1,659 matches
-
al ideilor sale". Blaga ripostează, citând prima sa definire a mioriticului, datând din 1931, într-un ziar elvețian, însoțind o traducere a Mioriței, idei cu care Dan Botta nu are decât vagi tangențe abia în 1934 și 1935: "Despre substratul mioritic al sufletului românesc - afirma Blaga - se poate vorbi ca în regiunea germană despre faustesc... Ce e mioriticul? O anume atitudine metafizică în fața morții, care își găsește expresia tocmai în balada Mioriței. Moartea este privită ca mireasă a lumii, moartea este
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
transformat în acuzat. Simte că acum el e cel provocat. Notițele insinuante i-au făcut mai mult rău decât bine. Era nevoie de o demonstrație serioasă. Răspunde învinuirilor, pe care le numește "injurii " într-un lung articol, O eroare: Spațiul mioritic al domnului Blaga, publicat în trei episoade în "Timpul" din 18, 19 și 21 mai 1941 și cules imediat în volumul Cazul Blaga (poate fi regăsit și în volumul Plagiatul la români, Ed. ARC, Chișinău, 2004, p. 107-118). Pare că
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
din cadrele legii, dar despre duel era vorba. Să vedem însă care sunt argumentele lui Dan Botta că Lucian Blaga l-ar fi prejudiciat grav. El crede în continuare în acest fapt, dar nu folosește niciodată termenul de "plagiat". Spațiul mioritic e, pentru Dan Botta, "o operă exaltată sub ochii mei, pentru motive provenite în mare parte din lucrările mele". Mai întâi, cartea ar fi detestabilă prin anumite superficialități. Dan Botta îi reproșează lui Blaga precaritatea particularizărilor spațiului mioritic prin: versul
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
plagiat". Spațiul mioritic e, pentru Dan Botta, "o operă exaltată sub ochii mei, pentru motive provenite în mare parte din lucrările mele". Mai întâi, cartea ar fi detestabilă prin anumite superficialități. Dan Botta îi reproșează lui Blaga precaritatea particularizărilor spațiului mioritic prin: versul popular care alternează silabe accentuate cu neaccentuate (ca în orice poezie populară), imaginea satului ca alternanță de case și spații verzi (ca oriunde), așezările păstorești etc. - ceea ce ar conduce la "concluzia prodigioasă că România se compune din dealuri
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
al filosofiei sale. Dar asta nu e totul. Dacă în ceea ce are personal Blaga e ridicol, în ceea ce are mai interesant ar fi în întregime tributar lui Dan Botta. Acuzatorul pătimaș crede că numai ideile sale au făcut din Spațiul mioritic un mit, și anume: "sentimentul participării la viața frenetică a spațiilor, sentimentul destinului, sentimentul cosmic", așa cum le-a prezentat în dialogul filosofic Charmion sau Despre muzică, publicat inițial în "Gândirea", în intervalul octombrie 1934-mai 1935. Dan Botta pretinde că a
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
ca atare, se revendică în mod deschis de la ea, iar Dan Botta o ignoră, ba, mai mult, o consideră o invenție a sa. Abia specificul românesc al acestei solidarități cu spațiul (specific pe care Blaga l-a sintetizat în "spațiul mioritic") înseamnă o contribuție originală, iar particularitatea acestor interpretări Blaga nu a împrumutat-o, în mod cert, de la Dan Botta. Că aceste particularități sunt discutabile e cu totul altceva, iar Dan Botta are tot dreptul să se îndoiască de temeinicia lor
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
împrumutat-o, în mod cert, de la Dan Botta. Că aceste particularități sunt discutabile e cu totul altceva, iar Dan Botta are tot dreptul să se îndoiască de temeinicia lor. Cel puțin într-un punct, Dan Botta are dreptate: teoria spațiului mioritic e o teorie ondulatorie și ea ar fi avut de profitat dacă ar fi fost pusă în relație cu idei ale lui Cantemir, Conta și Pârvan, în genealogia unui mod de a gândi. Dan Botta insistă mai departe pe "viziunea
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
atât ideile aflate în litigiu, cât și procedurile războinice de recuperare a onoarei. E interesant de văzut și în ce au constat insultele, singurele care explică degenerarea confruntării polemice. În mai 1935, Lucian Blaga publică în revista "Gândirea" studiul Spațiul mioritic, capitolul introductiv al volumului din 1936, a doua parte a Trilogiei culturii. Nu reamintesc decât o idee, cea esențială: ritmul deal-vale al plaiului mioritic definește orizontul spațial al culturii române. Lucian Blaga se recunoaște, în mod deschis, continuatorul unei morfologii
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
