242 matches
-
mai ales a celui mioritic, așa stau lucrurile. Mircea Dinescu recidivează destul de diferit în ziarul Gândul din 12 mai 2005. Drept să spun, reacția lui m-a mirat. Nu pare deloc să facă parte din categoria celor care recurg la misoginism ca armă de apărare de propriile lor complexe ca bărbați. Mai mult, îl știam simpatetic față de feminism înțeles ca respect pentru demnitatea, drepturile și afirmarea femeilor. Dinescu publică un articol intitulat „Femeia și pompa”. Începe cu sintagma: „Deși nu sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
lăsat pe undeva după Albania ca PIB și pe aproape de aceasta ca nivel de civilizație generală. Cam așa ar arăta o reacție „misandră”. Probabil unii cititori vor spune că am dreptate. Și chiar cred că, în multe privințe probabil am. Misoginismul și „misandria” sunt prejudecăți și nimeni nu le sancționează, ar fi ridicol. Atâta doar că „misandria” cam lipsește, iar misoginismul există în exces. Fără alternative parteneriale și de competiție cu șanse egale, bazate pe respect pentru persoana celuilalt sau celeilalte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
o reacție „misandră”. Probabil unii cititori vor spune că am dreptate. Și chiar cred că, în multe privințe probabil am. Misoginismul și „misandria” sunt prejudecăți și nimeni nu le sancționează, ar fi ridicol. Atâta doar că „misandria” cam lipsește, iar misoginismul există în exces. Fără alternative parteneriale și de competiție cu șanse egale, bazate pe respect pentru persoana celuilalt sau celeilalte, misoginismul strivește femeile ca femei. Ele capătă ca rețetă de succes modelul „fâță”, supusă preaplecată sau lucrătoare mută. Sunt obligate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
și „misandria” sunt prejudecăți și nimeni nu le sancționează, ar fi ridicol. Atâta doar că „misandria” cam lipsește, iar misoginismul există în exces. Fără alternative parteneriale și de competiție cu șanse egale, bazate pe respect pentru persoana celuilalt sau celeilalte, misoginismul strivește femeile ca femei. Ele capătă ca rețetă de succes modelul „fâță”, supusă preaplecată sau lucrătoare mută. Sunt obligate să îl urmeze pentru că accesul lor oriunde este mediat de bărbați. Ei au pâinea și cuțitul aproape în toate domeniile, inclusiv
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
modelul „fâță”, supusă preaplecată sau lucrătoare mută. Sunt obligate să îl urmeze pentru că accesul lor oriunde este mediat de bărbați. Ei au pâinea și cuțitul aproape în toate domeniile, inclusiv în presă. Desigur însă că tot acest arsenal de prejudecăți (misoginism) și de discriminări (sexism) nu poate exista decât dacă mai ales femeile, dar și bărbații care mai și practică, nu doar predică valorile democrației, nu i se opun public. Revista 22, 793, 17 mai 2005 Alungarea din Sfântul lăcaș creștin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
îngrijească managerial, menajerial și erotic de capii lor, oriunde s-ar afla aceștia: acasă, la servici, la cârmă. Ținutul cu dinții la ordinea milenară a lumii patriarhale exprimă frici foarte explicabile de pierdere a monopolului masculin, iar pentru aceasta nici un misoginism nu este de ajuns. Există o teamă la fel de explicabilă față de pierderea sensului vieții și de lezarea gravă a identității personale. Eu înțeleg teama danciachirilor la fel cum înțeleg și teama țăranilor față cu gripa aviară. Cei din urmă sunt compensați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
așa cum femeile admiră și iubesc bărbații liberi. În schimb este prea mult extaz față de modelul „fâță”, față de menajere pe gratis, față de femei care au „măcar” bunulsimț să mimeze ascultarea și supunerea față de bărbații sau față de femeile care nu cârtesc în fața misoginismului și a patriarhatului. Când credem din tot sufletul în ceva, avem șanse să obținem ceea ce ne dorim. Dacă unii cred că cele mai de dorit femei sunt cele pururi accesibile, maleabile, umile, supuse, dependente, trebuie să înțeleagă și că femeile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
o disprețuiești? Eu cred că trebuie să fii extrem de pervers ca să trăiești lângă o persoană pe care, de fapt, o disprețuiești intelectual. Ceilalți, care nu sunt feminiști, dar nici nu se dau în spectacole cu caracter misogin, cum își deghizează misoginismul? Misoginismul subtil se deghizează în foarte multe „costumații”. Nu trebuie să fii foarte explicit discriminator. Deloc. Adesea misoginismul se deghizează în protecție, mai ales în politică. Atunci când bărbații justifică anumite obstacole de acces prin aceea că vor să protejeze femeile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
