5,723 matches
-
Areopagitul. „... Cu cât se urcă mai mult, cu atât limbajul devine mai ineficient, iar atunci când a trecut peste și dincolo de pantă, se va transforma în totală tăcere, pentru că, în final, va fi una cu cel care este de nedescris” (Teologia mistică, P. G. III, col. 1033C). Pe măsură ce întoarcerea la Dumnezeu continuă, iar persoana urcă scara negațiilor, limbajul începe să șovăie și devine incapabil să conducă persoana spre uniunea cu Dumnezeu. Janet Williams vorbește despre tăcerea pe care o întâlnește cel care
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
posibilă etapă suplimentară dincolo de dialectica apofatic-catafatică, cel mai interesant citat poate fi regăsit în comentariul lui Paul Rorem (Pseudo-Dionysius: A Commentary on the Texts and an Introduction to Their Influence, New York, Oxford University Press, 1993) asupra primului capitol al Teologiei Mistice. În această secțiune, Sfântul Dionisie îi oferă lui Timotei această încurajare: „abandonează tot ceea ce ai perceput și înțeles ... tot ceea este și ceea ce nu este și, renunțând la înțelegere, străduiește-te să te înalți atât cât poți spre uniunea cu
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
încurajare: „abandonează tot ceea ce ai perceput și înțeles ... tot ceea este și ceea ce nu este și, renunțând la înțelegere, străduiește-te să te înalți atât cât poți spre uniunea cu El, care este dincolo de toată ființa și toată cunoașterea” (Teologia mistică, I, P. G. III, col. 997B-1000A). Se pare că această secțiune este o descriere a argumentului lui Williams. Sfântul Dionisie îi spune explicit lui Timotei să renunțe la toate; Timotei trebuie să întoarcă spatele tuturor afirmațiilor și negațiilor, să nege
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
in an Age of Anxiety, Cambridge, 1965, p. 99, n. 2. footnote> compară această frază cu un pasaj din Plotin (IV. 8.1.1 sq.; dar mai aproape de acesta este III. 6.6.71), în care este descrisă o experiență mistică sub forma unei „treziri întru sine”. Dar oricum s-ar prezenta limbajul Sfântului Grigorie, „veghea” sa este mult departe de „trezirea” lui Plotin. A unsprezecea omilie din In Canticum canticorum are o prefață care recapitulează mai clar situația. Trezvia este
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
dintre creat și necreat, și formulează un element original în mistica creștină, respingând doctrina platonică a unirii supreme<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 311. footnote>. Deci, Sfântul Grigorie nu asimilează total platonismul în teologia sa mistică. Pentru Părintele nyssean, abisul dintre necreat și creat este atât de mare încât sufletul nu are nici o posibilitate de a-l depăși. Adică, nu există extaz în care sufletul să-și părăsească natura creată și să treacă în necreat, care
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
experiența sufletului în întuneric nu este - nu poate fi o theoria, deoarece în acest întuneric vederea nu poate fi cu putință. Prezența lui Dumnezeu nu poate fi văzută sau cuprinsă, ci doar simțită și acceptată”<footnote Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine..., p. 137. footnote>. E sigur că se produce o depășire a stării ontologice, dar „această ieșire din sine este eterna tensiune a sufletului în starea de iubire, este o ieșire fără negarea condiției ontologice”<footnote Pr. Dr. Ștefan Florea
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
că se produce o depășire a stării ontologice, dar „această ieșire din sine este eterna tensiune a sufletului în starea de iubire, este o ieșire fără negarea condiției ontologice”<footnote Pr. Dr. Ștefan Florea, op. cit., p. 314. footnote>. Această sesizare mistică este departe de a fi o înțelegere totală a lui Dumnezeu, căci chiar în extaz, vederea lui Dumnezeu nu este vedere, El rămâne în același timp „în lumină și în întuneric, pentru că este văzut fără a fi înțeles”<footnote Sf.
