1,998 matches
-
la Ion, și iar să plângă Ca o nătângă, întruna l-a jelit... Parcă-a murit; nu se oprea, Și biata Floarea se usca... Ochii ei, lumini de stele-aprinse, Se-ntunecau, durerea o cuprinse, Fiindcă iubirea-i buruiană rea... O mistuia, la horă nu a mai ieșit, Și-a hotărât: „Mă duc la schit!” Dimineața când hainele și-a pus În căruța lui Drăgan, vecin ursuz, S-o ducă la mânăstirea dintre munți; Scoasă fiind din minți, nici n-a văzut
IUBIRE, BURUIANĂ REA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_buruiana_rea_marin_voican_ghioroiu_1380141482.html [Corola-blog/BlogPost/360703_a_362032]
-
în toată vremea vieții”. Ce fac eu ca să intru acolo, căci acolo vreau să fiu, unde Dumnezeu mi-a pregătit loc? Sfinții erau foarte grijulii: permanent se gândeau la dobândirea împărăției veșnice, iar grija aceasta era uneori istovitoare, căci îi mistuia. Sfântul Pimen, fiind pe patul de moarte, era îngrijorat, iar ucenicii l-au întrebat: „Te mai îngrijorezi, părinte, după tot ceea ce ai făcut?” „Am făcut ceea ce am putut, dar știu eu că voi ajunge la Dumnezeu?, se întreba avva Pimen
DIN SERIA „PRO MEMORIA – ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI”... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1487573455.html [Corola-blog/BlogPost/375464_a_376793]
-
să vie... Adam din mine murmură sub Pom, De-aceeași goliciune i-e rușine, Îți multumesc, Părinte, că sunt Om Și pot grăi Aici și-Acum cu Tine... SĂRUTUL... „Pe cine-L voi săruta, Acela este!” Matei 26,48. Mă mistuie Gândul și nu-l pot stinge, Mâinile mele sunt pătate de vină, Sărutul tău, Iuda, și astăzi mă frige, Sărutul acela blestemat din Grădină... Oriunde mă poartă pașii prin lume Când e Duminică-n sufletul meu Vin dinspre tine târcoale
DIN SCRIPTURI ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Din_scripturi_.html [Corola-blog/BlogPost/349659_a_350988]
-
Trecut. Cu pumnii greoi bat în uși ferecate, Ecouri stridente Mă lovesc dureros, Trecutul sta-n lanțuri, Pe sloiuri de gheață, Și-și clănțăne frigul, rănit. Tăcută și singura Ma-nvalui în Azi, Iar clipă fugara Îmi matură trupul, Mă mistuie beznă, Abisul căscat, Și teama de visuri. M-aș prinde de Mâine Cu-orgoliu de soim, Ce pradă în gheare o strânge, Dar nu văd nici raze, Nici stele pe cer, Iar ochiul îmi plânge... Referință Bibliografica: Pribegind / Eleonora Stoicescu
PRIBEGIND de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1438122184.html [Corola-blog/BlogPost/350372_a_351701]
-
a versului și, totodată, ne surprinde cu expresii simple, dar, în același timp, pline de realități ce există în afara conștiinței omenești și independent de ea. Deci: „Fă-mi, Toamnă, dorul mai aprins,/ Să ardă-n mine vreascuri de iubire./ Să mistuiesc ca strugurii în teasc,/ să mă cobor, să mă înalț/ Ca frunza care moare, ca să învie.” (Ruga unui vis pustiu). Mihail Janto (Germania, medic, scriitor, poet) este intelectualul care, la nesfârșit, trăiește cu sufletul între drumuri, cel natal și cel
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/galina_martea_1491906925.html [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
neurotransmițătorii − responsabili de transmiterea acestor mesaje − conțin tot 90% apă. Este de înțeles de ce, când nu bem apă, nu mai simțim cu timpul senzația de sete. Neurotransmițătorii deshidratați nu mai transmit corect mesajul "mi-e sete", așa încât setea începe să mistuie corpul, încep durerile si patologia multor organe. De altfel, dacă nu bem apă regulat, celulele se intoxică. Când membrana unei celule nu este bine hidratată, corpul declanșează un mecanism de urgență, ca formă de apărare și de hidratare. Corpul se
BINECUVÂNTĂRILE APEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Binecuvantarile_apei_stefan_popa_1392274906.html [Corola-blog/BlogPost/364107_a_365436]
-
relație inversabilă de respect, însă există azi o pronunțată râvnire a prosperității evazive în presa nescuzabil de subvalorică. Încât, rămâne ca gândul celor care o cunosc și o recunosc pe Carmen Movileanu să fie acel care, în tainele ce-l mistuie să facă reverențe...! Doar atunci când cei care o admiră și respectă conversează cu sinele lor pot împlini aceste gesturi foarte umane, altminteri, întâlnirea și conversarea personală cu ea decurge pe o orientare cardinală de a nu pierde nicio secundă itinerată
