6,419 matches
-
dincolo de obstacole năucitoare că viața este un dar divin, că nu te poți opri din aventura căutării frumosului. Indiferent cît ar părea de greu, de istovitor, de nesfîrșit deșertul. Apelul la poveste este apelul la îndemnul se poate!. Circuitul acestui miracol este drumul în cerc. Adică, în orice punct, poți tălmăci altfel. Poți medita, poți înțelege și nu are rost să te oprești, să renunți. Inițierea continuă. Chiar dacă treci, cîndva, prin același loc. Dacă nu te-a părăsit curiozitatea, prospețimea redescoperirilor
Rîzi tu, rîzi, Harap-Alb by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11545_a_12870]
-
a nașterii. În acest caz, se creează ușor confuzia între literatură și viață, scriitorul fiind tentat să-și reducă travaliul transfigurator, mizînd pe expresivitatea în sine a unei emoții, în fond, universale. Purtarea în pîntece a unui copil ține de miracolul ființei și nu trebuie să depui cine știe ce eforturi pentru a impresiona. Calculul de acest fel este însă, literar vorbind, greșit. Aventura maternității, deopotrivă puternică și fragilă, fără îndoială, extrem de complexă, se poate transforma ușor într-o experiență scripturală trivială. Și
Întîmplări în miraculosul imediat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11556_a_12881]
-
mic roman scris la două corpuri le-ar putea fi de mare folos pentru a înțelege mai bine bizara ființă rotundă de lîngă ei. Cerul din burtă vorbește tocmai despre viața ascunsă a femeii în apropierea atît de reală a miracolului vieții. Singurul cu adevărat palpabil. Ioana Nicolaie, Cerul din burtă, roman, Prefață de Gabriela Adameșteanu, Editura Paralela 45, Pitești, 2005, 130 p.
Întîmplări în miraculosul imediat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11556_a_12881]
-
pe care o face atent și cucerit. Iată mărturisirea peste care nu se poate trece ușor (din Netrăitele): "Fac parte dintr-o generație care a îmbătrânit,/ dar nu s-a maturizat niciodată. Că am supraviețuit este, la urma urmei, un miracol, chiar dacă distruși/ sufletește până la alienare și handicap. Copii obosiți,/ captivi între iluzie și dezolare, incapabili să uite/ dezastrele semnate apăsat de alții. Noi nu am trăit/ la capacitatea darurilor noastre. Puțini dintre noi/ se recunosc cu orgoliu învingători". Și iată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11552_a_12877]
-
claritate, reprima efuziunile, acorda prioritate rațiunii și echilibrului, prefera înceata sedimentare a pasiunii, iar tânărul confrate se înfățișa ca un tumultuos, bântuit de exaltări și de nerăbdare. Legământul de loialitate Sub auspicii care păreau nefavorabile coeziunii s-a săvârșit un miracol. Contrar previziunilor sceptice, cei doi s-au tratat de la egal la egal, au solicitat unul de la altul sfatul, solidaritatea, afecțiunea. Un aliaj de un calibru neobișnuit va fi înălțat ca un model de alianță literară, el va dezminți colportajul că
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
plin o pasăre de noapte rătăcită în zbor. O clipă, clipă de eternitate, i-am văzut ochii lucind în lumina farurilor: două pietre inexpresive care răsfrângeau, ca un blestem, razele orbitoare. Câteva minute mai târziu, la o intersecție, doar un miracol ne-a salvat de la un accident ce ar fi putut fi fatal. Am scăpat ca prin urechile acului de ceea ce fusese ca un fel de presimțire a morții: ochii păsării de noapte strivite în câmp. Risc al nopții urbane, noapte
Noaptea din Dumbravă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/11658_a_12983]
-
edițiile existente? Răspunsul e simplu: manuscrisele reflectă imaginea muncii intelectuale a poetului. O spusese răspicat și Constantin Noica în pledoariile sale: manuscrisele eminesciene redau exact diagrama gândirii și a creației unui mare scriitor național. Volumul postum al filosofului, Introducere la miracolul eminescian (Ed. Humanitas, 1992), restituie toate documentele unui program urmărit stăruitor timp de aproape două decenii: Pledoaria pentru facsimilare (p. 11-104) ca o secvență specială din prima parte a cărții, Întâlnirea cu manuscrisele eminesciene. Apelurile sale sunt adresate succesiv sau
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
tânăr nu are acces la caietele acestea și totuși pentru nimeni întâlnirea cu ele nu ar fi mai răscolitoare decât pentru un tânăr deschis către cultură". Concluzia nu poate bate decât într-o singură direcție: "Ceva neverosimil, ca viața, ca miracolul creației îți stă înainte, în mijlocul molozului și al mizeriei de a fi om. Ce interesează, însă, e relieful cel nou în care apar lucrurile, în caiete, și recolta de gânduri și frumuseți pe care fiecare o face singur, ca și cum ar
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