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
-L uni cu Dumnezeu așa cum este El în El Însuși. Pentru a descrie această iubire, iubire care e în esență o dorință de unire cu Cel iubit, Sfântul Grigorie folosește atât ἔρως cât și ἀγάπη”<footnote Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine..., p. 136. footnote>. Și erosul (ἔρως), ca manifestare a iubirii dumnezeiești, sub formele ei cele mai înalte, duce tot la unire, dar în alt chip. El implică totdeauna o ieșire a sufletului din sine însuși, o „strămutare a sufletului
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
o supremă luare-aminte la minunile pe care le ai cunoscut, nu înseamnă o uitare de deosebirea dintre tine și Dumnezeu, nu-i o scufundare de bacantă în esența socotită una cu esența proprie, în sens panteist. Pagini frumoase despre deosebirea mistică între mistica panteistă a lui Plotin și cea creștină, care are ca bază dogma iubirii celor trei Persoane dumnezeiești neconfundate, se găsesc în cartea lui Georg Koepgen, Die Gnosis des Christentums, 3 Auflage, Spee-Verlag, Trier, 1979, p. 70. El vede
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
între mistica panteistă a lui Plotin și cea creștină, care are ca bază dogma iubirii celor trei Persoane dumnezeiești neconfundate, se găsesc în cartea lui Georg Koepgen, Die Gnosis des Christentums, 3 Auflage, Spee-Verlag, Trier, 1979, p. 70. El vede mistica creștină adevărată, curat păstrată numai la părinții răsăriteni, în vreme ce în Occident consideră că a fost afectată de panteism. El zice: «Mistica apuseană este, sub influența lui Plotin, monoteistă în sensul îngust la cuvântului. Ea vede Treimea, dar numai ca unitatea
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
a pierdut la noi... Pentru noi Dumnezeu a devenit o noțiune fără conținut»”<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 110, în PSB, vol. 29, p. 183. footnote>. Sfântul Grigorie utilizează „beția” pentru a se referi la starea mistică a celor îmbătați de înțelepciunea divină și se referă la „beția trează” atât în cadrul sacramental, cât și mistic, în special în conexiune cu cărțile biblice Cântarea Cântărilor 5, 1-2, Psalmi 22, 5 etc.<footnote Jean Daniélou, From Glory to Glory
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Stăniloae, nota explicativă nr. 110, în PSB, vol. 29, p. 183. footnote>. Sfântul Grigorie utilizează „beția” pentru a se referi la starea mistică a celor îmbătați de înțelepciunea divină și se referă la „beția trează” atât în cadrul sacramental, cât și mistic, în special în conexiune cu cărțile biblice Cântarea Cântărilor 5, 1-2, Psalmi 22, 5 etc.<footnote Jean Daniélou, From Glory to Glory. Texts from Gregory of Nyssa's Mystical writings, New York, 1995, p. 33-46. footnote>. Sfântul Grigorie privește extazul împărtășirii
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
de Verb. Întreaga ființă se unește cu El, sufletul se mărește, crește fără încetare. Cu cât dorește mai mult, cu cât iubește mai mult, cu atât primește mai mult”<footnote Jean Boesse, Grigorie de Nyssa, în Marie-Madeleine Devy, Enciclopedia doctrinelor mistice, vol. I, traducere de Olimpia Berca, Timișoara, Editura Amarcord, 1997, p. 311-312. footnote>. Beția sobră care învăluie sufletul răpit în extaz subliniază totdeauna supraabundența bucuriei care face sufletul să iasă din sine. Ea se datorește unei intense participări la viața
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
în Dictionnaire de Spirituelle, 7, col. 2312-2337; J. Leclerq, Jour d’Ivresse, în Vie Spirituelle, 76, 1947, p. 574-591. footnote>. Anterior Sfântului Grigorie, Filon Alexandrinul (n. 25 î. Hr. d. 40 d. Hr.)<footnote Filon din Alexandria a fost un filosof mistic evreu de limba greacă din Egipt, șeful școlii iudeo alexandrine. footnote> utilizează termenul „beție” pentru a descrie o stare de extaz, din perspectiva profeției și a uniunii mistice<footnote Philon, Opera, Londra, ed. Mangey, 1742, I.103.32; I.60
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
d. 40 d. Hr.)<footnote Filon din Alexandria a fost un filosof mistic evreu de limba greacă din Egipt, șeful școlii iudeo alexandrine. footnote> utilizează termenul „beție” pentru a descrie o stare de extaz, din perspectiva profeției și a uniunii mistice<footnote Philon, Opera, Londra, ed. Mangey, 1742, I.103.32; I.60.31; I.16.22; Jean Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique. Essai sur la doctrine spirituelle de Saint Grégoire de Nysse, Paris, Aubier, 1944, p. 290-302. Hans Lewy, Sobria
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Saint Grégoire de Nysse, Paris, Aubier, 1944, p. 290-302. Hans Lewy, Sobria Ebrietas ..., p. 3-41. În legătură cu profeția la Filon, a se vedea H. A. Wolfson, Philo, vol. II, Massachusetts, 1947, capitolul 9. A se vedea, de asemenea, A. Louth, Originile tradiției mistice creștine. De la Platon la Dionisie Areopagitul, traducere: Elisabeta Voichița Sita, Sibiu, Editura Deisis, 2002. footnote> și, în mod special, vorbește despre un loc unde sufletul atinge comuniunea cu Dumnezeu, unde „este pătruns de foc când aduce mulțumiri Domnului, fiind beat
