385 matches
-
intim între aceste două tipuri de celule; c. reprezentarea grafică a modalităților în care celulele T helper ajută celulele B: 1) odată legată la o celulă B, celula T helper secretă limfokine care stimulează celula B să se dividă prin mitoză și să sufere diferențiere spre a sintetiza anticorpul specific antigenului, devenind celulă plasmatică (din Kimball, 1994). Pe de altă parte, există un răspuns imun mediat celular, realizat de către o clasă de limfocite T numite celule T citotoxice sau celule T
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Teoria postulează că sistemul imunitar este constituit dintr-un număr enorm de clone de limfocite, corespunzător unui număr egal de antigene. Fiecare clonă este alcătuită dintr-o populație de celule identice genetic care descind dintr-o singură celulă stem, prin mitoze succesive. Prin zestrea lor ereditară comună, componentele clonei de limfocite au capacitatea de a recunoaște un anumit antigen, această capacitate fiind conturată în cursul evoluției de milioane de ani a speciei, timp în care specia a venit în contact cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
anticorpului corespunzător antigenului invadator. Toți componenții clonei de celule astfel rezultate vor avea o aceeași specificitate de antigen codificată de cistronul recompus, rearanjat, din segmente genice imunoglobulinice individuale, distincte. Această conservare a rearanjamentului de segmente genice imunoglobulinice este posibilă datorită mitozei, care conservă „memoria” celulei-mamă în celulele fiice, transmițând acestora exact aceeași informație ereditară pe care a avut-o ea, la debutul diviziunii. Acest lucru nu ar fi posibil în cadrul meiozei, în cursul căreia au loc recombinări genetice intracromozomale (crossing-over și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
meiozei, se determină redistribuirea setului de gene din celula-mamă în noi constelații de gene la celulele-fiice, făcând ca la acestea, să apară noi combinații de gene față de combinațiile de gene pe care le-a avut celula- mamă. Așadar, în cursul mitozei limfocitelor B se păstrează combinațiile cu specificitate de situs de segmente genice, conservându-se astfel și specificitatea antigenică a imunoglobulinelor produse de acestea. Rearanjamentul de segmente genice imunoglobulinice este posibil datorită secvențelor de recunoaștere existente în segmentele genice imunoglobulinice. Aceste
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
bază, inclusiv a numărului de copii ale tuturor genelor. Dar, prin alte mecanisme, se poate produce mărirea numărului de copii genice doar pentru genele unui singur cromozom (aneuploidie prin nondisjuncție cromozomală, în meioză, sau nondisjuncție mitotică, adică neclivarea centromerului, în mitoză) sau numai dublarea numărului de copii ale unei singure gene, în urma unui eveniment de crossing-over inegal, urmare a împerecherii inexacte a cromozomilor omologi ai unui bivalent. Dacă evenimentul inițial de schimb neechivalent este recurent, atunci poate să apară un multiplu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
genice pornind de la o genă inițială, ulterior având loc diversificarea structurii acestora, prin acumulare de mutații și pe această cale realizându-se și achiziția de funcții noi (fig. 16.7). Duplicația genică se realizează prin crossing-over inegal în meioză sau mitoză și prin replicație eronată a ADN. Nu poate fi exclusă nici posibilitatea teoretică (dar încă nedovedită) de geneză de copii genice multiple pe o aceeași cromatidă, printr-un ipotetic mecanism de schimb inegal de sectoare între cromatidele surori pe care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cadrului de citire la alte poziții decât cele terminale ale globinei structurale determină sinteza unor globine neviabile, cu apariția talasemiilor, fără un produs genic identificabil. Delețiile apar în urma împerecherii greșite a secvențelor omoloage de nucleotide în cursul meiozei sau al mitozei celulelor germinale. Recombinarea prin evenimente de cross-over, realizată după evenimentul de împerechere greșită, conduce la deleții de dimensiuni variabile. Împerecherea greșită poate produce fuziuni de gene, ca urmare a unei împerecheri neomologe între gene similare, dar neidentice, datorită procesului de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ficatul cirotic într-o proporție de 15-25% [39]. Nodulii displazici de grad redus sunt formați din hepatocite cu minime atipii și nu sunt considerați leziuni premaligne [31]. Nodulii cu displazie de grad înalt prezintă atipii cel putin moderate și ocazional mitoze [31]. Nu sunt noduli tipic maligni, dar pot asocia creșterea alfa-feto-proteinei. Nodulii displazici de grad înalt sunt considerați leziuni premaligne [40,41]. Pe secvențele native, nodulii displazici au un aspect similar nodulilor de regenerare - izosemnal T1 și T2 cu parenchimul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Cristian Popița, Irinel Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/92133_a_92628]
