260 matches
-
de la nivelul durei mater bazale sau rareori din structurile intradurale, originea cea mai frecventă fiind la nivelul joncțiunii petrosfenoclivale [11,12]. Condrosarcomul clasic este caracterizat de prezența celulelor mari (uni- sau multinucleate) și o matrice cartilaginoasă din abundență. În funcție de rata mitotică, raportul nucleo-citoplasmatic și abundența matricei cartilaginoase au fost descrise trei categorii de la gradul I la III. Cu cât gradul este mai mare cu atât și agresivitatea tumorală este mai mare [13,14]. PREZENTAREA CLINICĂ Aceste tumori, deși sunt considerate maligne
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
unor arii captante intratumorale. Astrocitoamele de grad înalt au de regulă aspectul de tumoră inomogenă cu captare inelară periferică („ring enhancement”). De notat că uneori și astrocitoamele pilocitice pot prezenta o captare asemănătoare, în special la acele forme cu indice mitotic înalt, de aceea este hazardant să precizăm un diagnostic histopatologic pe examinarea imagistică. Atitudinea terapeutică Tratamentul de elecție al astrocitomului pilocitic este rezecția chirurgicală a leziunii. Este suficientă rezecția nodulului mural în cazul în care peretele chistic apare necaptant la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
bază ecuațiile lui Maxwell - după cum am mai afirmat, cu referire la celebrele ecuații ale teoriei câmpului electromagnetic [Maxwell, 1873]. Mecanismul emisiei stimulate și amplificate de radiație luminoasă are la bază experimentul efectuat de Popp F. A., când a demonstrat că activitatea mitotică a emisiei biofotonice și/sau pulstonice, în contextul noii teorii a lungimii de undă critice de 260 nm, ce inițiază diviziunea celulară, dar și o emisie a radiației mitogenetice determină creearea unui câmp electromagnetic din domeniul microundelor în ghidul de
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
tumorile stabile din punct de vedere cromozomial (tumorile MSI) în care lipsesc punțile anafazice și sarcoamele și carcinoamele cu instabilitate cromozomială (InsC) în care punțile anafazice sunt prezente. Instabilitatea cromozomială (InsC) Scurtarea telomerelor, mutațiile K-RAS, inactivarea genei TP53, anomaliile fusului mitotic sunt unele dintre evenimentele genetice care contribuie la complexitatea genomică și instabilitatea din ADP. In 85% dintre ADP au fost identificate anomalii ale centrozomilor, al căror nivel se corelează cu gradul aberațiilor cromozomiale [64]. Un anumit grad de instabilitate genomică
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
cópii ale genomului se numesc diploide, celelalte fiind denumite haploide. Ambele tipuri de celule care conțin un număr normal de cromozomi sunt euploide. Cei cu mai mulți sau mai puțini cromozomi sunt celule aneuploide. Diviziunea celulară este de două tipuri: mitotică și meiotică. Mitoza (diviziunea mitotică) duce la apariția a două celule fiice care au același număr de cromozomi cu celula-mamă; are loc în celulele somatice. Meioza (diviziunea meiotică) se finalizează cu apariția a două celule fiice care au doar jumătate
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
diploide, celelalte fiind denumite haploide. Ambele tipuri de celule care conțin un număr normal de cromozomi sunt euploide. Cei cu mai mulți sau mai puțini cromozomi sunt celule aneuploide. Diviziunea celulară este de două tipuri: mitotică și meiotică. Mitoza (diviziunea mitotică) duce la apariția a două celule fiice care au același număr de cromozomi cu celula-mamă; are loc în celulele somatice. Meioza (diviziunea meiotică) se finalizează cu apariția a două celule fiice care au doar jumătate din numărul de cromozomi ai
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
celulelor tumorale și procentajul de celule aflat în faza S a ciclului replicării celulare. După cum este cunoscut, populația celulară parcurge următoarele stadii: G0 celule dormante, G1 celule în pregătire de replicare, S faza de sinteză, G2 celule replicate, M faza mitotică. Populația celulară neoplazică poate fi descrisă în termeni legați de ploidia celulară sau ca Index ADN (DI). Se speră că aceste studii aprofundate vor permite evidențierea unor factori independenți de prognostic în CBP. Cele mai multe tumori NSCLC sunt aneuploide. După unii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
dacă una din cromatidele surori este lezată. 3.6. Mitoza și citokineza Cea mai scurtă fază a ciclului celular, 1-2 h la om, mitoza are 5 faze: 1. Profaza, de la condensarea cromosomilor la liza anvelopei nucleare; 2. Prometafaza, formarea fusului mitotic; 3. Metafaza, cromosomi biorientați, poziționați către ecuatorul celulei 4. Anafaza, împărțită în două faze: anafaza A și B 5. Telofaza, faza finală La acestea se adaugă o a șasea etapă, numită citokineză, ce reprezintă separarea elementelor citoplasmatice, fisiunea celulară. Profaza
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
elucidat. Se produce și migrarea centrosomilor, ce se mișcă în direcția polilor opuși ai celulei. Există sute de proteine ce se fosforilează în cascadă: histone, complexe pentamerice numite condensine, kinaza Aurora-B. La exteriorul nucleului asterii se transformă în polii fusului mitotic. Microtubulii fusului mitotic cresc prin adiția de unități de tubulină. Aparatul Golgi și reticulul endoplasmic se fragmentează și se veziculează în timpul profazei. Toate celelalte fenomene membranare, precum endocitoza și exocitoza, sortarea intracelulară de componente sunt foarte mult reduse. Prometafaza Incepe
