826 matches
-
strip-tease, apoi să danseze la bară, să joace în filme porno, și în cele din urmă convinse să se prostitueze, în numele evoluției spirituale. În anul 2011, Monica Dascălu, instructoare MISA, care conduce organizația, și Crina Calek, purtătoare de cuvânt a MISA, au recunoscut, într-un film documentar difuzat de TVR 1, că patru filme „erotice” aparțin MISA. În prezent, foști membri și cursanți MISA dezbat în mod critic activitățile MISA pe saiturile exmisa.org, rapcea.ro și roxanamchirila.com. Organizația a
Mișcarea de Integrare Spirituală în Absolut () [Corola-website/Science/298374_a_299703]
-
convinse să se prostitueze, în numele evoluției spirituale. În anul 2011, Monica Dascălu, instructoare MISA, care conduce organizația, și Crina Calek, purtătoare de cuvânt a MISA, au recunoscut, într-un film documentar difuzat de TVR 1, că patru filme „erotice” aparțin MISA. În prezent, foști membri și cursanți MISA dezbat în mod critic activitățile MISA pe saiturile exmisa.org, rapcea.ro și roxanamchirila.com. Organizația a fost criticată pentru practicarea urinoterapiei.
Mișcarea de Integrare Spirituală în Absolut () [Corola-website/Science/298374_a_299703]
-
În anul 2011, Monica Dascălu, instructoare MISA, care conduce organizația, și Crina Calek, purtătoare de cuvânt a MISA, au recunoscut, într-un film documentar difuzat de TVR 1, că patru filme „erotice” aparțin MISA. În prezent, foști membri și cursanți MISA dezbat în mod critic activitățile MISA pe saiturile exmisa.org, rapcea.ro și roxanamchirila.com. Organizația a fost criticată pentru practicarea urinoterapiei.
Mișcarea de Integrare Spirituală în Absolut () [Corola-website/Science/298374_a_299703]
-
MISA, care conduce organizația, și Crina Calek, purtătoare de cuvânt a MISA, au recunoscut, într-un film documentar difuzat de TVR 1, că patru filme „erotice” aparțin MISA. În prezent, foști membri și cursanți MISA dezbat în mod critic activitățile MISA pe saiturile exmisa.org, rapcea.ro și roxanamchirila.com. Organizația a fost criticată pentru practicarea urinoterapiei.
Mișcarea de Integrare Spirituală în Absolut () [Corola-website/Science/298374_a_299703]
-
Misă (din ) este o compoziție muzicală polifonică religioasă pentru cor și soliști, pe textul tradițional al liturghiei catolice care se cântă, cu sau fără acompaniament instrumental, în bisericile romano-catolice în cadrul liturghiei. Etimologic, termenul misă provine din , însemnând „trimitere” și se referă
Misă (muzică) () [Corola-website/Science/333356_a_334685]
-
Misă (din ) este o compoziție muzicală polifonică religioasă pentru cor și soliști, pe textul tradițional al liturghiei catolice care se cântă, cu sau fără acompaniament instrumental, în bisericile romano-catolice în cadrul liturghiei. Etimologic, termenul misă provine din , însemnând „trimitere” și se referă la forma obișnuită de trimitere a credincioșilor la sfârșitul celebrării liturghiei în limba latină, "Íte, míssa est" (Mergeți, Liturghia s-a sfârșit). Termenul latin "míssa" a însemnat inițial trimiterea catecumenilor după Liturghia Cuvântului
Misă (muzică) () [Corola-website/Science/333356_a_334685]
-
celebrării liturghiei în limba latină, "Íte, míssa est" (Mergeți, Liturghia s-a sfârșit). Termenul latin "míssa" a însemnat inițial trimiterea catecumenilor după Liturghia Cuvântului, apoi, începând din sec. al V-lea, trimiterea credincioșilor la terminarea celebrării Liturghiei. Sub numele de misă au fost compuse, începând din sec. al XIII-lea, numeroase opere vocale a capella destinate să ilustreze textele liturgice. Printre compozitorii celebri de mise amintim pe Guillaume de Machaut, Guillaume Dufay, Johannes Ockeghem, Josquin des Prés, Orlando di Lasso, Giovanni
