1,501 matches
-
percepției publice despre evrei și iudaism, mai aprofundată și mai nuanțată, chiar dacă, la acestui fenomen, se află uneori și o preocupare obsesivă, fie apologetică, fie demonizantă, care a produs și în România o subliteratură cultivând miturile conspiraționiste despre evrei și mistica iudaică." Întrebat cum i se pare atitudinea societății civile românești față de provocările naționaliste și xenofobe, autorul mai multor lucrări despre antisemitismul din Europa de Est postcomunistă e de părere că "Văzut din afară și văzut comparativ, cred că răspunsul opiniei publice e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
bună, indiferent de cine ar fi scrisă, mă bucur ca un copil. E ca și cînd aș fi scris-o eu. E o victorie a acelui mare necunoscut care locuiește în noi și pe care nu-l putem înșela niciodată." Mistica poeziei impunînd o devălmășie, sub stigmatul dorit, însă irealizabil al anonimatului, antologatorul nu poate a nu-i încălca principiul, oferind, nostalgic, "o culegere de texte inspirate care volens-nolens poartă după ele cîte un nume de autor". Paradoxal, deși atît de
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
lui Imre Nagy la Snagov. Tibor Méray, Budapesta 1956. Atunci și după 44 de ani, trad. Marilena Alexandrescu, Vlad Ranetescu și Tibori Szabó Zoltán (cap. 8 și postfața), seria "Clar/Obscur", Edit. Compania, București, 2000, 373 p. "Șmecheria" Bucureștiului (din mistica politică a numărului 21) Printre sursele lui Tibor Méray pentru ultimul capitol se află și cartea din 1996 a istoricului Mihai Retegan (în colaborare cu Corneliu Mihai Lungu), 1956,. Explozia. Percepții române, iugoslave și sovietice asupra evenimentelor din Polonia și
Viena, sau sentința de muncă interdisciplinară by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16094_a_17419]
-
fi susținute de Flavius Guiaș și pr. Călin Sămărghițan. În cea de-a doua zi vor fi abordate următoarele teme: „Raportul dintre Biserică și Stat în concepția magisteriului catolic“ - Robert Lazu, „Modele democratice ale reformei eclesiale“ - Ionuț T. Ștefan și „Mistica naționalismului românesc“ - Cristian Pătrășconiu. Întâlnirile se desfășoară la sediul „Memorialului Revoluției din 1989“, str. E. Ungureanu nr. 8. L. SCRIPCĂ Târg tradițional l La Palatul Copiilor Chiar dacă iarna se pare că nu mai vrea să plece, la Palatul Copiilor din
Agenda2003-8-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/280728_a_282057]
-
ochi, zice suspinând: Ei, da’ din GREU MAI ADORMISEM! — Dormeai tu mult ?i bine, Harap-Alb, de nu eram eu, zise fata împăratului Ro?, sărutându-l cu drag ?i DÂNDU-I IAR PALO?UL ÎN STĂPÂNIRE”. ...Da, EUGEN EVU dezvoltă, astfel, Mistica Femeii. Prin Femeie ne-a venit Moartea, tot prin Femeie (FEMEIA COSMICO-MARIANICĂ!) ne vine ÎNVIE REA/”verticala punere-n cruce”! Tot “scenariul” erotic, preamărirea FEMEII este “jertfă plăcută DAIMONULUI” socratic, Logos-ului Întrupat (dacă folosim limbajul creștin). ... De la volum la
Dainaua soteriologică şi„orgasmul iniţiatic”:„poeme interminabile”, de Eugen Evu. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/95_a_374]
-
structurant, iar Scribul e figură actanțială privilegiată, liant problematizant al derulării narațiunii și expresie cvasimitică a unei proiecții utopice în care sunt consemnate crizele, convulsiile și aventurile destinului uman și ale semanticii sale himerice. Desenând o istorie halucinantă, în care mistica speranței umane se întretaie cu coșmarul războaielor, cu fanatismul și intoleranța ideologiilor totalitare, prozatorul își asumă, în fond, o dublă viziune asupra spectacolului istoriei, nu lipsită de un accent schizoid, printr-o dublă postulare, o dată în registru sublim, altădată în
Despre eroi și himere by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2708_a_4033]
