2,504 matches
-
sută cincizeci de pagini fiind dedicate acestui demers). Aerul timpului își are bunele și relele sale. Dacă astăzi Grădina de dincolo. Zoosophia dă o ușoară impresie de datare, e și din cauze de metodă. Foarte à la page cândva, comentariile mitologice pe care le practică aici Oișteanu nu-i mai atrag pe criticii generațiilor mai noi. (Cu excepția, să zicem, a lui Bogdan Crețu, care are sub tipar un studiu dedicat bestiarului cantemiresc din Istoria ieroglifică. Aici însă subiectul, ținând de Evul
Doi eseiști, la începuturile lor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4303_a_5628]
-
Cantafabule (ale cărui versuri se datorează colaborării dintre Șerban Foarță și Andrei Ujică). În numai câteva zeci de pagini, cultura pop românească a acelei perioade și totodată critica de poezie de atunci primesc un ajutor nesperat din partea erudiției de factură mitologică.
Doi eseiști, la începuturile lor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4303_a_5628]
-
la zece ani odată, paradoxal, compensator, spre antipodul său, cînd își hotărăște o ședere în cuprinsurile Hyperboreene. Atare săgetări către o fatidică alteritate îi reținuseraă atenția unui spirit curios de esoterice inițieri, ca moldoveanul Vasile Lovinescu, el simțea fondul nostru mitologic ispitit să răzbată dincolo de o matcă limitativ, ingrat raționalistă, opusă pendulărilor ce ne racordează astral universului. Mi-a plăcut să recunosc astfel de intuiții și în demersul lui Ilie Boca, îmi apăreau, cu lumina lor, neprevăzut tivind zarea unei înțelegeri
În magnetismul imaginarului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4452_a_5777]
-
basm precum Ileana Cosânzeana, Muma-Pădurii, Piaza Rea, Por Împărat, Codrul, personificat în buna tradiție eminesciană, par să pregătească ceva, să fie preambulul înșelător al unei drame. Ele evoluează pe aceeași scenă, într-un eclectism uneori obositor, cu figuri istorice și mitologice. Sunt eu, Psyche, duhul asfodelelor (Psyche) Și m-au fugărit Eumenidele (În loc de sonet) Al lui Marsyas flaut aș lua... (Cugete rele) Electra veni, din vis și neunde... (Muza tragică) De mult visez că Roland e pe-aici... (Epopee) Elisafta, sora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
unui pește, un mâțișor înfășat legănat de părinții săi dungați, un melc cu cochilia sidefie subțiată de timp, înaintând cu delicatele sale cornițe în vânt spre aburul ademenitor, înscriindu-se astfel și el în cohorta chemaților. O prezență semnificativă este mitologica zână, parcă înfățișată ca o floare roșie, îmbrobodită, cu chipul de babă, depănând firele vișinii și negre, gata să le curme când va sosi sorocul. Proporțiile formelor și raporturile dintre ele, consistența mai compactă sau aproape diafană a culorii, contribuie
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
creștine, reflectată în tripticul Paradisul, Purgatoriul, Infernul adică de la haosul răului la armonia celestă, are drept ghid al suișului iubirea profană divinizată "che move il sole e l'altre stelle". Deschiderea cosmică din Faust goethean are loc spre ambele lumi mitologice creștină și greacă. Axul conducător este tot iubirea terestră până aproape de final, unde se bifurcă: pe pământ ea devine faptă socială, proumană, iar dincolo, dragostea pentru Margareta devine cerească. Dar apoteoza finală divină trece prin haos moral: uciderea lui Valentin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
împovărat că nu îl învață nimic. Dar dacă testul... Testul nu a fost rău, spune dumneata ce vrei. Dar dacă acolo nu l-au învățat decât aiureli... Din aceste presupuse aiureli va ieși lumina. Dar dacă fiul meu are tendințe mitologice și în școală în loc să le combată, le acceptă. Tendințe mitologice? Da, tendințe mitologice. Într-o zi mi-a ieșit în cale spunându-mi că deja știe cine aprinde soarele, este solarul, și întrebându-l cum o face, mi-a spus
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
nu a fost rău, spune dumneata ce vrei. Dar dacă acolo nu l-au învățat decât aiureli... Din aceste presupuse aiureli va ieși lumina. Dar dacă fiul meu are tendințe mitologice și în școală în loc să le combată, le acceptă. Tendințe mitologice? Da, tendințe mitologice. Într-o zi mi-a ieșit în cale spunându-mi că deja știe cine aprinde soarele, este solarul, și întrebându-l cum o face, mi-a spus că zburând... O specie de Apolo... Dacă în școală.... Nimic
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
rău, spune dumneata ce vrei. Dar dacă acolo nu l-au învățat decât aiureli... Din aceste presupuse aiureli va ieși lumina. Dar dacă fiul meu are tendințe mitologice și în școală în loc să le combată, le acceptă. Tendințe mitologice? Da, tendințe mitologice. Într-o zi mi-a ieșit în cale spunându-mi că deja știe cine aprinde soarele, este solarul, și întrebându-l cum o face, mi-a spus că zburând... O specie de Apolo... Dacă în școală.... Nimic, nimic, la școală