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și migrarea centrosomilor, ce se mișcă în direcția polilor opuși ai celulei. Există sute de proteine ce se fosforilează în cascadă: histone, complexe pentamerice numite condensine, kinaza Aurora-B. La exteriorul nucleului asterii se transformă în polii fusului mitotic. Microtubulii fusului mitotic cresc prin adiția de unități de tubulină. Aparatul Golgi și reticulul endoplasmic se fragmentează și se veziculează în timpul profazei. Toate celelalte fenomene membranare, precum endocitoza și exocitoza, sortarea intracelulară de componente sunt foarte mult reduse. Prometafaza Incepe cu dezasamblarea membranei
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
centromeri ce capturează și ajută la transportul cromosomial. Fiecare cromosom are o porțiune de ADN special care se numește ADN centromeric, pe care se atașează proteinele de legare pe microtubuli (CLIP170, CENP-E). La acestea se leagă proteinele motoare ale fusului mitotic (ce mișcă cromosomii în direcții opuse) și anume kinezina microtubulară (MCAK) și dineina citosolică. Aceste formațiuni separă cromatidele-surori și încep să migreze către polii fusului mitotic, producând o aliniere a cromosomilor în drumul către poli. La acest nivel mai există
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de legare pe microtubuli (CLIP170, CENP-E). La acestea se leagă proteinele motoare ale fusului mitotic (ce mișcă cromosomii în direcții opuse) și anume kinezina microtubulară (MCAK) și dineina citosolică. Aceste formațiuni separă cromatidele-surori și încep să migreze către polii fusului mitotic, producând o aliniere a cromosomilor în drumul către poli. La acest nivel mai există un punct de control, care se numește punctul fusal, care întârzie instalarea segregării cromosomiale dacă există erori de atașare. Organizarea fusului mitotic Acesta este o formațiune
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
migreze către polii fusului mitotic, producând o aliniere a cromosomilor în drumul către poli. La acest nivel mai există un punct de control, care se numește punctul fusal, care întârzie instalarea segregării cromosomiale dacă există erori de atașare. Organizarea fusului mitotic Acesta este o formațiune de aspectul unei mingi de rugby, alcătuit din trei seturi distincte de microtubuli. microtubuli asteriali → radiază extern dinspre centrosom către exteriorul celulei, unde poziționează aparatul mitotic și ajută la citokineză. microtubulii kinetochoriali se atașează de cromosomii
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
instalarea segregării cromosomiale dacă există erori de atașare. Organizarea fusului mitotic Acesta este o formațiune de aspectul unei mingi de rugby, alcătuit din trei seturi distincte de microtubuli. microtubuli asteriali → radiază extern dinspre centrosom către exteriorul celulei, unde poziționează aparatul mitotic și ajută la citokineză. microtubulii kinetochoriali se atașează de cromosomii prin intermediul kinetochorilor. microtubulii polari nu interacționează cu cromosomii, ci vor solidariza fusul mitotic; aderența între cromosomi și microtubuli se realizează prin intermediul unor formațiuni proteice numite coezine. Structura tubulară este determinată
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
trei seturi distincte de microtubuli. microtubuli asteriali → radiază extern dinspre centrosom către exteriorul celulei, unde poziționează aparatul mitotic și ajută la citokineză. microtubulii kinetochoriali se atașează de cromosomii prin intermediul kinetochorilor. microtubulii polari nu interacționează cu cromosomii, ci vor solidariza fusul mitotic; aderența între cromosomi și microtubuli se realizează prin intermediul unor formațiuni proteice numite coezine. Structura tubulară este determinată de dinamica agregării subunităților de tubulină și de cel puțin șapte proteine motorii tubulare, denumite generic kinezine, la care se adaugă o proteină
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Toți cromosomii așteaptă să fie aliniați pentru a începe anafaza . Anafaza Cea mai dramatică serie de evenimente este separarea cromatidelor surori. Ele migrează către polii fusali opuși (Anafaza A) și apoi polii se îndepărtează (Anafaza B). In același timp, fusul mitotic activează complexele proteice citosolice pentru începerea citokinezei. Separarea cromosomilor în câte 2 cromatide surori este controlată de către cromosomii înșiși, nu de fusul mitotic. Fenomenul este dependent de 3 factori: complex de patru proteine numit coezină; acționează ca un lanț ce
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
către polii fusali opuși (Anafaza A) și apoi polii se îndepărtează (Anafaza B). In același timp, fusul mitotic activează complexele proteice citosolice pentru începerea citokinezei. Separarea cromosomilor în câte 2 cromatide surori este controlată de către cromosomii înșiși, nu de fusul mitotic. Fenomenul este dependent de 3 factori: complex de patru proteine numit coezină; acționează ca un lanț ce înconjoară cele 2 cromatide surori, menținându-le apropiate; o enzimă numită separază, ce rupe lanțul proteic al coezinei; o proteină numită securină, care