-
cioranian? Manolescu a înțe leș inițial, la debutul poetului, un „revoluționarism” al litera turii române care pulsa în „ROD”... Într-un dialog molcomit boematic de vinuri albe și roșii, mi-a mi-a declarat câte goric că este o incarnare. Mistica „caesarică” l-a inspi rât că un alt modus vivendi, autoimpus și a încercat să întemeieze firoul tragic că presimt al ființei carpato danubianopontice. A asumat o scenografie proprie, în care cărțile lui însuflețeau de fapt un duh arhaic, contrat
Eseu despre mistica artelor sau maieutica psihedelica. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_118]
-
în interstiții (...). Narativitatea e deconstruită și istoria rămâne, cu toate acestea, citabilă”. Examinate mai îndeaproape prin filtrul „plăcerii textului”, cele două vocații dezvoltă împreună un produs extrem de interesant, cu echilibru instabil, un amestec fascinant de cinism și de extaz, de mistică și psihanaliză. Este, în fapt, acea mistică a limbajului, care deschide un spațiu nelimitat productivității textului: Lumea devine un imens Text și nu unul oarecare, ci chiar Textul primordial. În schimb însă, obiectul criticii nu devine unul mai facil (a
„Ultimul“ Barthes și mistica intermitenței by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/2565_a_3890]
-
rămâne, cu toate acestea, citabilă”. Examinate mai îndeaproape prin filtrul „plăcerii textului”, cele două vocații dezvoltă împreună un produs extrem de interesant, cu echilibru instabil, un amestec fascinant de cinism și de extaz, de mistică și psihanaliză. Este, în fapt, acea mistică a limbajului, care deschide un spațiu nelimitat productivității textului: Lumea devine un imens Text și nu unul oarecare, ci chiar Textul primordial. În schimb însă, obiectul criticii nu devine unul mai facil (a se citi „banal”), dimpotrivă, paradoxul este dus
„Ultimul“ Barthes și mistica intermitenței by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/2565_a_3890]
-
ideea corporalității: „Textul pe care-l scrieți trebuie să-mi dea dovada că mă dorește”. Care va fi această dovadă? Scriitura, bineînțeles, care capătă din acest punct o nouă funcție: „Scriitura (...) este kamasutra limbajului”2. Scopul este pe deplin atins: mistica se deschide psihanalizei și viceversa. Pe deplin conștient că textul nu va putea intra niciodată într-un joc de predicate normative, atâta timp cât filtrul de analiză este plăcerea, Barthes își continuă ofensiva psihanalitică, iar Textul ajunge să se deschidă ca o
„Ultimul“ Barthes și mistica intermitenței by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/2565_a_3890]
-
singura definitorie cu adevărat pentru arta teatrală. Am vorbit despre drumul derutant de „du-te-vino” dintre cele două valențe critice ale lui Barthes și despre spectaculozitatea acestei relații: „falia” sau „intermitența” barthes-iene sunt, într-adevăr, acelea care „seduc”. Nu psihanaliza, nu mistica, luate individual, ci „falia” dintre ele provoacă fascinația, interesul, „plăcerea”. Anularea prejudecăților de orice fel este anunțată și căutată, (dacă nu chiar și admirată), încă din debutul studiului amintit. Chiar de pe prima pagină, Barthes aduce un elogiu stării estetice, dar
„Ultimul“ Barthes și mistica intermitenței by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/2565_a_3890]
-
un elogiu stării estetice, dar și morale, donquijotești, în care se află cititorul de text, „în momentul în care își obține plăcerea”, o stare ridicolă și blamabilă în ochii celorlalți, dar evident de esență superioară. Există aici un soi de mistică fără religie, asemănătoare cu aceea a marilor reprezentanți ai existențialismului, cu ale căror produse culturale Barthes s-a hrănit intens înaintea decolării spre gradul zero al scriiturii. Ar fi interesant de notat o paralelă R. Barthes - Gabriel Marcel. De N.