CARMEN MOVILEANU. CONVERSÂND CU EA LĂUNTRIC... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1481009682.html [Corola-blog/BlogPost/364765_a_366094]
-
-nvârte cu mine Nebun, parc-ar vrea să-mi aline Tot dorul năvalnic de tine. Nu pot să-l opresc. Oare să zbor? Voi încerca. Acum îmi cobor Brațele moi- spre tine se-aruncă- Uitară de mult a mea poruncă. Mă mistui pe dinăuntru de dor. Îți zic că sunt Luna arzândă, Te-alint cu lumina-mi plăpândă, Tu- cer nesfârșit- în tine mă prinzi, În asfințit mă iubești, mă cuprinzi, Raze de-amor în juru'-mi aprinzi. Referință Bibliografică: Îndrăgostită / Daniela Dumitrescu
ÎNDRĂGOSTITĂ de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 by http://confluente.ro/daniela_dumitrescu_1412618884.html [Corola-blog/BlogPost/353018_a_354347]
-
că e mai ușor să fugi din fața durerii, mai ales când ești neputincios; mai ales când ți-ai rătăcit cuvintele; mai ales când știi că totul e pierdut și că e tentant să te ascunzi după colț până se vor mistui toate fețele hidoase ale trecerii. Fiindcă moartea nu e totul. Viața însăși nu e totul. Hartă realității are drumurile ei neștiute, în care trecerea se face greoi, monstruos, înfiorător. Viața nu e un voiaj de plăcere; moartea nici atât. Dacă Vlahuta
NICI DESPRE MOARTE, NICI DESPRE VIATA de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 by http://confluente.ro/carmen_laiu_1466166814.html [Corola-blog/BlogPost/359464_a_360793]
-
ce s-a întîmplat, Scormonesc cu îndîrjire În munții de cenușă Poate găsi-voi un ochi încă viu, Un creier încă meditînd, o inimă încă bătînd. Caut cu disperare ultimele silabe rostite de Bunicul înainte ca flăcările să-l fi mistuit Scornonesc cu degetele sîngerînde, căutînd Un semn de viață din multele care au trecut pe aici. Răscolesc firele de cenușă În speranța de a găsi o amintire care să mă relege de cei iubiți Inutil! Totul e cenușă, mornane de
AUSCHWITZ (POEME) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/harry_ross_1422335228.html [Corola-blog/BlogPost/359096_a_360425]
-
un fluier sau dați-mi un pai,⁄ Ce chef am de-un cântec de dor și de drag!⁄ Să zboare ca vântul acolo, pe-un plai,⁄⁄ Să simt cum tresaltă țărâna din prag,⁄ Să-mi stâmpăr un foc ce mă mistuie, vai!⁄ E mult prea departe iubitu-mi meleag!” Dați-mi un fluier, pag. 56). Acum, de ziua ei, îi dorim ca, în cel mai scurt timp, să ne invite și la lansarea unui volum de poezie, pe care știm că
LANSAREA CĂRŢII DE TEATRU MINIONA DE IOANA STUPARU (RECENZIE DE FLORICA GH. CEAPOIU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Eveniment_cultural_lansarea_cartii_de_teatru_miniona_de_ioana_stuparu_recenzie_de_florica_gh_ceapoiu_.html [Corola-blog/BlogPost/356553_a_357882]
-
în pântec se-aprinde, înflorind fantezii, Gust din visul de noapte și-i dezbrac umbra sa. Smulg din urmele sale ce ador, cer lăuntric, Lacrimi sparte îi sărut, ochii-n murmur de vânt, Geamănă-i frumusețea ce sclipește-n cuvânt, Mistuind ca blestem trup de fulger rebelic. Orizonturi se-ntind înspre coapse de vară, Într-un vers sângeriu cresc maci roșii, să doară ! Referință Bibliografică: Sonet XLVI / Aurel Auraș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2261, Anul VII, 10 martie 2017
SONET XLVI de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/aurel_auras_1489125737.html [Corola-blog/BlogPost/342790_a_344119]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > INIMĂ RĂNITĂ Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2025 din 17 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Cănd inima îți plânge în tăcere Și nu îi vede nimeni lacrima, Te mistuie în foc a sa durere, Dar îți ascunzi în suflet patima. De ani tânjea iubirea să cunoască, Să simtă cu putere fiorul ei, Iubită să fie, și să iubească, Da-n viață nu e totul precum vrei. Dar în sfârșit