disprețuiești? Eu cred că trebuie să fii extrem de pervers ca să trăiești lângă o persoană pe care, de fapt, o disprețuiești intelectual. Ceilalți, care nu sunt feminiști, dar nici nu se dau în spectacole cu caracter misogin, cum își deghizează misoginismul? Misoginismul subtil se deghizează în foarte multe „costumații”. Nu trebuie să fii foarte explicit discriminator. Deloc. Adesea misoginismul se deghizează în protecție, mai ales în politică. Atunci când bărbații justifică anumite obstacole de acces prin aceea că vor să protejeze femeile este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
fapt, o disprețuiești intelectual. Ceilalți, care nu sunt feminiști, dar nici nu se dau în spectacole cu caracter misogin, cum își deghizează misoginismul? Misoginismul subtil se deghizează în foarte multe „costumații”. Nu trebuie să fii foarte explicit discriminator. Deloc. Adesea misoginismul se deghizează în protecție, mai ales în politică. Atunci când bărbații justifică anumite obstacole de acces prin aceea că vor să protejeze femeile este forma prin care vor să le „protejeze” de imposibilitatea de a accede în locurile în care sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
să protejeze femeile este forma prin care vor să le „protejeze” de imposibilitatea de a accede în locurile în care sunt ei. Vor spune că fac politici pentru femei și uite câtă protecție le acordă. Este o mască excepțională pentru misoginism. O mască destul de serioasă pentru misoginism este de asemenea atunci când tratezi, de exemplu, femeile din lumea cercetării, din cea universitară ca pe un fel de „gheișe intelectuale”, care te inspiră, cu care lucrezi, care o fac pe negrișorii în cercetare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
care vor să le „protejeze” de imposibilitatea de a accede în locurile în care sunt ei. Vor spune că fac politici pentru femei și uite câtă protecție le acordă. Este o mască excepțională pentru misoginism. O mască destul de serioasă pentru misoginism este de asemenea atunci când tratezi, de exemplu, femeile din lumea cercetării, din cea universitară ca pe un fel de „gheișe intelectuale”, care te inspiră, cu care lucrezi, care o fac pe negrișorii în cercetare, pe care le iei în seamă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
cercetare, pe care le iei în seamă, le ciupești de obraz. le mai mângâi pe frunte, tu ai calitate de coordonator de lucrări făcute de ele, dar nu ai mișcat un deget să le sprijini. Este tot o formă de misoginism chiar dacă bărbatul acela niciodată nu pronumță expresii misogine. Femeilor nu li se recunoaște ca valid modul diferit de gândire... Marea problemă începe în momentul în care femeile fac disidență în raport cu modul de gândire bărbătesc. Atunci începe totul, fiindcă simți că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Aristotel au trăit la puțini ani distanță. Unul era foarte misogin, respectiv Aristotel. Platon nu era misogin, dimpotrivă, le dă femeilor un loc semnificativ în Republica sa. Rousseau era fățiș misogin, John Stuart Mill era feminist. Când este vorba despre misoginism, Nietzsche este un mare exemplu. Dacă privești spre filosofii români, Cioran este misogin. Dacă te întorci spre poeții români, Eminescu este un misogin de geniu. În aceste cazuri păstrezi ideile bune, talentul și tratezi ceva mai tolerant misoginismul, dar nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
noi se confundă cu teoriile pe care le adoptăm despre ceea ce înseamnă lumea reală. Dacă adopt teoria lui Freud și chiar cred în ea, o să mă simt, ca femeie, un bărbat incomplet, castrat, ratat. Dacă adopt alte teorii ofensive față de misoginism, o să mă simt un om deplin și o să spun că starea de sarcină este starea de completitudine pe care un bărbat în viața sa nu o s-o trăiască și că această in-experiență o să-l frusteze veșnic... V-ați referit la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
din poziția sa de desconsiderare intelectuală și politică față de femei și feminin, deh, „minte scurtă, poale lungi” (Eminescu), „nulități simpatice” (Cioran), „sinea pasivă și germinativă” (Noica). Probabil iarăși va spune vreun intelectual de mare succes că feminismul este „un denunț”. Misoginismul în schimb este absolut onorabil dacă este asezonat cu talent și este foarte zgomotos public. Cât despre antifeminismul preventiv al „intelectualului românesc” (ce limbaj esențialist folosesc!), ce să mai spun?... Notă la zi: Despre ce mișcare intelectuală feministă poate să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
așa, după o carte extrem de talentat pornografică scrisă de o tânără femeie, vârâm capul între umeri și ne retezăm curajul donquijotesc de a cere CNA să interzică o porcărie de un haz gros misogin precum Ciao Darwin! sau să sancționeze misoginismul lățit pe toate ecranele. Între altele, CNA sancționează ațâțarea la ură. Oricine îți poate replica faptul că imaginea femeilor „funduleț în gemuleț” nu ațâță la nici o ură, dimpotrivă. Desigur. Dar la dispreț față de femei, da. „Tribunele” de manifestare ale feminismului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