-
și poate prezenta dimensiuni variate. Jumătate din pacienți prezintă simptomatologie: hemoptizii, dispnee și dureri toracice [40, 152], Histologic tumora se caracterizează prin canale vasculare înconjurate de straturi de celule rotund-ovalare cu citolpasmă pală și nuclei mari, veziculari. Uneori sunt prezente mitoze. Tratamenul constă în excizie radicală [17, 26, 60, 117, 127, 166], iar chimio- și radioterapia pot influența prognosticul hemangiopericitoamelor maligne. Hemangiomul sclerozant Descris prima dată de Liebow și Hubbel în 1956 [107], hemangiomul sclerozant este o tumoră benignă cu origine
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
42]. Din punct de vedere al microscopiei optice [42] tumorile carcinoide tipice se caracterizează prin celule uniforme rotunde sau poligonale cu citoplasmă fină, granulară, eozinonofilică, abundentă, cu nuclei centrali regulați și cromatină fin granulară (fig. 6.70 - HE, 5×), cu mitoze extrem de rare sau absente, iar necrozele nu sunt prezente. Se găsesc zone de depuneri de amiloid, de calcificări, zone de fibroză sau de hialinizare. Carcinoidul atipic prezintă pleomorfism celular, activitate mitotică, anomalii nucleare și necroză [fig. 6.71 - HE, 10
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
amiloid, de calcificări, zone de fibroză sau de hialinizare. Carcinoidul atipic prezintă pleomorfism celular, activitate mitotică, anomalii nucleare și necroză [fig. 6.71 - HE, 10× - se observă câteva atipii nucleare, fără imagini de necroză; detaliu (HE, 20×) - o imagine de mitoză]. Există trăsături citologie și histologice asemănătoare între carcinoidul atipic și carcinomul cu celule mici, ceea ce le face greu de diferențiat la microscopia optică. Criteriile principale de diferențiere microscopică a celor două tipuri de carcinoide sunt reprezentate de activitatea mitotică și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
mezoblastică a sacului vitelin, apar primele capilare, din pereții cărora, iau naștere primele celule sanguine circulante. Unele celule ale capilarelor, capătă o bazofilie intensă a citoplasmei, nucleul lor fiind sferoidal, conținând nucleoli bazofili. Protoplasma, începe să sintetizeze hemoglobina embrionară. Prin mitoze ,această primă generație de megaloblaste mari( megaloblastele primitive ale lui Gilmour) produc megaloblaste mai mici de 25-35 micrometri diametru, cu protoplasma mai bogată în hemoglobină :megaloblastele definitive ale lui Gilmour. Prin mitoze heteroplastice de maturație, megaloblastele definitive, se transformă in
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
bazofili. Protoplasma, începe să sintetizeze hemoglobina embrionară. Prin mitoze ,această primă generație de megaloblaste mari( megaloblastele primitive ale lui Gilmour) produc megaloblaste mai mici de 25-35 micrometri diametru, cu protoplasma mai bogată în hemoglobină :megaloblastele definitive ale lui Gilmour. Prin mitoze heteroplastice de maturație, megaloblastele definitive, se transformă in megalocite bogate in hemoglobină embrionară. Spre sfârșitul lunii a treia , eritropoieza megaloblastică dispare, persistând megalocitele circulante. 2. Hematopoieza fetală sau hepato - splenică Spre începutul lunii a treia, in jurul sinusoidelor din mugurul
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
se găsesc pe de o parte celule sanguine și precursorii lor, pe de altă parte celulele fixe ale măduvei osoase. Precursorii elementelor celulare ale sângelui ca și ai celulelor fixe ale măduvei osoase, formează mici aglomerării de celule, rezultate în urma mitozelor de maturație. Chiar pe frotiuri se pot găsi mici aglomerări eritropoietice cu cele patru generații de eritroblaști. Cele mai multe din aceste capilare sunt ectaziate, așa zisele sinusoide, pe când altele sunt de calibru normal și unele colabate. Această bogată circulație sanguină, dă
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
și la microscopul cu contrast de fază. Protoplasma foarte puțină, bazofilă, cu structură extrem de fingranulată.Celulele reticulo-endoteliale nediferențiate pot prezenta nuclei reniformi sau alungiți, elipsoizi, care rezultă prin întindere. Se mobilizează în sângele circulant.Sunt celulele care dau naștere la mitoze și “blaști” în culturile de sânge periferic.Celula reticulo-endotelială nediferențiată are potențial hematopoietic mieloic. În măduva osoasă formează mici noduli sincițiali. Celula reticulo-endotelială diferențiată hematopoietic (hemohistioblastul).Nucleu sferoidal situat excentric, cu doi trei nucleoli vizibili. Bazicromatina dispusă în rețea, metacromatică
