918 matches
-
cu luciditate valoarea exactă a operei mele, să fie tratată așa cum este și, credeți-mă, nu m-au interesat nici galoanele, nici elogiile de circumstanță. Știu bine că vremea mătură și nu lasă decît ceea ce merită să rămînă, în ciuda oricăror mistificări poetice. Am ajuns însă la o limită fizică în care nu mai pot suporta jocul de-a înțelege pumnii care ți se trag în cap cu o perseverență demnă de o cauză mai bună." Premii la Viața Românească Pe 10
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7798_a_9123]
-
Dumitriu, întrucît s-ar afla într-un "exil" în interiorul literaturii române, în pofida faptului că se află (se afla) la conducerea Academiei și a Institutelor sale, "sau poate tocmai de aceea". Împrejurare ce l-ar îndemna să nu ia în seamă mistificările interlocutorului, "cînd dă, bunăoară, explicații suspecte despre felul în care a scris Drum fără pulbere, compus, cică, în necunoștință de cauză privind deținuții". Totodată Petru Dumitriu s-ar găsi, ca personaj, "sub nivelul dramei care l-a împins în pragul
Expertize convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7806_a_9131]
-
și între cealaltă amintire, acoperită de ceață, amintirea adusă din strămoșii lui." (Ionel Pop, Ocolul Ursului) Pînă a cădea sub glonțul ucigaș, ursul învață cu greu să bea apă de izvor, să sfîșie oi și să-și încropească un bîrlog. Mistificările de felul amintit cedează locul, în timpurile noastre, unui comerț profesionist, de impecabilă eficiență și strictețe: "Aveți ursul 11.435, pregătit, verificat și cîntărit înainte de împușcare. ș...ț El vine mîine la ora 20,30 la locul cuvenit, s-ar
Epistolă către Odobescu (XI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7689_a_9014]
-
importanță: scrierile cele mai numeroase care le-au fost consacrate de-a lungul istoriei datează dintr-o perioadă cînd ei dispăruseră deja." (p. 391) De aceea, pentru a vorbi în cunoștință de cauză despre druizi, terenul trebuie curățat de buruienile mistificărilor succesive. Din acest motiv, autorul cercetează toate documentele credibile care conțin relatări despre druizi. De la Clement din Alexandria la Diogene Laertios, de la Chiril al Alexandriei la De bello Gallico al lui Caesar, de la Strabon și Plinius cel Bătrîn la diversele
Menhirul cu ramuri de vîsc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6798_a_8123]
-
după un tipar ce nu ascultă decît de formula sensibilității tale. Cu ce rămîi pîna la urmă este o Vienă de uz personal, care poate avea prea puțin de-a face cu metropola istoriei reale. Numai că aceasta este o mistificare binevenită făcută din rațiuni de retrăire memorialistică. Și nu doar binevenită, ci inevitabilă. Nu putem învia trecutul unui oraș decît schimbîndu-l după cerințele fanteziei personale. De aceea, după Viena te simți nostalgic chiar dacă nu ai fost niciodată acolo, și în
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]
-
Doar că gen. Pacepa profită de acest lucru, pentru a dezinforma și manipula, crede politologul Stelian Tănase. Jurnalistul e de părere că Ion Mihai Pacepa nu are acces la astfel de informații, iar scenariul avansat de el este o pură mistificare. ”Aiureli! Și dacă ar fi așa, să presupunem, ăsta este un lucru atât de secret... Plasarea cuiva în anturajului unui om atât de puternic este o chestie care n-are cum să ajungă la urechile lui Pacepa. El vrea să
Mistificarea ”Crețu - agent KGB” a lui Pacepa. De ce e putred scenariul fostului consilier a lui Ceaușescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/75831_a_77156]
-
absurd" ce structurează "acest conglomerat uman", Cioran nu pregetă a se da în spectacol, dorlotîndu-se în ipostaza de impostor: "Ori de cîte ori sunt întrebat ce profesie am, abia mă abțin să răspund : escroc multilateral". Nu e vorba de-o mistificare ticluită, ci de-o dedublare astfel efectuată încît o parte a entității în cauză ar reprezenta-o vidul. Iată o anecdotă elocventă: "Deunăzi, la familia Collin, spuneam că toți românii sunt niște impostori. Mounir Hafez mă întreabă: ŤVă socotiți și
Fețele autenticității (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7543_a_8868]
-
istorii au fost cele scrise după 22 decembrie 1989 de Florin Constantiniu, Neagu Djuvara și Lucian Boia. Politică și istorie. Cazul comuniștilor români. 1944-1977, de Vlad Georgescu este o carte inconturnabilă pentru cei dispuși să înțeleagă foarte elaboratul proces de mistificare a istoriei din perspectivă ideologică, operat de comuniști. Mutatis mutandi, cartea lui Vlad Georgescu este o variantă, aplicată în domeniul studiului istoriei, a volumelor lui Eugen Negrici despre literatura română în comunism. Spre deosebire însă de Eugen Negrici care analizează
Istoria lui Big BrOther by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7546_a_8871]
-
Cazul comuniștilor români. 1944-1977 ne readuc într-o lume în care am trăit, despre care credeam că știm totul, dar care ni se arată acum într-o altă lumină. Cartea este o cale de acces direct spre inima sistemului de mistificare a realității, pus la punct de cinicii ideologi și conducători comuniști.