Misă (muzică) () [Corola-website/Science/333356_a_334685]
-
apoi, începând din sec. al V-lea, trimiterea credincioșilor la terminarea celebrării Liturghiei. Sub numele de misă au fost compuse, începând din sec. al XIII-lea, numeroase opere vocale a capella destinate să ilustreze textele liturgice. Printre compozitorii celebri de mise amintim pe Guillaume de Machaut, Guillaume Dufay, Johannes Ockeghem, Josquin des Prés, Orlando di Lasso, Giovanni Pierluigi da Palestrina. Începând cu sec. al XVII-lea, misa devine concertantă și admite instrumentele odată cu Nicolas Formé (1567 - 1638), Marc-Antoine Charpentier, Antonio Lotti
Misă (muzică) () [Corola-website/Science/333356_a_334685]
-
numeroase opere vocale a capella destinate să ilustreze textele liturgice. Printre compozitorii celebri de mise amintim pe Guillaume de Machaut, Guillaume Dufay, Johannes Ockeghem, Josquin des Prés, Orlando di Lasso, Giovanni Pierluigi da Palestrina. Începând cu sec. al XVII-lea, misa devine concertantă și admite instrumentele odată cu Nicolas Formé (1567 - 1638), Marc-Antoine Charpentier, Antonio Lotti (v. 1667 - 1740). Între misele celebre se numără "Misa cu patru psalmi" de Claudio Monteverdi, "Misa în Si minor" de Johann Sebastian Bach, "Missa solemnis" de
Misă (muzică) () [Corola-website/Science/333356_a_334685]
-
Machaut, Guillaume Dufay, Johannes Ockeghem, Josquin des Prés, Orlando di Lasso, Giovanni Pierluigi da Palestrina. Începând cu sec. al XVII-lea, misa devine concertantă și admite instrumentele odată cu Nicolas Formé (1567 - 1638), Marc-Antoine Charpentier, Antonio Lotti (v. 1667 - 1740). Între misele celebre se numără "Misa cu patru psalmi" de Claudio Monteverdi, "Misa în Si minor" de Johann Sebastian Bach, "Missa solemnis" de Ludwig van Beethoven, "Missa Brevis" și "Missa Longa" de Wolfgang Amadeus Mozart, 14 mise, printre care "Missa in tempore
Misă (muzică) () [Corola-website/Science/333356_a_334685]
-
Ockeghem, Josquin des Prés, Orlando di Lasso, Giovanni Pierluigi da Palestrina. Începând cu sec. al XVII-lea, misa devine concertantă și admite instrumentele odată cu Nicolas Formé (1567 - 1638), Marc-Antoine Charpentier, Antonio Lotti (v. 1667 - 1740). Între misele celebre se numără "Misa cu patru psalmi" de Claudio Monteverdi, "Misa în Si minor" de Johann Sebastian Bach, "Missa solemnis" de Ludwig van Beethoven, "Missa Brevis" și "Missa Longa" de Wolfgang Amadeus Mozart, 14 mise, printre care "Missa in tempore belli", "Nelsonmesse", "Harmoniemesse", "Schöpfungsmesse
Misă (muzică) () [Corola-website/Science/333356_a_334685]
-
Giovanni Pierluigi da Palestrina. Începând cu sec. al XVII-lea, misa devine concertantă și admite instrumentele odată cu Nicolas Formé (1567 - 1638), Marc-Antoine Charpentier, Antonio Lotti (v. 1667 - 1740). Între misele celebre se numără "Misa cu patru psalmi" de Claudio Monteverdi, "Misa în Si minor" de Johann Sebastian Bach, "Missa solemnis" de Ludwig van Beethoven, "Missa Brevis" și "Missa Longa" de Wolfgang Amadeus Mozart, 14 mise, printre care "Missa in tempore belli", "Nelsonmesse", "Harmoniemesse", "Schöpfungsmesse" de Joseph Haydn, "Deutsche Messe" de Franz
Misă (muzică) () [Corola-website/Science/333356_a_334685]
-
