706 matches
-
o lume a sacrului, a rugăciunii, a ascultării, a cugetării smerite, a închinării în duh și adevăr, a permanentei laude a lui Dumnezeu. Aici timpul și spațiu funcționează după legile divine, care din fericire, nu seamănă deloc cu zarva lumii mirenilor. Mănăstirea e o oază de pace, liniște și contemplație. E un loc de întâlnire cu Dumnezeu.Primul pasDin mila lui Dumnezeu, zilele trecute am viețuit șapte zile ca frate de mănăstire, într-una dintre minunatele mănăstiri moldovenești. Șapte zile de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/%C5%9Etefan_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
în cele mai fericite clipe ale slujbei ce o îndeplinesc ca arhiereu, că sub măreața și frumoasa haină de arhiereu port rasa călugărească, crucea și paramanul. Eu mă voi întoarce în sânul pământului ca monah. Slujba înmormântării există pentru copii, mireni, preoți, monahi. Arhiereii sunt înmormântați cu slujba monahilor; în acest veșmânt îngeresc de monah ne vom prezenta în fața lui Dumnezeu. Omoforul și mitra arhierească trebuie să se aștearnă peste voturile monahale și asceza. De asemenea arhierei are nevoie Biserica Lui
SCRISOARE DESCHISA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_.html [Corola-blog/BlogPost/366746_a_368075]
-
reală valoare și importanță, în continuare, chiar dacă veneau din partea unui laic, dar unul foarte atașat Bisericii care i-a și recunoscut și apreciat calitățile sale prin acordarea celei mai înalte distincții a Bisericii Ortodoxe Române care este „Crucea Patriarhală” pentru mireni în iunie anul 2001 în cadrul festivităților organizate la Universitatea orădeană cu prilejul împlinirii a zece ani de la (re)înființarea Facultății de Teologie Ortodoxă!... Colaborator apropiat și sfetnic luminat al multor profesori și oameni de cultură, îndrumător a multor studenți și
– ZECE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A DOMNULUI PROF. UNIV. DR. LIVIU BORCEA – DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ORADEA (15.05.2006)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463117133.html [Corola-blog/BlogPost/384933_a_386262]
-
rugă! Schiopul și-a pierdut o cârjă Când păcatul și-l spunea Și din trupul de Lumină, O fâșie-n dar primea... Gârbova femeie cată Pola crucii ca să ia Binecuvântare Tata, Chiar din Sfântă Mâna Ta. Clopotele bat vaduhul Și mirenii urcă iar Scara nevăzută care, Le-o trimiți mereu în dar! Glasul îngerilor taie Zidul gros de piatră dură, Osana se înaltă-n turlă Și tot coru-i pe măsură... Spăl cu lacrima tăcerii Ochiul prins în mreajă lumii, În genunchi
LA PRISLOP de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1460350012.html [Corola-blog/BlogPost/370945_a_372274]
-
iulie anul 2012, împlinește frumoasa, rotunda și binecuvântata vârstă de 61 de ani. Erudit de seamă și cărturar desăvârșit, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a reușit să dăruiască întregii comunități ortodoxe o rază de lumină spre calea mântuirii. Originar din Banat, mireanul Dan-Ilie Ciobotea avea să vadă lumina zilei în anul 1951, la 22 iulie, în localitatea Dobrești, din județul Timiș, fiind cel de-al treilea copil al învățătorului Alexie și al Stelei Ciobotea. Crescut în casă de dascăli, micuțul a deslușit
PREAFERICITUL PĂRINTE PATRIARH DANIEL AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE – LA CEAS ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A 61 DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE, MĂRTURISITOARE ŞI PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/Preafericitul_parinte_patriarh_daniel_a_stelian_gombos_1342441125.html [Corola-blog/BlogPost/366763_a_368092]