care explică degenerarea confruntării polemice. În mai 1935, Lucian Blaga publică în revista "Gândirea" studiul Spațiul mioritic, capitolul introductiv al volumului din 1936, a doua parte a Trilogiei culturii. Nu reamintesc decât o idee, cea esențială: ritmul deal-vale al plaiului mioritic definește orizontul spațial al culturii române. Lucian Blaga se recunoaște, în mod deschis, continuatorul unei morfologii a culturii, bazate pe sentimentul spațial, impuse de Frobenius și Spengler. Anticipez, afirmând că Dan Botta nu-i va invoca pe aceștia ca precursori
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
notă finală e menită să pună paie pe foc, pentru a stârni sensibilitatea și orgoliul lui Blaga. După ce informează că a expus ideile despre frumosul românesc încă din 1934 în două conferințe rostite la radio, Dan Botta reproșează eseului Spațiul mioritic că se face ecoul nemărturisit al interpretărilor sale, "relevând ritmul ondulatoriu al spațiului românesc și punând în lumină funcția lui creatoare de stil" (v. Dan Botta, Limite și alte eseuri, ediție îngrijită de Dolores Botta, Ed. Crater, 1996, p. 316
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
eseuri, ediție îngrijită de Dolores Botta, Ed. Crater, 1996, p. 316, în secțiunea de note). Eseul Frumosul românesc, dar fără nota din revistă, a fost inclus de autor în volumul său Limite, care apare tot în 1936, ca și Spațiul mioritic (se poate consulta și în vol. Dan Botta, Scrieri. IV. Eseuri, E.p.l., 1968). Dan Botta crede că își vede confirmate intuițiile (Spațiul mioritic - "confirmare a palidei mele intuiții", după cum își încheie el nota, cu o falsă modestie), însă fără a
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
a fost inclus de autor în volumul său Limite, care apare tot în 1936, ca și Spațiul mioritic (se poate consulta și în vol. Dan Botta, Scrieri. IV. Eseuri, E.p.l., 1968). Dan Botta crede că își vede confirmate intuițiile (Spațiul mioritic - "confirmare a palidei mele intuiții", după cum își încheie el nota, cu o falsă modestie), însă fără a-i fi recunoscut meritul întâietății. Putea urma o dispută cordială între doi gândiriști? Ușor de presupus! Dar controversa despre prioritatea unei idei nu
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
Pe urmele pașilor noștri, s-a dezvoltat o stranie floră. Tot așa cum - sunt puțini ani de atunci - viziunea mistică a frumuseții românești, dezlegată de noi din apele materne ale Thraciei, a cunoscut pe lângă marele public, sub numele bizar de teorie mioritică (de la frumosul cuvânt românesc mioriță, mioară) o favoare excepțională. Istoricii literari vor avea să dezbată fenomenul acestei teorii înfățișate lumii sub forma unor opuri de dificilă doxă germanică, și pe care literatorii, cari i-au făcut faima, au impus-o
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
job" (clubliterar.com). Oricum, jargoanele și argourile sînt cel mai adesea calificări echivalente: "având în vedere că ești locat(ă) departe e foarte posibil să nu fii la curent cu anumite jargoane dâmbovițene" (doizece.ro); "văz că ai acumulat argouri mioritice" (romania. emiweb.org). Devierea semantică reprezentată în acest caz de concretizare mi se pare inacceptabilă în limba cultă, în care există posibilitatea de a folosi pentru accepția respectivă sintagme - cuvînt argotic, termen de argou, cuvînt din jargon - și chiar derivate
Argouri și jargoane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12006_a_13331]
-
Câți au format grozavul șir,/ Pohodul na Sibir!" - se salvează din platitudine prin simplă enunțare. Apoi platul marș este reluat. Curios este gestul unui comandant, care încrustează numărul celor căzuți de la ultima etapă pe biciul său, cu gestul unui cioban mioritic: Un comandant, aprig călău, I-adună ca pe-o turmă Și-nseamnă chiar pe biciul său Câți au căzut în urmă. Versurile nu devin mai bune, dar concentrarea atenției asupra convoiului culcat în câmp, "făr-adăpost nici foc" dă demnitate povestirii
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
considerat, în viitorime, una din marile pete pe obrazul demnității naționale. Numai că șeful Radioului Public uită cu cine are de-a face: cu cei mai nesimțiți și cinici și de rea-credință dintre toți bipezii iviți vreodată în tristul spațiu mioritic! A invoca în fața acestor personaje cuvinte precum "demnitate", "onoare", "principii", "convingeri" înseamnă a arunca un chibrit în depozitul de praf de pușcă. Demnitate la Păunescu și Vadim? Demnitate la subordonații lor, pe care eventuala dispariție a liderului îi va risipi
Răutatea vine pe unde radio by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16062_a_17387]
-
aceste popasuri pamfletare ale scrisului blagian. Că atitudini personal ostile l-au incitat pe gânditor, ne-o spune finalul "notei" critice Neopozitivismul, unde este interogat direct adeptul acestei orientări, unul care îndrăznise să ia în deriziune o idee din Spațiul mioritic, printr-o nepermisă exagerare. În cel de-al doilea și ultimul an al revistei "Saeculum", simetric, Blaga revine la subiectul prim, poziția revistelor teologice față de scrierile sale. Contestatarul teolog cunoscut este vizat prin ricoșeu, prin cel care îl laudă (Petru
