217 matches
-
cu mistria punând mortarul indicat de maestrul său, căruia o viață are obligația să-i acorde respect și recunoaștere. Toți cred că li se cuvine, plătind, distrugând, dar nu construind, în sensul de a așeza cărămizile una câte una cu mistria punând mortarul indicat de maestrul său, căruia o viață are obligația să-i acorde respect și recunoaștere. Există lucruri adânci, care în lumina artei pot fi înțelese cu mult mai limpede decât în lumina științei. Se spune că apa unor
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în Cruce Hristoși în răstigniri... Și limba amuțește! Căci ochiul vede-n sine o lume fără nume și mai presus de minte, ca-n Dimineața Sfântă când Roua Învierii scălda în Bucurie piciorul Magdalenei... ... Ce sfânt e Visu-acesta! Dar ce Mistrie sfântă m-adaugă în Zidire ca Ana în „uimirea” suirilor pe schele? Ce taină-ascunde zidul crucificării mele de crapă de lumină, Lumină izvorând Golgotelor din mine, Iisusul meu Prea-Blând?... O, ce sfânt e Visu-acesta... Divinul și pământul îngemănate-n mine
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pe placa alăturată care urmează să fie betonată. Pe două capre se montează o schelă ușoară de lemn cu deschidere 4 m (lățimea plăcii la cca. 30 cm de suprafața plăcii, pe care doi muncitori zidari nivelează cu dreptarul și mistria placa proaspăt turnată. În urmă se taie cu cuțitul rosturile longitudinale.) După câteva ore de la turnare (4 5 ore) suprafața plăcilor de beton se stropește cu emulsie de bitum pentru protejarea plăcii și prevenirea fisurării. La terminarea betonării unei plăci
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
și timpul de vibrare; sclivisirea perfectă în urma instalației de betonat taluzuri; tăierea corectă a rosturilor transversale și longitudinale. c) după execuția betonării: corectarea denivelărilor la betonul proaspăt turnat; corectarea rosturilor după scoaterea cofrajelor de la rosturile de dilatație; corectarea rosturilor cu mistria, după scoaterea cuțitului de la rosturile tăiate; limitarea rosturilor longitudinale; calitatea filtrelor inverse din barbacanele de la canalele de fugă și contracanale; curățarea pereului de resturi de beton, balast și alte materiale, tratarea și izolarea fisurilor de contracție ce apar la unele
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
m aliniament); cotarea picheților. Unitatea de măsură: 1 buc. Formația: 1 betonist categ. 5; 1 betonist categ. 3; 1 betonist categ. 2. N.T. = 0,06 2. Executarea șapei la rostul transversal al dalelor campion. Procesul de muncă cuprinde: nivelarea cu mistria a patului șapei; scoaterea picheților; nivelarea șapei; stropirea șapei cu emulsie de bitum. Unitatea de măsură: 1 m. Formația: 1 betonist categ. 4; 1 betonist categ. 1. N.T. = 0,12 3. Executarea șapei la rostul longitudinal. Procesul de muncă cuprinde
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
în culori puțin lac, pentru a nu mai trebui să lăcuiască pictura la sfârșit. În celălalt caz, artistul face o tencuială curată sau din stuc52 de marmură sau din cărămidă pisată cât mai mărunt pe care o răzuiește cu tăișul mistriei pentru ca peretele să rămână zgâriat; după această operațiune, se așterne un strat de ulei de sămânță de in și se face într‑un vas un amestec de smoală gre‑ cească, mastic și lac gros, care după ce se fierbe se întinde
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de ulei de sămânță de in și se face într‑un vas un amestec de smoală gre‑ cească, mastic și lac gros, care după ce se fierbe se întinde pe zid cu o pensu‑ lă, netezindu‑se la urmă cu o mistrie încălzită în foc, acoperindu‑se toate gă‑ urile din tencuială și dându‑se zidului o față netedă. Când totul s‑a uscat, se întinde masticul și se lucrează după regulile obișnuite în pictura în ulei53. În privința picturii în ulei pe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