Istoria lui Big BrOther by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7546_a_8871]
-
baricadele exilului, alături de cîțiva critici mai tineri, rămași în patrie, confruntați cu cenzura și uneori cu propriile lor dileme. Din păcate, alți critici ai noștri, inclusiv dintre cei de prim-plan, n-au avut tăria de-a se sustrage integral mistificărilor, contribuind chiar, în diverse grade, la confuzia pernicioasă a ideilor, la degringolada axiologică ce-au însoțit comunizarea României: "A fost un joc de-a rîsu'-plînsu', în care unii mimau adesea pînă și Ťpasul de menuetť într-o lume ce
Eternul Aristarc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7315_a_8640]
-
despre viața publică și politică a României, inclusiv a celei interbelice, depun, cu toată seriozitatea, mărturie că ne aflăm în fața unor invenții născute din ură personală, frustrare și resentiment. Nu pot să nu mă întreb, confruntat cu asemenea acte de mistificare grosolană, de ce-om fi noi, românii (și cu atât mai abitir "românii profunzi") atât de defecți? De ce, atunci când avem de ales între adevăr și minciună, alegem minciuna? De ce preferăm ticăloșia onoarei? Ce ne împinge spre turpitudine, înșelătorie, lingușeală scabroasă
De ce suntem atât de ticăloși? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7330_a_8655]
-
ziua Sf. Împărați Constantin și Elena - în speță 21 mai - nu cade nici într-o zi de duminică, nici în una de joi, ci exact vineri !" (pag. 240) Nemulțumirea mea că Gelu Negrea nu și-a continuat excursul detectivistic printre mistificările naratorului devine, odată cu o asemenea remarcă, justificată. Feciorul din Căldură mare e, la capătul unei pledoarii de o admirabilă luciditate, absolvit de păcate: "A emite însă, pornind de aici, considerații abisale despre ambiguitatea și dezagregarea limbajului, despre incomunicabilitate, absurd și
Subiectivitate și predicație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7241_a_8566]
-
însuși în conformitate cu doctrina. Tendențiozitatea și chiar teza i se par la fel de necesare ca și moralistului, doar că în ochii lui au o valoare ideologică. Când e temeinic pusă în practică, această presiune asupra romanelor face din ele principala formă de mistificare a realității istorice și sociale. Romanele realist-socialiste prezintă o realitate mai mincinoasă în coerența ei ideologică și în „carnalitatea" ei artistică decât cărțile de istorie sau documentele de partid. De ce, așadar, este considerată periculoasă literatura de către inchizitorii de toate spețele
De ce este (considerată) periculoasă literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5980_a_7305]
-
Oameni și javre , Niculae Gheran suspendă o frumoasă poveste de amor din rațiuni de bună cuviință. Despre ce e vorba? Un bătrân din mahalaua Oborului, Sarchisian, le împărtășește prietenilor o mai veche cucerire de zile mari. Desigur, promisiuni, jurăminte, mici mistificări. Repertoriul clasic. În cauză fiind o doamnă care ține la statutul ei, fantele o asigură că n-are de ce-și face griji. În scurt timp, el va pleca peste mări și țări. Definitiv. Unde altundeva decât în America? Fără
Oborul pentru totdeauna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5722_a_7047]
-
cearta interminabilă a autorului cu prietenii lui de idei de altădată, psihanaliștii. Dar Crews a ajuns să se lupte cu tot ceea ce reprezintă, din perspectiva lui, întruchipări ale pseudoștiinței, fiind privit de trei decenii ca cel mai acerb critic al mistificărilor de orice fel. Profesionistul scepticismului nu se războiește cu profesioniștii imposturii intelectuale, aceștia ar constitui o țintă prea facilă, adversarii aleși de el sunt profesioniști ai științelor, cărturari și lideri spirituali care, în fața unor contradicții ireductibile, avansează soluții eclectice, formule
Iar trădează cărturarii? by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6234_a_7559]
-
ci gazându-i, procedeu interzis. De fapt, vom afla, ulterior, la mulți dintre șoriceii lui Cliff, tumorile începuseră să recidiveze. Urmează o anchetă desfășurată de Oficiul pentru integritatea cercetării științifice (ORIS), care ajunge la concluzia că este vorba de o mistificare și o supraanchetă a unei comisii senatoriale, care contrazice această concluzie și recunoaște bunăcredința, integritatea intelectuală a cercetătorilor de la Philpott. Totul se termină în coadă de pește, activitatea laboratorului va merge mai departe, dar fiecare dintre actorii psihodramei va fi
Și fabricile de Nobel pot da greș by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6040_a_7365]
-
obișnuit ca Ileana Mălăncioiu să aibă mereu dreptate, uitam că în literatură mai contează și ambalajul. Între volumele de poezie, oricare dintre ele, și cele de publicistică, tot oricare, diferența e netă, fără ca la mijloc să fie vreo formă de mistificare sau de compromis. Unele fascinează și tulbură, celelalte, ca un făcut, nu impun. M-am bucurat să comentez în România literară, acum câțiva ani, antologia de la Corint, Urcarea muntelui, prefațată de Eugen Negrici, fiindcă mi-o restituia pe Ileana Mălăncioiu