„Ultimul“ Barthes și mistica intermitenței by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/2565_a_3890]
-
piesei Zaleilah spune povestea unei iubiri exotice; Elenă, solista trupei Mandinga, este transpusa într-o lume de vis, după ce găsește un inel misterios într-un club. Astfel, solista ajunge pe plaiurile arabești în căutarea iubirii, iar acolo experimentează o lume mistica, fascinantă. În cadrul evenimentului de lansare, publicul are ocazia să asiste la un concert Mandinga ce prezintă doar un mic preview a ceea ce se va întâmpla pe 14 martie la Sala Palatului, interupt într-un moment cheie în care va fi
Mandinga lanseaza clipul Zaleilah la Grand Cinema Digiplex [Corola-blog/BlogPost/99668_a_100960]
-
care acum este duhovnic și slujitor la o mănăstire din America. Cu părintele Roman Braga am frecventat Mănăstirea Antim din București, unde aveau loc întâlnirile «Rugului Aprins». Printre cei de acolo, Părintele Arhimandrit Benedict Ghiuș era asistent la Catedra de Mistică, pe care o ilustra Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, și pe care îl iubeam foarte mult noi, toți studenții... Venirea la Mănăstirea Antim din București i-a permis Părintelui Nicolae Bordașiu să cunoască viața monahală din interior și „Rugul Aprins“. „Ceea ce
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR DUHOVNICESC NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380177_a_381506]
-
ca neglijentă devine curând justificată prin argumente pseudo-duhovnicești și a fost acceptată, încetul cu încetul, ca regulă. Aici a apărut, de exemplu, ideea - absolut necunoscută și îndepărtată de tradiția primară - ca, privitor la Sfânta Împărtășanie, există diferențe duhovnicești și chiar mistice între cler și laici, încât primii nu doar că pot dar trebuie să primească des Sfânta Împărtășanie, în vreme ce laicilor nu le este permis. Încă o dată aici îl putem cita pe Sfântul Ioan Hrisostom care a apărat, mai mult decât orice
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
actuala strâmtoare și să-ți transcriu Cantico spiritual„. Toate aceste trei poeme, notează Alexandru Lungu în articolul citat mai sus, Noche oscura, Clama de amor viva și Cantico spiritual, sunt comentate cuvânt cu cuvânt de poet în trei tratate de mistică. Este evident că Horia Stamatu era departe de orice epigonism. La fel de evident este că, în cazul de față, se poate vorbi chiar despre o reală și profundă devoțiune închinată celui care scrisese Noche oscura del alma. Acestuia îi vor fi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
de cer: „Mai rece ca lumina fărăînceputului/ acoperă cu noi/ munții cei mai înalți/ doliul alb al desființării/ în Atotființă/”. Dacă e să vorbim despre cultura filosofică a lui Horia Stamatu s-ar putea instrumenta un foarte interesant studiu despre mistica lui (discretă, submersă, dar limpede la o examinare atentă și apofatismul Sfântului Dionisie Areopagitul. (Să mai notăm că și această trăsătură îl apropie de Heidegger dacă ne amintim că de curând un mare teolog din Grecia publica o carte intitulată
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
Natura are destul de multă artă, ce ne chinuim să o oglindim în cioburile sufletelor noastre? Persoana crede în lumină, lumina e albă, abstractă, aerul e mai puțin abstract. Bun, creierul emite lumină , dar într-un spectru invizibil. Aici intervine paranormalul, mistica. Mă simt depășit. Mă întorc la suferință, un japonez scrie că forțași suferința se intercondiționează. Adică, iei o bară de oțel, o îndoi, nu poți, te dor mușchii, o stranie putere, o rezistență se transmite organismului, tu suferi, dar te
GÂNDURI DIN JURNAL (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377245_a_378574]
-
fiecare român zace un european, sper că n-a avut în minte modelul antropologic vestic; sper că are și el această viziune autentică a omului ortodox. Eu, ca unul care 70 de ani a conviețuit cu românii, știu că religiozitatea mistica a românilor a creat o relație specială cu Dumnezeu și care are toate șansele, sper din inimă, să revigoreze creștinismul apusean. - Grecia ortodoxă este membră a Ue de peste un deceniu. De ce n-a reușit să influențeze Apusul catolic și protestant