Tocmai de aceea credem că facsimilarea celor 44 de caiete Eminescu este o necesitate spre a se vedea ce a făcut, cât a trudit și ce mult știa Eminescu în ceasul acela al culturii românești" (am citat din Introducere la miracolul eminescian, ed. cit., p. 25-26). Nu cred că s-ar putea formula o altă argumentație mai convingătoare decât aceasta, a lui Constantin Noica. Eminescu e unul din miturile de legitimare ale culturii noastre - nu există nici o îndoială rațională. Eugen Simion
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
și ca un la fel de competent analist și experimentator al abisurilor iubirii, și Corneliu Baba a lăsat în urmă cîteva glose, care nu pot fi decît profunde, melancolice și visătoare, pe marginea erosului ca imanență a materiei care palpită și ca miracol al perpetuei întrupări. Pornind de la aceeași înaltă fantasmă a fecundării și folosindu-și din plin marile sale calități de narator, Camil Ressu a depus, la rîndu-i, în patrimoniul genului, cîteva desene erotice pline de avînt documentar și de un indiscutabil
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
noi. O călătorie firească, în genul unei "excursii" la țară, în lumile "diferiților", face Ruxandra Cesereanu, împreună cu studenții ei clujeni de la Facultatea de Jurnalistică. Poveștile, ascultate și scrise pe parcurs, s-au adunat într-o carte, A doua Curte a Miracolelor (fiindcă a existat și o primă curte a miracolelor sau, mai bine spus, am "dibuit" fărîme, cioburi și așchii din ea), de curînd apărută la editura Tritonic. Prefața conducătoarei de expediție, dacă o putem numi așa, e și un fel
Firesc, despre ceilalți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11717_a_13042]
-
țară, în lumile "diferiților", face Ruxandra Cesereanu, împreună cu studenții ei clujeni de la Facultatea de Jurnalistică. Poveștile, ascultate și scrise pe parcurs, s-au adunat într-o carte, A doua Curte a Miracolelor (fiindcă a existat și o primă curte a miracolelor sau, mai bine spus, am "dibuit" fărîme, cioburi și așchii din ea), de curînd apărută la editura Tritonic. Prefața conducătoarei de expediție, dacă o putem numi așa, e și un fel de avant-propos al receptării critice. Toți studenții care au
Firesc, despre ceilalți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11717_a_13042]
-
avertizează prefața) experiment pe teme de antropologie urbană, la graniță cu proza "excluderii", a orașelor de sub oraș, se dovedește, astfel, "datoria" plătită, de la distanță și fără ca ei să afle vreodată, anonimilor din subterană. Ruxandra Cesereanu & co, A doua Curte a Miracolelor, Tritonic, Cluj, 2004
Firesc, despre ceilalți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11717_a_13042]
-
asta e mai lungă, o ducem și o arătăm spectaculos, dramatic, și facem prea puțină strigare de luminosul vieții, de întîlnirile minunate, de oameni, de prietenii, de locuri, de bucuria unor clipe, de imagini sau de cuvinte care definesc, discret, miracolul trecerii pe acest pămînt. La urma-urmelor, este, probabil, și averea emoțională cea mai importantă cu care pășim dincolo și de care ar fi firesc să ne îngrijim cu smerenie și constanță. Mă gîndeam, în vremea din urmă, că dincolo de lamentațiile
Despre stări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11751_a_13076]
-
ca să se treacă apoi, discret, dar decisiv, pe ea, captîndu-mi pentru veșnicie admirația, iubirea, respectul. Am văzut în scenă un spațiu apocaliptic, un autobuz ars, care mi se părea că fumegă, ca monștrii răpuși de Făt-Frumos. Pășisem deja pe teritoriul miracolului, în lumea în care imposibilul se tranformă în posibil, un drum fără întoarcere, în care iluzia se sprijină pe cuvînt și pe imagine, deopotrivă, pe talent. Dan Jitianu mi-a deschis generos ușa profesiunii lui, pe care am intrat, senină
Despre stări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11751_a_13076]
-
dăunează grav sănătății". Incultura crasă, iresponsabilitatea, primitivismul multora dintre realizatorii de emisiuni transformă posturile tv în veritabile focare de infecție mintală. Până și banalele, pe vremuri, emisiuni de informații sportive au ajuns o sursă de vulgaritate fără limită. Prin nu știu ce miracol, aceleași și aceleași personaje agramate, aceiași și aceiași mardeiași, aceiași și aceiași infractori convertiți la business de înalt nivel monopolizează emisiunile care ar trebui să ne relaxeze, și nu să ne bage pe gât cangea vulgarității fără perdea și a
Deșuchierea competitivă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11737_a_13062]
-
a regiunii, pînă la reorganizarea administrativă care a dus la reapariția județelor. Chiar dacă, după înființarea fabricii de locomotive "Electroputere" s-a luat decizia ca ea să aibă și o echipă de fotbal, craiovenii au rămas fideli "Științei". A fost un miracol că "Universitatea" a devenit prima noastră echipă de fotbal cu valoare europeană. Dinamo și Steaua n-au fost lăsate s-o strice, prin ademenirea sau, pur și simplu, prin rechiziționarea jucătorilor în serviciul militar. Nici azi nu se știe cu