Lotti (v. 1667 - 1740). Între misele celebre se numără "Misa cu patru psalmi" de Claudio Monteverdi, "Misa în Si minor" de Johann Sebastian Bach, "Missa solemnis" de Ludwig van Beethoven, "Missa Brevis" și "Missa Longa" de Wolfgang Amadeus Mozart, 14 mise, printre care "Missa in tempore belli", "Nelsonmesse", "Harmoniemesse", "Schöpfungsmesse" de Joseph Haydn, "Deutsche Messe" de Franz Schubert, "Misa solemnă" de Hector Berlioz, "Missa de Crăciun" și "Missa de Paște" de Wilhelm Georg Berger, "Marea misă în re minor" de Anton
Misă (muzică) () [Corola-website/Science/333356_a_334685]
-
Si minor" de Johann Sebastian Bach, "Missa solemnis" de Ludwig van Beethoven, "Missa Brevis" și "Missa Longa" de Wolfgang Amadeus Mozart, 14 mise, printre care "Missa in tempore belli", "Nelsonmesse", "Harmoniemesse", "Schöpfungsmesse" de Joseph Haydn, "Deutsche Messe" de Franz Schubert, "Misa solemnă" de Hector Berlioz, "Missa de Crăciun" și "Missa de Paște" de Wilhelm Georg Berger, "Marea misă în re minor" de Anton Bruckner. O misă funebră poartă denumirea de recviem. Elena Maria Șorban, "Noi și istoria muzicii. Permanențe creative", Editura
Misă (muzică) () [Corola-website/Science/333356_a_334685]
-
de Wolfgang Amadeus Mozart, 14 mise, printre care "Missa in tempore belli", "Nelsonmesse", "Harmoniemesse", "Schöpfungsmesse" de Joseph Haydn, "Deutsche Messe" de Franz Schubert, "Misa solemnă" de Hector Berlioz, "Missa de Crăciun" și "Missa de Paște" de Wilhelm Georg Berger, "Marea misă în re minor" de Anton Bruckner. O misă funebră poartă denumirea de recviem. Elena Maria Șorban, "Noi și istoria muzicii. Permanențe creative", Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2014
Misă (muzică) () [Corola-website/Science/333356_a_334685]
-
Missa in tempore belli", "Nelsonmesse", "Harmoniemesse", "Schöpfungsmesse" de Joseph Haydn, "Deutsche Messe" de Franz Schubert, "Misa solemnă" de Hector Berlioz, "Missa de Crăciun" și "Missa de Paște" de Wilhelm Georg Berger, "Marea misă în re minor" de Anton Bruckner. O misă funebră poartă denumirea de recviem. Elena Maria Șorban, "Noi și istoria muzicii. Permanențe creative", Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2014
Misă (muzică) () [Corola-website/Science/333356_a_334685]
-
spân lang="fr-FR"><b>, </b></spân></spân><a href="http://teatrul-evreiesc.com.ro/team/katia-pascariu/"><spân style="font-family: Calibri,șerif;"><spân lang="fr-FR">Katia Pascariu</spân></spân></a></spân></spân></p> Regia: David Schwartz</spân></spân></spân></spân></p> Scenografia: Misa Dumitr</spân></spân><spân style="font-family: Calibri,șerif;"><spân lang="fr-FR">iu </spân></spân></spân></spân></p> Artista asociată : Ioana Florea</spân></spân></spân></spân></p> Muzică:</spân></spân><spân style="color: #323436;"><spân style="font-family: Calibri,șerif;"><b> </b
Povești și povești. Despre piesa de teatru „Corp străin” () [Corola-website/Science/296176_a_297505]
-
produselor marine în apele care înconjoară Japonia și religia budistă (care este împotriva uciderii animalelor) au făcut ca japonezii să folosească carne, produse lactate, grăsimi animale etc. în mod mai redus. Condimentele principale sunt produse din soia (sosul soia și miso - pastă de fasole soia - sau orez (sake, oțet din orez, mirin- un sake dulce). Pentru a menține gustul original al ingredientelor, bucătăria japoneză nu prea folosește condimente iuți, ci mai mult plante aromatice sau wasabi (hrean japonez), yuzu, ghimbir, myōga
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