-
2002 Moldova ante portas, 2005 Cine suntem noi? Cronici de la Est de Vest, Editura Cartier, Colecția Cartier Istoric, 2009 și multe altele... Viziunea, concepția sau opinia Domnului Dan Dungaciu despre implicarea creștinilor, a laicilor în viața Bisericii În clasicul studiu “Mirenii în Biserică”, eminentul canonist român Liviu Stan era cât se poate de tranșant: „Convins că Biserica nu-și poate manifesta din plin viața prin mădularele sale legate și imobilizate... socotesc că trebuie să li se dea tuturor credincioșilor toată slobozenia
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466668228.html [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
toate drepturile ce li se cuvin, potrivit situației lor de mădulare vii ale bisericii. Altfel biserica nu va fie vie niciodată, ci va vegeta mereu“. Avertismentul din anul 1939 al teologului ortodox român rămâne periculos de valabil. Prestația și conștiința mireanului în Biserica noastră rămâne problematică, iar relația dintre Ortodoxie și spațiul public din România arată prost. Trei motive, cauze și pricini pot fi invocate aici și acum pentru a înțelege de ce statutul mireanului este astăzi nedefinit, difuz, contestat. Pe de-
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466668228.html [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
rămâne periculos de valabil. Prestația și conștiința mireanului în Biserica noastră rămâne problematică, iar relația dintre Ortodoxie și spațiul public din România arată prost. Trei motive, cauze și pricini pot fi invocate aici și acum pentru a înțelege de ce statutul mireanului este astăzi nedefinit, difuz, contestat. Pe de-o parte, „dictatura“ liberei cugetări, dominantă în spațiul public, care vituperează - de cele mai multe ori liberă de orice cugetare - la apariția vreunei voci „reacționare“. A doua pricină este lipsa de coerență și de consistență
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466668228.html [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
coerență și de consistență a „turmei credincioase“, care, deși dominantă cantitativ, rămâne, calitativ, extrem de pestriță și incapabilă să își gestioneze lucrativ adeziunea statistică la cei „86% de creștin ortodocși“. În al treilea rând, lipsa capacității de „angajare la acțiune“ a mirenilor, defect care le aparține, dar care poate fi plasat și în contul administrației bisericești. Să le luăm pe rând. Când libera cugetare fură startul... - remarcă sociologul Dan Dungaciu La fotbal și la agricultură se pricepe toată lumea! Asta repetăm abundent. Dar
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466668228.html [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
creștină, în special creștin-ortodoxă, cu toate că subiectul, inclusiv în datele sale elementare, îi este de cele mai multe ori străin. Iar ideea instituită tacit că nu contează competența când te pronunți pe chestiuni religioase (Biserică, credință, cler, dogmă etc.) este prima înfrângere a mireanului în spațiu public. Libera cugetare fură, de fiecare dată, startul și impune cadrul în care disputa se derulează, instituind o defecțiune a spațiului public pe care o acceptăm senin și firesc. Este măsura lipsei de prezență publică a laicatului, parcă
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466668228.html [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