Craiova minima by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11803_a_13128]
-
îi infuzează în doze mici lecția demistificării. Poate că unul dintre cele mai dureroase texte este O foarte lungă așteptare � plasat strategic la finalul volumului - , în care, departe de așteptarea beckettiană, întârzierea celui iubit văzută inițial ca o potențare a miracolului întâlnirii ("căci îndepărtarea e un vis, speranța că la capătul ei toate frumusețile sunt posibile") se transformă ulterior în certitudinea trădării, anulată în finalul de o cruzime deconcertantă de aflarea adevăratului motiv al întârzierii: moartea femeii. Tema iubirii face astfel
Demonii dragostei by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12902_a_14227]
-
în asasin, căci Șerban inovează făcîndu-l să-și ucidă brutal și mediocru soția care, pînă la urmă, i-a descoperit identitatea. Ea îl denunță, el o ucide. Iago - Emilia (Elena Cassian), dublu burghez al dublului tragic Otello - Desdemona. Printr-un miracol, împreună cu o tînără plasticiană, Iuliana Vâlsan, am fost plasat chiar în spatele dirijorului, James Conlon, dirijor miniatural, un fel de „Napoleon” al pupitrului, spun unii. Partitura plasată sub ochii lui a rămas nedeschisă căci muzica e în el, îl traversează și
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
reflex, în preajma lor se mobilizează o amplă recuzită etno-simbolică și tot ceea ce este considerat tipic din punctul de vedere al mesajului și al expresiei îmbracă instantaneu haină festivă și primește o înaltă acreditare culturală. Cum în această perioadă, printr-un miracol al astronomiei, întreaga suflare creștinească, indiferent de confesiune, a sărbătorit simultan nu mai puțin miraculoasa Înviere a Mîntuitorului, și interesul organizatorilor noștri de expoziții s-a făcut părtaș la acest minunat eveniment, fixîndu-și cătarea pe mesajul pascal și pe formele
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
Și mai înseamnă să auzi un cîntec pasionat. Atunci cînd se naște, o fetiță nu țipă doar pentru că așa e natural. Prin intermediul vocii, firea ei profundă stabilește o legătură, o punte deschisă spre lume, spre cultură, spre iubire. Acesta este miracolul nașterii. Cecilia a venit pe lume din “țara nimănui” în “țara tatălui”. A dat glas de îndată gingășiei și, îmbrățișînd-o pentru prima oară, am simțit cum corpurile noastre se exprimă în deplină libertate. Tată și fiică, separați unul de altul
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
și impardonabile erori ale chirurgilor - alte funcții vitale, Carlos nu a abandonat nici o clipă hîrtia și stiloul, desenul și poemele, într-o căutare febrilă a sensului profund al tuturor acelor lucruri care îi luminau viața ce se scurgea din el. Miracolul de care vorbesc are un nume: atenția unui eminent epidemiolog mexican, doctorul Juan Sierra, care l-a redat, nu doar o dată, pe Carlos vieții creative. Carlos și-a împlinit traiectul său artistic cu înfrigurare, cu bucurie, cu durere, însă fără
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
de departe de oameni și atât de străin lumii în care i-a fost dat să respire încât nu-i mai ajungea cerul dinspre sud pentru refugiu. Deschidea primăvara ușa balconului și privea ramurile înflorite ale vișinului ca pe un miracol al începutului de lume. Atunci petreceam împreună clipe multe fără să vorbim” (v. Cât de singur e un om singur?) Un adevărat poem în proză este Pe câmpiile uitării, despre moartea părinților, pagini comparabile cu ale lui Zaharia Stancu din
Întâlnirea cu sine by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13001_a_14326]
-
din urmă, mi-a cerut o întîlnire în care am avut o lungă și deschisă convorbire. Nu pot să vă spun decît atît: a fost un om condiționat, chiar dacă... De curînd, am terminat un scenariu inspirat din romanul Dimineața unui miracol în care am găsit o frază din care am aflat că așa gîndeam și cînd am scris această carte în 1987: «În curaj se ascunde puțină furie, puțină vanitate și chiar o competiție și o afirmare egoistă. Mi-e teamă
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
Mircea Mihăieș Dezordinea culturală din România, întreținută, în devălmășie, de distribuitori, librari, editori, autori, presă culturală și televiziune e, din când în când, anulată de câte-o prestație fulminantă. Ca prin miracol, informa pilitură de fier se ordonează în jurul unui magnet invizibil, polarizând atenția trecătorului grăbit. Așa s-a întâmplat, în ultimii ani, cu tratatul de „political incorrectness”, Omul recent, al lui H.-R. Patapievici, cu Ușa interzisă, jurnalul lui Gabriel Liiceanu
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]