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
le-a adăugat numeroase studii și articole la fel de prețioase și nemuritoare. Ernest Bernea a fost și este marea sinteză a Filosofiei creștin-ortodoxe româno-universale, care a conturat ființa ontologică în Chipul lui Dumnezeu și Persoana, pe Întruparea lui Dumnezeu ca o mistică a îndumnezeirii Omului. El și-a însumat plenar timpul, spațiul și cauzalitatea Neamului dacoromân traversând înțelegerea istorică printr-o suferință profundă demnă de jertfa Adevărului, intuind profetic viziunea evanghelică a Românului și misiunea asumării trăirii sale harico-hristice, circumscrise filosofiei mărturisitoare
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
ajuns să fie simbol identitar și strigăt de îmbărbătare și de luptă." (pp. 72-73). În viziunea lui Eugen Negrici, nici un scriitor și nici o operă literară nu pot scăpa, în timp, devitalizării artistice. Într-un subcapitol (Credința în perenitate și stabilitate. Mistica definitivului) pasionant ca argumentație și oferind adevărate delicii prin scriitură, criticul înfățișează traseul îmbătrânirii tuturor textelor, o dată ce ele au intrat în procesul de dezindividualizare-socializare. Noul este nou numai în raport cu sistemul de așteptări bruscat și basculat inițial. Treptat, acesta asimilează și
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
sub semnul aproapelui - azi, când atâția oameni suferă de lipsa de țară, de (locul) natal, în sensul însă al pierderii patriei spirituale, oameni care nu au aflat niciodată ce-nseamnă prietenia, aproapele, siguranța unui cămin." (p. 33) Însuși sensul termenului "mistică" este opus celui devenit comun, mai ales în deceniile de dezlănțuită propagandă ateistă din perioada comunistă. În Evul Mediu, mistica era consideată o cale de cunoaștere, singura capabilă să ofere minții accesul la adevărul aflat dincolo de primul nivel al realității
Dilemele poetului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8333_a_9658]
-
patriei spirituale, oameni care nu au aflat niciodată ce-nseamnă prietenia, aproapele, siguranța unui cămin." (p. 33) Însuși sensul termenului "mistică" este opus celui devenit comun, mai ales în deceniile de dezlănțuită propagandă ateistă din perioada comunistă. În Evul Mediu, mistica era consideată o cale de cunoaștere, singura capabilă să ofere minții accesul la adevărul aflat dincolo de primul nivel al realității imediat identificabile: "Mistica nu are deloc de-a face cu mistificarea, fiind o cale a iluminării. Elementele ei tainice - atât
Dilemele poetului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8333_a_9658]
-
celui devenit comun, mai ales în deceniile de dezlănțuită propagandă ateistă din perioada comunistă. În Evul Mediu, mistica era consideată o cale de cunoaștere, singura capabilă să ofere minții accesul la adevărul aflat dincolo de primul nivel al realității imediat identificabile: "Mistica nu are deloc de-a face cu mistificarea, fiind o cale a iluminării. Elementele ei tainice - atât de eronat interpretate ca întunecate, iraționale și supranaturale - însemnau, chiar în sens medieval, cunoaștere, o cunoaștere ce nu se poate gusta decât în-lăuntru
Dilemele poetului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8333_a_9658]
-
dedat la asasinate? Legionarul, precizează Sorin Lavric, a alcătuit postura tragică a unor oameni ce au dorit cu ardoare să întrupeze un ideal religios, "mîntuirea neamului", apelînd, regretabil, la instrumentele politicii. Psihologia sa mesianică a eșuat în fatala confuzie dintre mistică și acțiune, ducînd la anularea simțului ce separă ideologia de fapte. Plecînd de la principii nobile, cămășile verzi au ajuns a fi o "întrupare a Răului", printr-o gravă dereglare de comportament, care a constat în tentativa de-a instaura viziunea
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]