Lucian Blaga pamfletar by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/16100_a_17425]
-
a răspuns. „Crezi tu c-o să aibă în viață nevoie de germană?“ „Dac-o să vrea să plece, o să aibă nevoie.“ „Aaaaaaaa...“ Ați înțeles și voi ideea, da? A reînceput . Pregătirea pentru export, pentru emigrare, pentru părăsirea pământului strămoșesc, a spațiului mioritic, a insulei de latinitate din intervalul carpato-danubiano-pontic. „Auzi, da’, acum doi-trei ani, i-ai fi pus meditații la germană?“, am plusat timid, cu presentimentul că o să primesc un răspuns tragic. Răspunsul a fost exact ăla de care-mi fusese teamă
Pregătirea Tineretului pentru Abandonarea Patriei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19846_a_21171]
-
venit cu cărți și nici măcar acelea traduse. Nu puteai lua un pliant ca să-l studiezi în alt loc din afara standului, cum aveau toți ceilalți expozanți. Nu exista nimic care să-ți trezească interesul de a face o excursie pe plaiurile mioritice. Față de bogăția tradițiilor etalate la «Ziua Porților Deschise» din toate colțurile Europei, românii au venit doar cu călușarii. «Ambasadorul» nostru, cunoscut de toți colegii străini, era Hagi, iar valorile de origine română erau promovate în pliantele altor țări“, au mai
Agenda2003-12-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280831_a_282160]
-
gratis! În funcție de afiliere, lupii se îmbracă în piele de oaie și împing în față ba o rudă de vie, ba un cumătru sau chiar ei primesc funcții importante de dat iama la stâni, ori câte un post călduț pe lângă pirații mioritici, mai mult sau mai puțin legați de dregătoria mare. Previziunile s-au adeverit, ei vânează în haită, se apără cu armamentul din dotare, se aplaudă reciproc"; În cartea celor 322 de vorbe memorabile, ale lui Petre Țuțea, stă scris negru
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
și mai rău/ Boala e boală, totuși./ Face ravagii, unde se încuibă/ Și la urma urmei, toți murim/ Și vorba lui Hamlet «Dacă-i acum/ Nu va fi altă dată».// Dacă n-ar fi durerea asta îngrozitoare/ Aș accepta senin, mioritic,/ Chiar și figura asta de schingiuit.// Lumea e sinceră,/ Lumea suferă pentru mine./ «Curaj»/ Aud din toate părțile/ Și eu ce pot face?/ Îi consolez pe toți, cum pot,/ Numai mie nu știu ce să-mi mai spun,/ Cînd rămîn singur.” Tăcerea
Zona lirică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2715_a_4040]
-
comportă cu totul diferit în fața amenințării cu moartea. Primul preferă să trăiască într-o lume a poeziei - el nu e luptător, e poet -, pe când al doilea trăiește în viața reală, concretă, iar acțiunile lui sunt eficiente. Mare parte din literatura mioritică spune că ciobanul nu dă dovadă de nici o împotrivire, când află că ceilalți ciobani vreau să-l omoare. Așa e în varianta Alecsandri, multe dintre cele orale spun însă altceva. Un singur exemplu: în aproape 90 de variante, ciobanul refuză
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
pe care avem dreptul să-l identificăm cu românul în general. Cum se explică, totuși, reacțiile atât de diferite ale celor doi protagoniști în momente limită ale existenței? Nu știu dacă au dreptate cei care susțin caracterul dacic al ciobanului mioritic, dar văd suficiente argumente în favoarea ideii că Junele e tipul latin de erou: el se încadrează perfect în sistemul de valori romane, stabilit încă din perioada republicană. Repet: virtutea, cu toate componentele ei (bărbăția, curajul, vitejia, vrednicia, recunoașterea din partea altora
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
în considerare pentru stabilirea profilului psihic al românului, de unde și controversele și caracterul, după unii, jignitor despre felul în care se manifestă poporul nostru. Colinda Junelui bun mai adaugă o trăsătură etnicului românesc, una sublimă în același grad ca testamentul mioritic: ne-uciderea și aducerea Leului învins, nevătămat, în comunitate. Idee unică în literatura universală de inspirație leonină, ea poate da naștere unor interpretări dintre cele mai favorabile etnicului românesc.
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
babelor și întrebând dacă nu-l cunosc, iar astea, deloc mirate că văd o străină, vorbind, vorba lui Eminescu, „în limba păsărească”, răspund, absolut firesc că nu, Doamne ferește. Pasămite, Antonio, soldat italian, nu avusese la îndemână, ca eroul nostru național, mioritic, o oiță bârsană și năzdrăvană, care să-i spuie sau măcar să-i sugereze, mai cu o metaforă, mai cu două, ce s-a întâmplat. Mă rog, nici căutătoarea nu era chiar măicuță bătrână... Despre pașaportul interior pentru cetățenii sovietici nici
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]