în culori puțin lac, pentru a nu mai trebui să lăcuiască pictura la sfârșit. În celălalt caz, artistul face o tencuială curată sau din stuc52 de marmură sau din cărămidă pisată cât mai mărunt pe care o răzuiește cu tăișul mistriei pentru ca peretele să rămână zgâriat; după această operațiune, se așterne un strat de ulei de sămânță de in și se face într‑un vas un amestec de smoală gre‑ cească, mastic și lac gros, care după ce se fierbe se întinde
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
de ulei de sămânță de in și se face într‑un vas un amestec de smoală gre‑ cească, mastic și lac gros, care după ce se fierbe se întinde pe zid cu o pensu‑ lă, netezindu‑se la urmă cu o mistrie încălzită în foc, acoperindu‑se toate gă‑ urile din tencuială și dându‑se zidului o față netedă. Când totul s‑a uscat, se întinde masticul și se lucrează după regulile obișnuite în pictura în ulei53. În privința picturii în ulei pe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
rectorului universității, unde pot fi văzute câteva exponate-cheie ale istoriei vieții universitare românești: actul de înființare a primei universități moderne, semnat de Principele Alexandru Ioan Cuza și contrasemnat de ministrul Instrucțiunii, Mihail Kogălniceanu, la 16 octombrie 1860; apoi ciocanul și mistria folosite la așezarea pietrei de temelie a "Palatului de la Copou" (corpul central al universității, ridicat în 1893) sau steagurile primelor facultăți, împreună cu zeci de documente oficiale ale vremii și de colecții de exponate privind istoria intelectuală a universității ieșene, cu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
perle, două safire, un pumn de granate și rubine, mai du-mi douăzeci de gheme de beteală de aur, zece coți de catifea verde, o bucată de mătase roșie ca cireașa și, mai ales, un troc de zidar și-o mistrie de argint“. Trei coarne de licorn și-o dragoste veșnică Așa l-a zămislit Violeta pe Perlino. „Începu să facă un aluat din zahăr și migdale, stropindu-l cu apă de trandafiri și de iasomie. Apoi, ca un olar sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
și-o dragoste veșnică Așa l-a zămislit Violeta pe Perlino. „Începu să facă un aluat din zahăr și migdale, stropindu-l cu apă de trandafiri și de iasomie. Apoi, ca un olar sau un sculptor, frământă această pastă cu mistria de argint și modelă cel mai frumos tinerel ce s-a văzut vreodată. Îi făcu părul din beteală, ochii din safire, dinții din perle, limba și buzele din rubine. După aceea, îl îmbrăcă în catifea și mătase și îi puse
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
mă apăra trebuia să-i spăl ciorapii, să-i dau din mîncarea mea și din pachetele primite de acasă". B.E., de 19 ani, arestat pentru furt: "La carantină are loc botezul. Acolo primești de toate: bătăi, palme, șmotru, bastîr, capace, mistrii, spagheman, spurcarea în gură sau în fund. Cine se opune lor capătă respect. Dar pentru asta îți trebuie forță. Cine pică de fraier așa rămîne tot timpul în pîrnaie". Înțelegînd încă de la început că ajutorul cadrelor nu va veni decît
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
regulă, copiilor și animalelor -, indivizii își modelează comportamentele în așa fel încît să evite utilizarea sancțiunilor legale, dezvoltînd la rîndul lor o serie de sancțiuni, mai violente, dar mai puțin dezavantajoase. Astfel se pot explica numeroasele capace, castane, palme, bastîr, mistrii și celelalte tipuri de pedepse pe care le utilizează cadrele în relațiile cu deținuții și deținuții între ei. Oricît de largă și variată ar fi paleta agresiunilor utilizate, acestea sînt oricum preferate introducerii unor note oficiale în dosar, care ar