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
ca subiect 12 isprăvile câtorva familii”1. De la aceste „nume transmise de tradiție” și, în primul rând, de Homer, pleacă tragicii greci. Vito Pandolfi observă că lumea religioasă își păstrează la Eschil „toată prospețimea inițială” și se contopește cu povestirile mitologice într-o viziune completă despre lume. La Sofocle este strâns legată de lumea mitologiei și constituie „elementul determinant al structurii sociale”, în timp ce la Euripide reprezintă un simplu element convențional 2. Eschil aparține încă epocii mitice, stăpânite de conștiința soartei implacabile
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
să vină în casa mea? Mă expui unui nebun periculos?! BUNICUL: A, dar poate nu-i periculos. Bietul frate-meu, cînd a înnebunit, era foarte liniștit. Se credea statuie. Uite așa stătea toată ziua. (pozează ca o statuie de personaj mitologic) BUNICA: Da. Dar soră-ta care se credea cîine? Nu era periculoasă? BUNICUL: Nu era, săraca. BUNICA: Mă lătra toată ziua. BUNICUL: Ei! Ce-i drept, lătra la tine. Dar nu te-a mușcat niciodată. SONIA (a ascultat uluită aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
de atunci destul pentru asta. Doar că atâta înțelepciune nu mai folosește acum nimănui. 6 Nimfe de ghips Ces nymphes, je les veux perpétuer... Mallarmé Afrodita!... Trebuie să ai părinți iresponsabili ca să te boteze Afrodita. Inevitabil, diminutivul fiind „Dita“, simbolica mitologică nu scăpa nimănui, iar porecla bietei fete era Dita-Găurita. Ne plimbam de mână în parc, unul din cele la intra rea cărora scrie Crâng cu majusculă, parc înfipt în mijlocul orașului, încadrat solemn de două orfelinate, cu bănci pe care se
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
din ce în ce mai multe legiuni de mumii bronzate pentru cure cu Gerovital, le-a mai trebuit cineva ca mine, și până la urmă au adus-o, de nu știu unde, pe Imola. Când am văzut-o prima oară, am înmărmurit... zâmbet nemilos însoțit de puf mitologic pe antebrațe și pâlpâit virginal din pleoape umbrite cu albastru. Nu doar că arăta ca Afrodita coborâtă impertinent pe pământ și avea haine ca în revistele de design avangardist, dar mai și vorbea impecabil toate limbile, în special engleza. Mai
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
al unei divinități sau măcar autorități supreme inventate. în satul de pescari, o mulțime tăcută și ostilă, există de altfel un personaj supranumit Profetul, dar acesta are limba tăiată. Aproape fiecărui personaj i se poate găsi de altfel un corespondent mitologic sau măcar celebru livresc, există chiar și o Laură tot atît de frumoasă ca și cea a lui Petrarca, dar toate aceste eventuale umbre ale unor figuri simbolice sînt invariabil malformate, pervertite, maculate. Strălucitoarele albe faleze de marmură (probabil contrapunct
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
scot la iveală istoria Americii de la moaștele sfîntului Abe Lincoln la comorile incașilor, a căror civilizație era exterminată de conchistadorii spanioli în frunte cu Francisco Pissaro, cu mult înaintea înființării primelor colonii de la Virginia la Noua Anglie. Este vorba de mitologicul oraș cu totul din aur, Cibola, un El Dorado ascuns sub stînca din care sunt cioplite megalitic chipurile titanilor edificării Statelor Unite ale Americii. Prin urmare, nici vorbă de americani aici, ci de incași și nefericitul Atahualpa care-i promisese spaniolului în schimbul eliberării
National Pleasure sau "Vrei să fii miliardar?" by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8897_a_10222]
-
umor imparabil, veșnic dispus să râdă și să te facă să râzi. A lăsat în urma lui o aureolă de chefliu și om versat în tot felul de farse. Au rămas celebre petrecerile în care invita sau era invitat, socotind după mitologicele peripeții despre care mi-au parvenit ecouri. La o cină la el acasă, un prieten i-a lăudat odată cravata de mătase în dungi. Pe dată Joao s-a sculat de la masă, s-a dus la bucătărie și, cinci sau
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
este cel al presocraticilor. Aidoma lor, poetul nostru încearcă a reconstitui, în spatele ecranului aparențelor, principiile naturale elementare, substanțele primordiale ce ar fi în stare a aproxima, pe o scală a concretului, ordinea universală. Renunțînd a recurge la o cheie propriu-zis mitologică pentru a explica originea cosmică, d-sa mitologizează, mai din adînc, materia pe care o contemplă înfiorat-speculativ: "Cu grecii era cel mai greu/ mai ales cînd acolo/ în Antichitate era dimineață// iar pe carnea mării plutea// încă vie Substanța Universală