Cenaculum abia în 1948, când locul a fost cucerit de Israel. Papa Paul al VI-lea a vizitat Cenaclul în cursul vizitei sale fulger în Israel în 1964. Iar papa Ioan Paul al II-lea a putut deja celebra aici Misa în cursul pelerinajului jubiliar din anul 2000, pe locul unde Iisus a stabilit Sacra Euharistie. Papa Francisc a condus și el în acest loc un serviciu divin la 26 mai 2014. Autoritățile israeliene au fost solicitate de către factori catolici să
Cenaclul din Ierusalim () [Corola-website/Science/315455_a_316784]
-
Moraru, Faur, Giurgiu, Rusu, Riscuta, Ceausu, Stingă, Iga, Petrișor, Stoica, Klein, Sortan, Golda, Rudisuli, Ghiță, Șchiopu Printre jucătorii formației "galben negrilor" din acea perioadă îi mai amintim pe Rudisuli, Faur, Buciuman, Ceausu, Nan, Dubinciuc, Mircea Murar, Gheorghe Gheorghe, Mierla, Michael "Misa" Klein, Tirchineci, Ormenisan, Liviu Giurgiu, Oncu, Petrișor, Ghiță, Ionuț Popa sau Zoltan Crișan (antrenor-jucător). Pe banca tehnică au trecut nume că Dumitru Borcau, Ladislau Vlad, Mihai Toth sau profesorul Ion V. Ionescu, cunoscut ca și "Jackie" Ionescu. La finalul sezonului
Aurul Brad () [Corola-website/Science/322210_a_323539]
-
de trei papi - Paul al VI-lea, la 5 ianuarie 1964, Ioan Paul al II-lea cu ocazia Sărbătorii Bunei Vestiri la 25 martie 2000, si Benedict al XVI-lea, care a oficiat în fața unei mari mulțimi de credincioși o misa în aer liber și a vizitat Bazilica Bunei Vestiri la 14 mai 2009. Mai multe localități din lume au primit și ele, numele de Nazaret, în amintirea orașului din Țară Sfântă. Sursa numelui Nazaret נצרת, Năzară, așa cum e menționat prima
Nazaret () [Corola-website/Science/310509_a_311838]
-
se adăpostesc? Unde mănâncă și unde dorm? Rebeca: Cer bani și cu ei își iau pâine. Lăură: Voi credeți că e corect că sunt oameni care n-au casă? Jumătate din grup: Daaaa! Cealaltă jumătate: Nuuuu! Lăură: Tu ce zici Misa? Misa: Dacă e corect? Eu zic că nu e corect, ar trebui ca toata lumea să aibă o casă. Eu sunt cu partea asta de grup, care a zis nuuuu. Voci din partea cealaltă: Și eu am zis nu, si eu
În viitor - Am zis bine? () [Corola-website/Science/296102_a_297431]
-
adăpostesc? Unde mănâncă și unde dorm? Rebeca: Cer bani și cu ei își iau pâine. Lăură: Voi credeți că e corect că sunt oameni care n-au casă? Jumătate din grup: Daaaa! Cealaltă jumătate: Nuuuu! Lăură: Tu ce zici Misa? Misa: Dacă e corect? Eu zic că nu e corect, ar trebui ca toata lumea să aibă o casă. Eu sunt cu partea asta de grup, care a zis nuuuu. Voci din partea cealaltă: Și eu am zis nu, si eu am
În viitor - Am zis bine? () [Corola-website/Science/296102_a_297431]
-
nu! Lăură: Dar de ce nu e corect? Alex: Pentru că e rău să n-ai casă! E rau să n-ai unde să stai când plouă, unde să-ți faci de mâncare... Ce ne-ar plăcea să avem în casa noastră? Misa: Azi o sa desenăm casa noastră cu tot ce ne-ar plăcea să fie în ea. Foaia e o cameră. Lăură: Tu ce vrei să fie în camera? Ionuț: Un acvariu cu pește, un pat, un covor... Multe. Lăură: Dar dacă
În viitor - Am zis bine? () [Corola-website/Science/296102_a_297431]
-
mare? (confuzie) Eu stau acuma la bloc, la etajul doi. Eu n-am stat niciodată la bloc! Rebeca: Eu aș vrea să stau la o vilă cu cinci camere, o bucătărie, o baie și o grădină cu foarte multe flori. Misa: ...împreună cu prietenele tale.. (toată lumea râde și mai mulți spun în cor: ”Andreea și Bianca”) Marian: Eu vreau două camere. La bloc. Atât. Misa: Acum ar fi frumos să le și desenăm! (agitație) Aoleu, eu nu pot să desenez.. Daaa, eu
În viitor - Am zis bine? () [Corola-website/Science/296102_a_297431]