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a spune apoi că am făcut-o... maniile și vertijul a ceea ce Spengler numea civilizația faustiniană, născută în vremea Renașterii. Aceasta tocmai a completat neastâmpărul nostru cu pofta mai nouă pentru cuceriri spațiale. Spaționautul, alpinistul, exploratorul oceanelor și arheologul cu mistria lui sunt copiii lui Faust. Toți aceștia sunt veri drepți, chiar dacă se frecventează puțin unii pe alții; ei fac parte din aceeași familie de cuceritori ai lumilor "de dincolo", de nesătui de profesie. Acestui neastâmpăr îi datorăm ceea ce suntem: măsurători-verificatori
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
azi.“ (Teatrul, decembrie 1972) ȘTIRBU Constantin „Țară spun și-n tâmplă îmi zvâcnește Albă nesfârșirea cât exist Și înalt deasupra mea rotește Dinspre zori drapelul comunist.“ („Țării“, Familia, decembrie 1972) TĂNASE Al. „Ctitorii României moderne, cu sabia sau plugul, cu mistria sau condeiul, cu întreaga putere a gândului și a simțirii, au visat o țară puternică și demnă, alături de cele mai de seamă națiuni civilizate ale Europei și ale lumii. Vis care a început să devină realitate odată cu revoluția și transformarea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
au parte. Atunci am început să adunăm fiece fărâmă de material despre care am crezut noi că va avea odată șansa să fie pus la temelia acestei temerare intreprinderi. Atunci am început a lua în serios buchia, ca pe o mistrie pe care ne-a pus-o în mână și ne-a învățat cum s-o ținem, ca un meșter zidar, dascălul satului pe mâna căruia am intrat și căruia îi vom purta caldă și respectuoasă amintire, întreg restul zilelor pe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și de jertfă în slujba neamului, fără a urî alte neamuri, dar și fără a accepta să fie nedreptățit, umilit și exploatat neamul nostru. Recunoscând statutul metafizic al neamului în lumina adevărurilor creștine, nu se pot accepta simulacrele istorice ale mistriei, echerului și ale Marelui Arhitect. Aici este miezul problemei legionare și din această perspectivă trebuie să se vadă cine și de ce ne-a prigonit până acum mai mult de șapte decenii.” (Sebastian Mocanu) Până când această oribilă nedreptate făcută legionarului român
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Izvor ne ești și cină și zidire Și patrafir și cuminecătură... Ești azima pe care-n plâns o cere Inima noastră pururea flămândă. Ești drumul nostru către zări de miere, Ești perna pentru tâmpla fumegândă... Ești ruga Țării pentru biruință, Mistria noastră-n aur ferecată, Dalta de foc înfiptă în credință... Mormântul tău e viața noastră toată. Venim lângă țărâna ta iubită, Și umbra ta, prin smirnă și balade, Ne-atinge cu plutirea ei sfințită Și se preschimbă-n torțe și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
De asemenea, cam peste tot se observă efortul de stilizare, de impunere a unei „dicții” proprii. Lectura n-a fost însă lipsită de haz. Am găsit două din sloganurile cu care se opera în redacție în momentele de veselie: „Ține mistria!” (ultimul vers din poemul „Constructorului”) și „Tovarăși, se vede pămînt. Se vede pămînt!” (din „Spre comunism”), carne din carnea discursului liric al epocii: „Stau la prova timpului meu / cu obraz smălțuit de soare și vînt. Privirea mi-o ’nalț pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că se intrase într-o asemenea criză de timp cu amenajările, construcțiile și cu pregătirile infrastructurii, în general, încît doar eforturile non stop și premiile maximale, ca la vînătoarea de bandiți din Vestul Sălbatic, au mai zdruncinat oarecum încremenirea cu mistria în mînă și cu privirile în mare. Ba se mai vorbește și de zeci de morți în marea viteză a finisajelor, ceea ce ne trimite iarăși în lumea cristalină a legendei, în plin scenariu al Meșterului Manole, adică acolo unde măreția