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
bandă îngustă de proteine contractile (actină/miozină), care înconjoară mijlocul celulei și începe să se contracte, strangulând celula la mijloc. Mecanismul exact nu este încă perfect cunoscut, dar se știe că este vorba de o cascadă kinazică dependentă de fusul mitotic ce activează actina și miozina II. In fine, când celula e complet strangulată, se produce fenomenul de abscizie (fisiune) care separă definitiv celulele-fiică. Membrana suplimentară necesară pentru a acoperi zona de abscizie este inserată adiacent șanțului de clivare, sursa fiind
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
nu se separă în timpul anafazei. Rezultatul este fenomenul de aneuploidie, cu trisomii sau monosomii. Mitoza este un fenomen foarte dinamic, în care membranele organitelor se distrug și se refac în câteva ore, cromosomii sunt „agățați” și tracționați de către microtubuli, fusul mitotic se mișcă rapid, ceea ce poate produce rupturi ale unor brațe ale cromatidelor, cu pierderea fragmentelor, fenomen numit deleție. Sau fragmentul se poate reatașa la un alt cromosom decât cel originar, producând translocații. Se poate reatașa la cromosomul originar, dar invers
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
a se produce o celulă ou (zigot) din care să se dezvolte un nou organism. Reproducerea sexuată a apărut din necesitatea de evoluție a speciilor animale și vegetale de pe planetă. Procariotele și unele eucariote primitive nu au decât diviziune simplă, mitotică, ceea ce înseamnă că celulele fiică sunt copii identice ale celulelor progenitori, lucru ce face evoluția (apariția unor caractere noi) foarte dificilă sau chiar imposibilă. Pentru a se depăși aceste dificultăți, a apărut reproducerea sexuată, prin care materialul genetic de la 2
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
pentru „traversare”, reprezintă prometafaza meiozei I. După îndepărtarea membranei nucleare, începe fenomenul de disjuncție, adică de separare a cromatidelor din cromosomi. Restul stadiului este foarte similar cu prometafaza de la mitoză: nucleolii dispar, membrana nucleară se dezintegrează și începe formarea fusului mitotic. In cursul fazei S au fost sintetizați centrosomii, ce migrează către polii celulelor și acționează ca centrii de organizare ai microtubulilor. METAFAZA I. Diviziunea continuă cu aceleași faze ca la mitoză. Cromosomii se ordonează în placa metafazică ecuatorială. ANAFAZA I.
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de a doua diviziune. METAFAZA II. Apare noua placă ecuatorială, aranjată perpendicular față de prima placă. ANAFAZA II. Centromerii sunt detașați, microtubulii fusului tracționează și despart cromatidele surori. TELOFAZA II este similară cu telofaza I, cromosomii se despiralează, se lungesc, fusul mitotic dispare, se reformează anvelopa nucleară și se produce citokineza, formându-se 4 celule-fiică haploide. Meioza este completă. Caracteristicile meiozei la om Soarta celulelor ce trec prin meioză diferă în mod semnificativ de la un sex la altul. De-a lungul întregii
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
lungul întregii vieți, la bărbat se produc aproximativ 100 de milioane de spermatozoizi pe zi, printr-un proces numit spermatogeneză. Celulele stem de la care pornește spermatogeneza sunt numite spermatogonii și înainte de a intra în meioză vor trece prin opt diviziuni mitotice, care prezintă o caracteristică neobișnuită: citokineza este incompletă și celulele rămân unite printr-un canal inelar. Teoretic, aceste opt mitoze ar , pornind de la o singură celulă, ar trebui să producă 256 de celule, dar multe dintre acestea nu supraviețuiesc, în
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
depinde de concentrația de chemoatractanți proces numit chemotaxie; odată ajunse în țesuturi, granulocitele nu se mai reîntorc în circulație. Durata de viață în sânge este de trei ore. La nivelul măduvei hematogene granulocitele se găsesc în două compartimente: un compartiment mitotic care conține celule care se divid (precursorii granulocitari suferă 4-5 diviziuni în acest compartiment) și un compartiment postmitotic sau de maturație (până la stadiul de metamielocit și granulocite mature) care nu mai este capabil de diviziune. Trecerea din compartimentul postmitotic către
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Mecanisme de acțiune ale GH-ului GH-ul acționează asupra țesuturilor pentru a regla funcțiile metabolice și creșterea într-o manieră directă sau mediată prin somatomedine. Cele două modele de acțiune au pornit de la observațiile conform cărora creșterea și activitatea mitotică a cartilajului in vivo este dependentă esențial de GH dar adăugarea directă a acestuia in vitro este insuficientă pentru promovarea acțiunilor sale. Ulterior au fost izolați factorii de creștere insulin like (IGF) I și II. IGF I constituie principalul mediator
Tratat de diabet Paulescu by Rucsandra Dănciulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92223_a_92718]