acord cu criticile lui Mircea Dinescu la adresa consilierei prezidențiale Elena Udrea într-un articol pe care îl intitula: „Vaca și inorogul”. Spuneați că a o insulta comparând-o cu o vacă nu reprezintă un caz de discriminare și nici de misoginism. Nu este această remarcă misogină? El nu s-a referit inițial la faptul că este incompetentă pentru că este femeie. Dar asta nu înseamnă nici să alegem încontinuu să ne reprezinte bărbați incompetenți pentru că sunt bărbați și nu femei. Deci acolo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
mai misogini decât anglo-saxonii, ortodocșii, încremeniți în atemporalitate, sunt mult mai misogini decât protestanții și chiar decât catolicii. Combinând fondul macho latin cu hiperpatriarhalismul ortodox și adaosul lor comunist avem o explicație mai coerentă legată de plasarea nostră în inima misoginismului european. În cartea R'estul și Vestul (p. 69) scrieți: „Femeile din generația mea sunt tarate și ca femei, nu doar ca persoane. Nouă ne-a fost frică să facem dragoste, ne-a fost frică de ginecologi, intram în tensiune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
unor cazuri de excepție, imaginea publică a cetățenelor din această țară este aceea că ele nu gândesc și nu există politic. Marii avantajați ai acestei imagini sunt bărbații din clasa politică și cei ce reprezintă gânditorii asupra politicului. Sexismul și misoginismul în politică și presă ajută bărbații să se descotorosească foarte simplu de jumătate din competitori. În România, discriminările între sexe sunt mascate de existența formală a drepturilor egale și de obstrucționarea oricărei politici de egalitate de șanse, misoginismul nu este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Sexismul și misoginismul în politică și presă ajută bărbații să se descotorosească foarte simplu de jumătate din competitori. În România, discriminările între sexe sunt mascate de existența formală a drepturilor egale și de obstrucționarea oricărei politici de egalitate de șanse, misoginismul nu este sancționat în codul deontologic al jurnaliștilor și oamenilor politici, în cazul în care aceștia din urmă au cea mai vagă intenție să ia notă de etica politică. Marginalismul politic se poate detecta din simple statistici: în parlament, procentul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
premierul), consideră femeile „pete de culoare” în peisajul politic și spun că nu se consumă pe luptă electorală cu femeile (președintele). În cazul în care nu le trimit pe „centură”, le trimit la cratiță (șeful opoziției). Cultural, suntem invadați de misoginism. Politic, suntem invadați de sexism. Presupun că misoginii de ambe sexe s-au născut din spuma mării. Au fost crescuți și educați de fantome, odată ce cred că femeile sunt „prea curve”, „prea gospodine” sau „prea proaste” ca să își asume responsabilități
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Timișoara în 1994, precum și de cercurile ecumeniste de femei din România, dar fără succes la mai marii Bisericii, rămași impasibili la aceste voci ale in-autorității. Această scrisoare urma să facă parte dintr-un grupaj de texte mai larg, referitor la misoginism și antifeminism în presa românească în toamna anului 2005. Ele au fost trimise în octombrie, 2005 Observatorului Cultural și nu au fost publicate. Vezi argumentele substanțiale elaborate în acest sens de către Carol Pateman, The Sexual Contract, Standford University Press, 1988
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
fond legate de decorarea casei și chiar despre propria îmbrăcăminte. Între ele, în gineceu, spun povești încărcate de un ucigător dispreț misandru, cam tot cu același curaj public ca acela al discuțiilor despre prostia lui Ceaușescu. Stăm bine: avem un misoginism de presă și o misandrie de bucătărie. (Vezi pe larg volumul recent coordonat de Laura Grünberg, 2005, Mass-media despre sexe, Tritonic, București; Ana Bulai XE „Bulai, Ana” , Irina Stănciugelu XE „Stănciugelu, Ana Irina” , 2004: Gen și reprezentare XE „reprezentare” socială
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
fi oare păcat ca plăcute reprize de shopping și reprezentare la Bruxelles ale unor dame politice indigene să fie tragic curmate de principiile doamnei Mungiu, autoarea unui senzațional text (merită citit, fuga la arhiva pe internet a României libere!) despre misoginismul politic și intelectual de la noi? 21 mai 2009 E greu de explicat astăzi frisonul maladiv pe care scandarea nevinovată " Nu mai vrem un zece mai/Fără Regele Mihai" îl trezea în anii '90. În acele vremuri, la simpla pomenire a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]