Opera și cartea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6178_a_7503]
-
vrea, ci fiindcă așa i-a fost dat prin grație obscură, atunci ajungem la ecuația intimă a celui atins de hierofanie: stă în firea sfîntului ca, năzuind spre unirea cu divinul, să nu poată atinge această stare decît pe calea mistificării. Căci, în măsura în care cineva e mistic, în aceeași măsură trăirea și-o căpătă grație unei mistificări perpetue, cu observația obligatorie că numai o propagandă tenace de o obtuzitate stuporoasă a putut altera sensul mistificării pînă la a-l preschimba într-un
Sfîntul fără moaște by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6136_a_7461]
-
intimă a celui atins de hierofanie: stă în firea sfîntului ca, năzuind spre unirea cu divinul, să nu poată atinge această stare decît pe calea mistificării. Căci, în măsura în care cineva e mistic, în aceeași măsură trăirea și-o căpătă grație unei mistificări perpetue, cu observația obligatorie că numai o propagandă tenace de o obtuzitate stuporoasă a putut altera sensul mistificării pînă la a-l preschimba într-un sinonim deplorabil al falsificării. În realitate, mistificarea e regimul interior de viață al unui mistic
Sfîntul fără moaște by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6136_a_7461]
-
poată atinge această stare decît pe calea mistificării. Căci, în măsura în care cineva e mistic, în aceeași măsură trăirea și-o căpătă grație unei mistificări perpetue, cu observația obligatorie că numai o propagandă tenace de o obtuzitate stuporoasă a putut altera sensul mistificării pînă la a-l preschimba într-un sinonim deplorabil al falsificării. În realitate, mistificarea e regimul interior de viață al unui mistic. A falsifica un lucru înseamnă a-l face fals, a pietrifica o substanță însemnă a o face piatră
Sfîntul fără moaște by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6136_a_7461]
-
aceeași măsură trăirea și-o căpătă grație unei mistificări perpetue, cu observația obligatorie că numai o propagandă tenace de o obtuzitate stuporoasă a putut altera sensul mistificării pînă la a-l preschimba într-un sinonim deplorabil al falsificării. În realitate, mistificarea e regimul interior de viață al unui mistic. A falsifica un lucru înseamnă a-l face fals, a pietrifica o substanță însemnă a o face piatră, a vivifica un lucru înseamnă a-l face viu, a simplifica ceva înseamnă a
Sfîntul fără moaște by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6136_a_7461]
-
verb care se termină în „ificare" (din latinescul efficio-ere) cu sens de act culminînd într-un rezultat. Orice verb care are drept desinență „ificarea" are ca efect chiar rădăcina lui. Prin urmare „verificarea" unui sfînt în vederea „sanctificării" cere drept condiție mistificarea de sine însuși prin chemare de sus. Atîta doar că sfîntul nu se mistifică cu de la sine putere, ci numai prin harul care îl umple, de aceea a fi sfînt nu e un merit, ci o vocație înspăimîntătoare. Iată motivul
Sfîntul fără moaște by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6136_a_7461]
-
fi sfînt nu e un merit, ci o vocație înspăimîntătoare. Iată motivul pentru care noi ne uităm la el cu groază și el se uită la noi cu milă. Repulsia comuniștilor față de mistică și față de sfinți a dus la încărcarea mistificării cu o conotație de josnică apucătură irațională, urmarea fiind că decenii la rînd anatema la modă pentru repudierea incomozilor era etichetarea lor ca mistificatori. În realitate, fără mistificare nu se ajunge la trăire mistică și e ridicol să ne închipuim
Sfîntul fără moaște by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6136_a_7461]
-
milă. Repulsia comuniștilor față de mistică și față de sfinți a dus la încărcarea mistificării cu o conotație de josnică apucătură irațională, urmarea fiind că decenii la rînd anatema la modă pentru repudierea incomozilor era etichetarea lor ca mistificatori. În realitate, fără mistificare nu se ajunge la trăire mistică și e ridicol să ne închipuim că un sfînt se poate uni cu numenul altfel decît mistificîndu-se. Iar dintre miile de mistificatori autentici din închisorile comuniste, Valeriu Gafencu a fost plămada mistică cea mai
Sfîntul fără moaște by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6136_a_7461]
-
sunt departe de a se constitui ca expresie a unui fapt clinic, utilizând maladia ca pe un vehicul interpretativ, ca o portavoce. Tod Solondz ne introduce într-o familie de evrei unde un întreg complex isteroid se dezvoltă spectaculos, unde mistificările și automistificările împinse uneori până la halucinație se descarcă în episoade de teatru absurd, dar care radiografiază complexe cu cazuistica aferentă care aparțin societății americane. Există la Tod Solondz o atracție către dialogul absurd de reflex patologic cum rar am întâlnit
Festivalul de la Wroclaw by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6142_a_7467]