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Jewish Symbols in the Roman Period, vol. 6:202, New York, 1956; Lewy, Sobria Ebrietas ..., p. 10-12; apud Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 309. footnote>. Νηφάλιος μέθη este un termen propriu filonic și constă într-o stare mistică ce se îndeplinește prin unirea spiritului uman cu ființa lui Dumnezeu. Această expresie<footnote La care teologii ortodocși dintotdeauna nu subscriu întru totul. footnote>, cu multe modificări a trecut în patristică: lipsește la Clement Alexandrinul, Sfântul Vasile cel Mare și
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
coborând din Intelect la rațiune, sunt nedumerit cum cobor acum și cum sufletul ajunge înăuntrul trupului fiind în sine însuși ceea ce mi s-a arătat, deși este într-un trup” (Enneade, IV, 8, 1)<footnote Cf. Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine..., p. 78. footnote>. În Viața lui Plotin, Porfir - discipolul lui Plotin - ne spune că, în timpul în care l-a cunoscut, de patru ori a fost răpit Plotin de Unul și o dată a cunoscut el însuși această stare. El lasă
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
10.31 sq.) sau cuvântului ἔκστασις (VI.9.11.23)<footnote Utilizarea de către Plotin a termenului este excepțională: a se compara cu V.3.7.13. Și unul dintre cuvintele care o însoțesc este στάσις; apud Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine..., p. 136. footnote>, unde esența constă în condiția mentală a misticului. La Sfântul Grigorie, ne confruntăm cu o evoluție în credință și virtute, iar „extazul” capătă înțeles în concordanță cu această evoluție. Filon instilează conceptului elenistic al beției un
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
intrarea sa în mister, al tăcerii în fața tainelor revelate prin har. Sufletul pătrunde într-o altă dimensiune: a cunoașterii supreme. Cele cinci simțuri spirituale percep misterul într-un elan de iubire<footnote Jean Boesse, Origene, în Marie-Madeleine Devy, Enciclopedia doctrinelor mistice, vol. I, traducere de Olimpia Berca, Editura Amarcord, Timișoara, 1997, p. 300. footnote>”. Walther Völker a discutat mult pe tema utilizării limbajului extazului de către Origen, când a scris cartea Das Vollkommenheitsideal des Origenes, Tübingen, 1931, în special p. 124, 139
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
când mintea este înspăimântată și uluită de recunoașterea lucrurilor mărețe și minunate”. Ultima propoziție îi aparține fără echivoc lui Origen, nu traducătorului său, Rufinus; de asemenea, din examinarea întregii predici reiese clar că nu se referă strict la o viziune mistică, ci la o formă de recunoaștere sau înțelegere teologică<footnote A se vedea Hal Koch, Pronoia und Paideusis, Berlin și Leipzig, 1932, p. 333 338. footnote>. Origen, comentând asupra pasajului biblic I Tes. 4, 14-7<footnote „Căci aceasta vă spunem
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
perceput prin Sfintele Scripturi. Și în măsura în care Scripturile conțin relatarea Întrupării, mărturii profetice despre aceasta, precum și un comentariu apostolic asupra ei, Origen consideră posibilă contemplarea lui Dumnezeu (în practică, și nu doar teoretic) numai per Christum<footnote Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine ..., p. 98. footnote>. Contemplarea Logosului de către suflet este naturală; în contemplarea Logosului, sufletul își recâștigă starea sa adevărată. Teologul și preotul ortodox Andrew Louth este de părere că „Origen nu vorbește nici de extaz, nici de o incognoscibilitate ultimă
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Clement, Pedagogul, 2, 2, Eusebiu, Istoria bisericească, I. 2.21, Sf. Ioan Hrisostom, Omilia 20, 1 la Geneză, P. G. LIII, col. 23 etc. footnote>. Contextele incidențelor „beției” și „beției treze” la Sfântul Macarie sunt în general de un gen mistic, cu un singur element sacramental clar, care poate fi identificat în conexiune directă cu „beția trează”<footnote Collection I, H. Berthold (ed.), Reden und Briefe. Die Sammlung I des Vaticanus Graecus 694 (B), Berlin: GCS, 1973, I.63.6; Stuart
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
lipit de gândul rău, ni l-am însușit, nu mai stă în noi străin. Prin aceasta am intrat în zona păcatului și anevoie mai putem opri desfășurarea până la capăt a acestui proces odată declanșat”<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Ascetica și mistica, Edit. Casa Cărții de Știință, Cluj, 1993, p. 96. footnote>. De ajungem să consimțim la faptă, gândul simplu se concretizează în imagini. Acolo unde se ivesc imagini în gând, s-a produs consimțirea, mișcarea fără imagini fiind doar un atac
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
nu democratizarea ei. Un fond de certitudine și nu un fond dilematic. În cultură, instrucția înseamnă credință în ceea ce susținem, nu ceea ce ni se spune sau se dorește să fim. Întoarcerea către vocația fundamentală a neamului românesc seamănă cu îndemnul mistic al lui Iisus către Simon pescarul de a arunca plasa mai la fund. Același lucru l-a făcut și Eminescu când a spus: 'înapoi la musatini !' Recunoașterea dimensiunii voivodale a demnității a unui fel de a fi drept în fața istoriei
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]