în spațiul public. Credem diferit - ceea ce e firesc, până la un punct - dar se pare că uneori nici măcar nu credem în aceleași lucruri. Cine gestionează „mădularele slobode și active“? - Se întreabă, pe bună dreptate, sociologul Dan Dungaciu Dincolo de baraje sau incapacitatea mirenilor de a infuza religios spațiul public, nici intervenția administrației bisericești nu a fost cea mai eficientă. Și asta din două motive. Prima ține de lipsa unui portret judicios al spațiului religios autohton. A fi sociolog al religiei în România este
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466668228.html [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
iar decizia vine în urma argumentelor și „agreement“-uri rezonabile, fără - în niciun caz! - recurgere la forță. Cam așa sună o definiție consacrată. Spațiul public este deci locul unde se poate obține consens (sau nu) prin acțiuni discursive. Se aude vocea mireanului din România în acest spațiu? Contează ea? Cum am încercat să sugerăm mai sus, nu. Sau prea puțin. De aici și dificultatea de a vorbi astăzi despre un dialog real în societatea românească și o prezență pe măsură a Ortodoxiei
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466668228.html [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
Dacia” din 1845 că „istoria este cea dintâi carte a unei nații... o nație fără istorie este un popor încă barbar”. Dacă se dă o căutare pe Google cu numele de Gavril Nagszegi se găsesc foarte puține informații despre acest mirean, care la 1701 s-a găsit în situația de nu a mai avea unde să se roage în bisericile ortodoxe din Alba-Iulia. Despre drama mirenilor ortodocși care nu au acceptat punctele Unirii religioase de la 1698 și nu au dat curs
DRAMA ROMÂNILOR ORTODOCŞI DIN ALBA IULIA LA 1701. CAZUL TRAGIC AL NOBILULUI ROMÂN GAVRIL NAGSZEGI de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ionut_tene_1450229972.html [Corola-blog/BlogPost/369900_a_371229]
-
căutare pe Google cu numele de Gavril Nagszegi se găsesc foarte puține informații despre acest mirean, care la 1701 s-a găsit în situația de nu a mai avea unde să se roage în bisericile ortodoxe din Alba-Iulia. Despre drama mirenilor ortodocși care nu au acceptat punctele Unirii religioase de la 1698 și nu au dat curs diplomelor leopoldine din 1699 și 1701 de trecere a ortodocșilor la catolici sub auspiciile autoritare ale Curții de la Viena s-a scris foarte puțin. Singurii
DRAMA ROMÂNILOR ORTODOCŞI DIN ALBA IULIA LA 1701. CAZUL TRAGIC AL NOBILULUI ROMÂN GAVRIL NAGSZEGI de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ionut_tene_1450229972.html [Corola-blog/BlogPost/369900_a_371229]
-
grăbit să adere la actul uniației. La adunările sinodale au participat puțini preoți și protopopi români, numărul lor fiind mărit doar în propaganda documentelor iezuite. Numeroși preoți ortodocși mai ales din Hunedoara sau Țara Bârsei au refuzat unirea, precum și majoritatea mirenilor ortodocși. De exemplu, clerul și credincioșii din Maramureș au fost cu totul străini de actul de unire, săvârșit de Atanasie Anghel în 1701.Curtea de la Viena a impus Unirea cu forța, preoții fiind obligați de noul episcop hirotonit la Viena
DRAMA ROMÂNILOR ORTODOCŞI DIN ALBA IULIA LA 1701. CAZUL TRAGIC AL NOBILULUI ROMÂN GAVRIL NAGSZEGI de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ionut_tene_1450229972.html [Corola-blog/BlogPost/369900_a_371229]
-
fost cu totul străini de actul de unire, săvârșit de Atanasie Anghel în 1701.Curtea de la Viena a impus Unirea cu forța, preoții fiind obligați de noul episcop hirotonit la Viena întru catolicism, Atanasie Anghel, să treacă la Unire. Printre mirenii ortodocși Unirea era percepută ca o afacere popească în vederea satisfacerii intereselor clerului. Ortodocșii mireni care își lepădau credința și treceau la uniți nu erau scutiți de dări și corvezile iobăgești și nu erau trecuți în rândurile cetățenilor statului ardelean. De