Reveria conceptelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9992_a_11317]
-
concentrat în structuri formale de conflicte, acțiuni și relații dintre personaje (p. 246) și identificat în povestirile din saga și Cântecul Nibelungilor. În saga narațiunile sunt mai mult supuse presiunilor istoriei, "folosind biografiile unor islandezi", pe când Edda e mai substanțial mitologică. Orlando Balaș își poate continua cercetarea cu alte reflecții, într-un sens mai larg speculativ. E de văzut când și cum, datorită căror cauze, s-au stins narațiunile nibelungice, când nu a mai devenit funcțional acest scenariu și a fost
Un tânăr germanist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8984_a_10309]
-
Daniel Cristea-Enache Se vede un fir testamentar, cu tonalitățile specifice, în ultimele cărți ale lui Octavian Paler: de la Deșertul pentru totdeauna (2001) la Autoportret într-o oglindă spartă (2004) și de la Convorbirile apărute curând după dispariția scriitorului la recentele Calomnii mitologice. Autorul nu s-a ferit, în general, să se distribuie în eseurile sale romanești ca personaj; și inclusiv operele structurate parabolic integrează dubii și dileme personale, tensiunile moral-existențiale ale eului luat sub observație. O caracteristică a literaturii lui Octavian Paler
Ultimul Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9003_a_10328]
-
amintire: "îmi aduc aminte perfect, de parcă timpul n-a uzat nimic din ceea ce "a fost": că ulița, când cerul era luminat de lună și șiroia de stele, te arunca într-o altă lume, pe care nu ezit s-o numesc "mitologică". Am văzut, vă asigur, multe feluri de nopți. Am văzut cerul, noaptea, pe munte, când ai senzația că poți să atingi stelele cu mâna. Am văzut ceruri de noapte la mare, când foșnetul valurilor devine esopic și poți să-l
Ultimul Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9003_a_10328]
-
explic din ce se năștea acea uimire. Din pricina liniștii? Sau a faptului că praful de pe uliță avea un luciu stins, misterios? Nu știu. Simt că dincolo de vorbele mele rămâne ceva care nu poate fi exprimat." (p. 256). Regăsesc în Calomnii mitologice (volum pe care autorul nu a mai apucat să-l revadă și să-i dea, cu obișnuita scrupulozitate, formă definitivă) felul complex și derutant al lui Octavian Paler de a gândi. Raporturile în care el așează elementele palpabile și bine
Ultimul Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9003_a_10328]
-
de amplasare a investițiilor cognitive și afective, o lume, un timp și un Olimp în care scriitorul s-ar putea ușor regăsi. Cu toate acestea, inserția nu e deloc una previzibilă. Mai întâi că nu despre o calomniere a "nimicurilor mitologice" este vorba aici (reclamând o resuscitare din partea autorului), ci despre calomnii puse în circulație de chiar acea lume nedesprinsă cu totul de orizontul ei mitic. Zeii cu un comportament atât de omenesc și aezii care le-au cântat isprăvile au
Ultimul Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9003_a_10328]
-
și judecata finală erau reperele stabile ale lumii de apoi. Dar cea mai stranie trăsătură a mithraismului rămîne venerarea corpurilor cerești. Cu alte cuvinte, scenariul său eschatologic este așezat într-un cadru astrologic. Mytra, zeul taurocton și taurofor, este echivalentul mitologic al lui Sol invictus (soarele neînvins). Soarele este o divinitate, iar planetele, orînduite cu grijă în jurul flăcării supranaturale, exercită un rol direct asupra destinului uman. Poziția lor pe bolta cerească și semnele zodiacale ce le marchează pelerinajul spațial influențează negreșit
Revanșa lui Mithra by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9047_a_10372]
-
sacrificând delicatețea de lentilă a percepției până la strigăt. Drumul depistabil în poezia Magdei Cârneci ar fi chiar acesta: exteriorizarea unei simțiri introverte, deplasarea spre inteligibil și retoric a unei revelații tăcute, fără a se usca ori a-și pierde "nimbul mitologic" (Nicolae Manolescu). La cele două extreme s-ar putea situa, simbolic, două poeme (și nu neapărat doar acestea): Totuși iubită și Moloz. în cel dintâi, vizionarismul este frapant și totuși discret. Protagonistul poetic, pradă melancoliei, adastă pe un pod de
Transpoezia by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9160_a_10485]
-
imoralității omenești, când răspândind pace lăuntrică, un calm propriu lucrului mărunt, fidel sieși (Nike, în lumina finală). Camuflat sub umbrela vastă a postmodernismului, universul liric al Magdei Cârneci descinde de mult mai departe, dintr-o percepție (dinamică, concretă, fremătătoare) a mitologicului și a atemporalului.
Transpoezia by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9160_a_10485]