INIMĂ RĂNITĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1468786656.html [Corola-blog/BlogPost/380118_a_381447]
-
centrul atenției. Simona își examină cu atenție prietena. Știa că dincolo de fericirea de o avea pe Daniela lângă ea și de zâmbetele de fericire pe care le afișează, în Emanuela se ascunde o rană profundă, o mare durere care o mistuie pe dinăuntru. - Spune-mi draga mea, te rog, spune-mi cum te simți? Își așeză o mână pe mâna Emanuelei și o privi în ochi. Aceasta tresări și încercă, inițial, să-și ferească privirea. O luă pe Daniela din brațele
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XVIII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1435733369.html [Corola-blog/BlogPost/369789_a_371118]
-
încercare. Într-o zi neștiută, cineva...( o mamă) ne înbracă în ”scutece de zăpadă” și ne dăruiește soarelui. Niciodată nu va ști dacă acest soare ne va învălui - cu îmbrățișări tandre - sau își va aprinde flacăra chiar în centrul ființei, mistuindu-ne zi de zi, aruncându-ne într-o suferință surdă și fără de margini. Ea, mama, speră și, din adâncul sufletului, își dorește tot ce e mai bun pentru ceea ce a zămislit, a dăruit lumii. Totdeauna! Doar ea... Viața e plină
DARURI... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/valentina_becart_1482156843.html [Corola-blog/BlogPost/364146_a_365475]
-
și monstruoasă... Dacă evreii se constituie în mod conștient și voluntar pe poziție antihristică, mulți creștini se situează pe poziția de hristoși mincinoși... A spune adevărul despre evrei nu este antisemitism, ci noi, creștinii, plini de iubirea ce L-a mistuit pe Hristos și repetând-o în aceste vremuri tulburi, noi iubim cu adevărat poporul evreu și știm că numai prin Hristos este posibilă mântuirea lor. Tragedia evreilor este catastrofală prin solidaritatea întregului popor evreu cu Ana și Caiafa. Strigăm deci
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486514391.html [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
amplă și minuțioasă, o cercetare obiectivă, din care izvorăște încă, o căldură inefabilă din iubirea față de acest sfânt Patron, atât de carismatic și de îndrăgit. Francisc însuși a fost un miez de foc care a ars continuu și s-a mistuit până la sfârșit din iubire față de Acela pe care dorea să-L imite și cu care voia să se identifice în suferință. Nu e de mirare, așadar, că el continuă să împrăștie scântei de iubire pentru Isus și acum și, neîndoios
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_francisc_model_paradigmatic_in_urmarea_lui_cristos_recenzie_la_cartea_pr_prof_dr_stefan_acatrinei_sfantul_francisc_si_sfanta_clara_.html [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
ploii. Eu aș dori să-ți scriu poeme, nimicitoare, cu povești să te-ncălzească în simțire iar tulburarea dacă-ți vine cu prețul miraculoaselor enzime ce sapă-n minți să te ferești de-acest pericol aiurit căzut din paradiziace pagini mistuite-n evoluționismul chemărilor prea-ancestrale și-atavicul fermecătoarelor năzbâtii iar la final aș vrea să-ți mângâi gândul îndelung. Gândul e ceva imaterial și trebuie neapărat concretizat... Gând sg = Sâni pl Referință Bibliografică: Studiu psihosomatic. Sinestezie / Aurel Avram Stănescu : Confluențe Literare
STUDIU PSIHOSOMATIC. SINESTEZIE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 by http://confluente.ro/Studiu_psihosomatic_sinestezie_aurel_avram_stanescu_1332826788.html [Corola-blog/BlogPost/346392_a_347721]
-
delimitărilor și repoziționării”, după cum apreciază autorul în Cuvânt înainte. Iată ce afirmă și mărturisește autorul mai departe: “Gîndul de a continua cercetarea în direcția prezentării contribuțiilor dogmatice ale teologilor români în evoluțiile, implicațiile și interpretările lor, a început să mă mistuie imediat după ce, în anul 2008, am editat o lucrare privind Teologia Dogmatică Ortodoxă Română din a doua jumătate a secolului al XX-lea și începutul secolului al XXI-lea. După editarea acestei lucrări - care s-a bucurat de o bună