DRAMA ROMÂNILOR ORTODOCŞI DIN ALBA IULIA LA 1701. CAZUL TRAGIC AL NOBILULUI ROMÂN GAVRIL NAGSZEGI de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ionut_tene_1450229972.html [Corola-blog/BlogPost/369900_a_371229]
-
Curtea de la Viena a impus Unirea cu forța, preoții fiind obligați de noul episcop hirotonit la Viena întru catolicism, Atanasie Anghel, să treacă la Unire. Printre mirenii ortodocși Unirea era percepută ca o afacere popească în vederea satisfacerii intereselor clerului. Ortodocșii mireni care își lepădau credința și treceau la uniți nu erau scutiți de dări și corvezile iobăgești și nu erau trecuți în rândurile cetățenilor statului ardelean. De privilegii se bucurau doar preoții care trădau credința strămoșească, dar și aceștia nu toți
DRAMA ROMÂNILOR ORTODOCŞI DIN ALBA IULIA LA 1701. CAZUL TRAGIC AL NOBILULUI ROMÂN GAVRIL NAGSZEGI de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ionut_tene_1450229972.html [Corola-blog/BlogPost/369900_a_371229]
-
-i cunune, să-i înmormânteze sau să oficieze taina botezului. Curtea de la Viena nu mai permitea nici venirea preoților ortodocși de peste Carpați să oficieze la Alba-Iulia. Mai mult, cele două biserici ortodoxe din Alba-Iulia au fost rechiziționate de către uniți, iar mirenii ortodocși nu au mai fost lăsați să intre în acestea ca să se roage în religia lor. Una dintre bisericile de piatră, cea mai mare, fusese ridicată de Mihai Viteazul spre anul 1600, când a fixat aici mitropolia ortodoxă din Ardeal
DRAMA ROMÂNILOR ORTODOCŞI DIN ALBA IULIA LA 1701. CAZUL TRAGIC AL NOBILULUI ROMÂN GAVRIL NAGSZEGI de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ionut_tene_1450229972.html [Corola-blog/BlogPost/369900_a_371229]
-
dintre bisericile de piatră, cea mai mare, fusese ridicată de Mihai Viteazul spre anul 1600, când a fixat aici mitropolia ortodoxă din Ardeal. Deci două biserici ortodoxe au fost luate cu foța de către uniți cu sprijinul Vienei. Situația dramatică a mirenilor ortodocși din Alba-Iulia a dus la revoltă. Așa s-a născut mișcarea pașnică a nobilului român ortodox Gavril Nagszegi. Acesta făcea parte dintr-o străveche familie nobiliară română care a trecut în evul mediu la catolicism și s-a înrudit
DRAMA ROMÂNILOR ORTODOCŞI DIN ALBA IULIA LA 1701. CAZUL TRAGIC AL NOBILULUI ROMÂN GAVRIL NAGSZEGI de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ionut_tene_1450229972.html [Corola-blog/BlogPost/369900_a_371229]
-
1706 un decret prin care nobilul român Gavril Nagszegi este eliberat. A fost închis și torturat circa patru ani fără proces și nici judecat, fiind încarcerat doar pentru că și-a afirmat credința ortodoxă și a cerut în cadrul legal transilvan dreptul mirenilor ortodocși de a avea preoți și a se ruga în fostele biserici „schismatice” răpite de către uniți cu sprijinul Vienei. Nedreptatea făcută lui Gavril Nagszegi i-a revoltat pe boierii din Țara Românească și pe domnitorul Constantin Brâncoveanu. Episcopul unit Atanasie
DRAMA ROMÂNILOR ORTODOCŞI DIN ALBA IULIA LA 1701. CAZUL TRAGIC AL NOBILULUI ROMÂN GAVRIL NAGSZEGI de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ionut_tene_1450229972.html [Corola-blog/BlogPost/369900_a_371229]
-