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12594_a_13919]
-
cuprinde: a) Preparatele destinate acoperirii unor suprafețe cum sunt fațadele sau planșeele, pe bază de materiale plastice și aditivate în proporție mare cu materiale de umplutura și care sunt aplicate în maniera tencuielilor de tip convențional, adică cu spatula, cu mistria etc. (poziția nr. 32.14). ... b) Cernelurile de tipografie care, cu toate că au o compoziție calitativ analoga cu cea a vopselelor, nu sunt destinate acelorași utilizări (poziția nr. 32.15). ... c) Lacurile de tipul lacurilor de unghii prezentate așa cum indică Notă
ANEXĂ nr. 32 din 5 ianuarie 2000 EXTRACTE TANANTE SAU COLORANTE; TANINI ŞI DERIVATII LOR; PICGENTI ŞI ALTE SUBSTANTE COLORANTE; VOPSELE ŞI LACURI; MASTICURI; CERNELURI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166806_a_168135]
-
cuprinde: a) Preparatele destinate acoperirii unor suprafețe cum sunt fațadele sau planșeele, pe bază de materiale plastice și aditivate în proporție mare cu materiale de umplutura și care sunt aplicate în maniera tencuielilor de tip convențional, adică cu spatula, cu mistria etc. (poziția nr. 32.14). ... b) Cernelurile de tipografie care, cu toate că au o compoziție calitativ analoga cu cea a vopselelor, destinate acelorași utilizări (poziția nr. 32.15). ... 32.10. ALTE LACURI ȘI VOPSELE (INCLUSIV EMAILURI); PIGMENȚI PENTRU APA PREPARAȚI, DE
ANEXĂ nr. 32 din 5 ianuarie 2000 EXTRACTE TANANTE SAU COLORANTE; TANINI ŞI DERIVATII LOR; PICGENTI ŞI ALTE SUBSTANTE COLORANTE; VOPSELE ŞI LACURI; MASTICURI; CERNELURI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166806_a_168135]
-
destinate acoperirii unor suprafețe cum sunt fațadele sau planșeele, pe bază de materiale plastice sau de cauciuc și aditivate în proporție mare cu materiale de umplutura și care sunt aplicate în maniera tencuielilor de tip convențional, adică cu spatula, cu mistria etc. (poziția nr. 32.14). ... b) Cernelurile de tipografie care, cu toate că au o compoziție calitativ similară cu cea a vopselelor, nu sunt destinate acelorași utilizări (poziția nr. 32.15). ... c) Vopselele pulverulente constând în principal din materiale plastice și conținând
ANEXĂ nr. 32 din 5 ianuarie 2000 EXTRACTE TANANTE SAU COLORANTE; TANINI ŞI DERIVATII LOR; PICGENTI ŞI ALTE SUBSTANTE COLORANTE; VOPSELE ŞI LACURI; MASTICURI; CERNELURI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166806_a_168135]
-
solidă sau pulbere și sunt facute păstoase în momentul întrebuințării fie prin tratament termic (de exemplu topire), fie prin adăugarea unui lichid (de exemplu apă). Masticul și grundurile se aplică în general cu ajutorul unui pistol, al unei spatule, al unei mistrii, al unei driște de zidar sau al unei unelte similare. I. CHIȚ PENTRU GEAMURI, CIMENTURI DE RĂȘINA ȘI ALTE MASTICURI Masticurile sunt utilizate în special pentru obturarea fisurilor, pentru asigurarea etanșeității sau, în anumite cazuri, pentru asigurarea fixării sau aderentei
ANEXĂ nr. 32 din 5 ianuarie 2000 EXTRACTE TANANTE SAU COLORANTE; TANINI ŞI DERIVATII LOR; PICGENTI ŞI ALTE SUBSTANTE COLORANTE; VOPSELE ŞI LACURI; MASTICURI; CERNELURI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166806_a_168135]