CRISTINEL IOJA, O ISTORIE A DOGMATICII ÎN TEOLOGIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ, EDITURA PRO UNIVERSITARIA, BUCUREŞTI, 2013, 622 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Recenzie_cristinel_ioja_o_i_stelian_gombos_1390901988.html [Corola-blog/BlogPost/347715_a_349044]
-
Copii bătuți de soarte, De rău fugim la și mai rău Și viața ne desparte? Că suntem tot mai mulți plecați Care-ncotro în lume, Fără de mame, tați și frați Și-acasă nu știm cum e...? Că-n inimi doru-l mistuim Mințind din prost orgoliu, Iar mamele, când mor, murim Și noi în veșnic doliu? Iar eu, cu lacrimile-n gât Când viața se destramă, Cât să îndur, să sufăr cât...? Eu ce să-ți mai scriu, mamă? Referință Bibliografică: Lacrimi
LACRIMI PENTRU MAMĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1454481954.html [Corola-blog/BlogPost/379535_a_380864]
-
o notă de pe pământ cu o notă din Rai. E iarăși octombrie! Iarăși se zgribulesc stelele pe cer și luna e mai strălucitoare, iarăși ploile îmi răcoresc pașii pierduți prin mirosul copilăriilor de fum de crengi și frunze lepădate și mistuite în ochii-mi umezi. O zi caldă, alta rece și iar curge must în clocot pe țevile vieții spre întotdeauna și iar plânge Cuvioasa Parascheva cu lacrimi de pelerin printre arome adânci de struguri copți și prin frenetice miezuri de
OCTOMBRIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1444052285.html [Corola-blog/BlogPost/347154_a_348483]
-
suferit și ei pentru înalta lor ținută românească. Dar destinul meu a fost altul... Mă aștepta temnița. Ca o eternizare a momentului frumos de atunci am construit următoarele versuri: O punte de aur în calea uitării/ Un vis ce se mistuie în negura vremii/ Tristețe amară, speranță cântată,/ O rază de cer în inima-mi moartă,/ Iubire urzită sub bolți sângerând,/ Un licăr de oază mereu fluturând/ Un murmur ce doare, un iezer ce-alină/ Petale ce-mi presur peste suflet
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
amintești de mine ca de-o poveste ștearsă”, „Azi cuvânul meu ucide ca o gheară de felină” sau „Eu voi alege Cerul”. Putem spune, fără teama de a greși, că ne aflăm în prezența unui talent robust, de netăgăduită originalitate, mistuit de frumusețea în care înflorește autenticitatea și profunzimea trăirii unor idei, a vieții și artei. „Am înflorit statuie” zice poetul, iar noi înșelegem că suntem în vecinătatea unui confrate care știe să se retragă din zarva lumii, pe care o
EU VOI ALEGE CERUL de SORIN OLARIU în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Eu_voi_alege_cerul_sorin_olariu_1355286093.html [Corola-blog/BlogPost/359770_a_361099]
-
combustiei și "intră sub auspiciile apolinismului contemplativ" (Z. Cârlugea), ca în "Vară de noiembrie", care este în întregime un ciclu erotic. Eliberată de senzații, poezia proiectează asupra temei fascicole de lumină care amplifică semnificația gestului "în universul în care se mistuie mereu" vraja basmului, iubita poartă un tâlc solar: "Solar e tâlcul ce tu știi oricând/ atâtor lucruri să-mi împrumuți" ("Vară de noiembrie"). În general, la Blaga femeia nu are identitate, poetul cântă femeile fără circumstanțele clipei. Iubita e lipsită
COMPLEXUL LUI EMPEDOCLE ÎN POEZIE LUI LUCIAN BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_complexul_lui_empedocle_in_poezie_lui_lucian_blaga.html [Corola-blog/BlogPost/355155_a_356484]
-
ca în viziunile bachelardiane, fiind element fundamental. Poezia lui Bacovia, de exemplu, nu poate suferi de acest complex al arderii, al focului - Bachelard îl denumește "complexul lui Empedocle". Așa cum spuneam, Bacovia nu poate suferi de "complexul lui Empedocle", care, îl mistuie pe Eminescu până la suferința genială: "Păsarea Phoenix, numai ea, răsare din cenușa ei,/ Dar oameni ce se mistuie nu mai răsar din când în când". "Arderile interioare, combustiile sufletești constituie treapta supremă a unei vieți intelectuale intense" (Z. Cârlugea): complexul
COMPLEXUL LUI EMPEDOCLE ÎN POEZIE LUI LUCIAN BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_complexul_lui_empedocle_in_poezie_lui_lucian_blaga.html [Corola-blog/BlogPost/355155_a_356484]