reînvirea duhovnicească a monahismului, astăzi? - Cu telefon mobil și cu mașini luxoase... Aceasta se va petrece o dată cu reînvierea creștinismului. Monahismul este un mădular al creștinismului, care slăbește o dată cu acesta. Am ajuns la starea în care monahii s-au făcut precum mirenii, iar mirenii asemenea demonilor. Creștinătatea este foarte slăbită și nu știu dacă se va mai îndrepta. - Nici măcar după o nouă jertfă a creștinismului contemporan? - Dacă mai are sens. Totuși, după mine, închisorile au fost temeliile de regenerare a creștinătății noastre
ESTE GREU DE GĂSIT, DAR NU-ŢI TREBUIE PREA MULTĂ BĂTAIE DE CAP CA SĂ RECUNOŞTI UN POVĂŢUITOR DUHOVNICESC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 by http://confluente.ro/_este_greu_de_gasit_dar_nu_ti_trebuie_prea_multa_bataie_de_cap_ca_sa_recunosti_un_povatuitor_duhovnicesc_.html [Corola-blog/BlogPost/345047_a_346376]
-
a monahismului, astăzi? - Cu telefon mobil și cu mașini luxoase... Aceasta se va petrece o dată cu reînvierea creștinismului. Monahismul este un mădular al creștinismului, care slăbește o dată cu acesta. Am ajuns la starea în care monahii s-au făcut precum mirenii, iar mirenii asemenea demonilor. Creștinătatea este foarte slăbită și nu știu dacă se va mai îndrepta. - Nici măcar după o nouă jertfă a creștinismului contemporan? - Dacă mai are sens. Totuși, după mine, închisorile au fost temeliile de regenerare a creștinătății noastre. Adică ceea ce
ESTE GREU DE GĂSIT, DAR NU-ŢI TREBUIE PREA MULTĂ BĂTAIE DE CAP CA SĂ RECUNOŞTI UN POVĂŢUITOR DUHOVNICESC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 by http://confluente.ro/_este_greu_de_gasit_dar_nu_ti_trebuie_prea_multa_bataie_de_cap_ca_sa_recunosti_un_povatuitor_duhovnicesc_.html [Corola-blog/BlogPost/345047_a_346376]
-
cu românul, încât firea, la un moment dat, structura psihologică, se schimbă. Tot acest amalgam de națiuni dă naștere acestor răutăți și acestor blestemății pe care le avem în familiile noastre. Însă nu cred că sufletul trebuie forțat. Eu la mireni le mai spun câte un sfat, dar pe călugări îi las ca pe ei. - Ce trebuie să facem să ne întărim credința și să răbdăm toate cele ce vor veni asupra noastră? Și cunoaștem din proorociile sfinților că, de vor
ESTE GREU DE GĂSIT, DAR NU-ŢI TREBUIE PREA MULTĂ BĂTAIE DE CAP CA SĂ RECUNOŞTI UN POVĂŢUITOR DUHOVNICESC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 by http://confluente.ro/_este_greu_de_gasit_dar_nu_ti_trebuie_prea_multa_bataie_de_cap_ca_sa_recunosti_un_povatuitor_duhovnicesc_.html [Corola-blog/BlogPost/345047_a_346376]
-
spre a le primeni apoi în catharsisul unui nou botez: „la mijloc de gând/ cinci din șapte cuvinte/ devin/ lacrima frunzelor nenăscute// al șaselea/ devine murmurul copacului tăiat/ al șaptelea/ izbucnește floare/ întru tăcere/ și sunet de toacă/ îmbrățișează inima mireanului/ și lacrima copacului/ într-o reînviere a sufletului/ și spiritului deopotrivă// într-al optulea cuvânt/ foamea de litere devine, sete de Înalt.”(„ șapte cuvinte”). Astfel, fiecare dintre acestea se prezintă la marele concert poetic într-un nou costum semantic, poeta
AUTOR: DOAMNA COSTINA SAVA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1428904247.html [Corola-blog/BlogPost/348758_a_350087]
-
este teama că timpul nu-i va veni vreodată în ajutorul cuvântului căutat, poeta așteptând de fapt, dezvelirea adevărului: „mi-e greu să cred/ că timpul îmi va rodi în sânge/ cuvânt dintr-o sămânță de viu grai sfânt nedat/ mirenilor și tâmpla zvâcnește ne-ncetat/ ” („mit și sit”). Călătoria spre cuvântul care triumfă prin sensul său ori prin imaginea sa, continuă și în acest volum până la tăcerea grăitoare aflată dincolo de el. Aici, expresia poetică alunecă în albia unor poeme în proză
AUTOR: DOAMNA COSTINA SAVA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1428904247.html [Corola-blog/BlogPost/348758_a_350087]