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
constitutivă se regăsește în special la nivelul centromerilor și al telomerilor, și conține în special ADN satelit. Heterocromatina constitutivă se întâlnește, în special, la nivelul centromerilor și al telomerilor. Genele structurale sunt localizate în eucromatină și în heterocomatina facultativă. În timpul mitozei, membrana nucleară se rupe, iar cromatina condensează progresiv și duce la individualizarea cromozomilor. După duplicarea genelor, ca urmare a duplicării genomului sau a duplicării locale, sunt posibile două scenarii: (1) fiecare genă posedă o funcție specifică sau (2) una din
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
hazardului. Diferite funcții sugerează însă contrariul, adică nucleul este o structură puternică ce asigură replicarea, transcrierea genelor, maturarea și transportul ARN. Microscopia a permis vizualizarea diferitelor regiuni(compartimente) ale nucleului: nucleolii, heterocromatina ce corespunde cromatinei netranscrise, ce rămâne condensată după mitoză. Grație progresului tehnicilor de fluorescență și de colorare, este posibil să studiem în detaliu structura tridimensională a nucleului, să determinăm localizarea cromozomilor sau chiar a unor fragmente mici de ADN din nucleu. Așadar, s-a demonstrat că cromozomii ocupă teritorii
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
poate fi observată și fără creșterea nivelului de anaplazie [2]. Astrocitom de grad mic. Împărțirea glioamelor difuze în funcție de gradul de malignitate este importantă în selectarea tratamentului și în prognostic. Criteriile includ prezența polimorfismului nuclear și celular, proliferarea endoteliului vascular, a mitozelor și a focarelor de necroză. În ciuda structurii histologice benigne, toate astrocitoamele infiltrative au un prognostic prost. Focare de degenerare chistică pot fi întâlnite în tumoră, în timp ce focarele de necroză nu sunt întâlnite niciodată. Calcificările sub forma de focare mici sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
3,20]. Microscopia NET-uri pancreatice sunt bine diferențiate prin definiție și prezintă o arhitectură „organoidă” variată reprezentată de aranjamentul celulelor tumorale în cuiburi, insule, trabecule, glandular, tubuloacinar sau în pseudorozete. Tot prin definiție, celulele tumorale au sub 20 de mitoze/10 HPF, majoritatea având sub 10 mitoze/ 10 HPF [20]. NEC-urile pancreatice de rang superior sunt formate în mod obișnuit din cuiburi strâns alăturate sau placarde de celule difuze, neregulate, adeseori prezentând necroze extinse. NECurile se împart în NECuri
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
bine diferențiate prin definiție și prezintă o arhitectură „organoidă” variată reprezentată de aranjamentul celulelor tumorale în cuiburi, insule, trabecule, glandular, tubuloacinar sau în pseudorozete. Tot prin definiție, celulele tumorale au sub 20 de mitoze/10 HPF, majoritatea având sub 10 mitoze/ 10 HPF [20]. NEC-urile pancreatice de rang superior sunt formate în mod obișnuit din cuiburi strâns alăturate sau placarde de celule difuze, neregulate, adeseori prezentând necroze extinse. NECurile se împart în NECuri cu celule mari și NECuri cu celule
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
cu celule mici în funcție de mărimea celulelor neoplazice, proeminența nucleolilor și cantitatea de citoplasmă, folosind aceleași criterii ca și cazul NEC-urilor pulmonare. La pancreas NEC-urile cu celule mari sunt mai frecvente decât NEC-urile cu celule mici. Prin definiție mitozele sunt abundente (peste 20/10 HPF). Majoritatea cazurilor au peste 40, 50 de mitoze/10 HPF, iar necrozele cu caracter geografic sunt frecvente [2,3,20]. Imunohistochimia NEC-urile pancreatice pot fi identificate folosind anticorpi împotriva cromograninei A și sinaptofizinei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
aceleași criterii ca și cazul NEC-urilor pulmonare. La pancreas NEC-urile cu celule mari sunt mai frecvente decât NEC-urile cu celule mici. Prin definiție mitozele sunt abundente (peste 20/10 HPF). Majoritatea cazurilor au peste 40, 50 de mitoze/10 HPF, iar necrozele cu caracter geografic sunt frecvente [2,3,20]. Imunohistochimia NEC-urile pancreatice pot fi identificate folosind anticorpi împotriva cromograninei A și sinaptofizinei care sunt puternic exprimate în vasta majoritate a cazurilor. Multe NET-uri pancreatice exprimă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
alcătuite din celule mici, rotunde sau ovale, uniforme, dispuse într-un model pseudopapilar, solid (fig. 246 A și B) sau trebecular. Nucleii, rotunzi sau ovali, cu nucleoli indinstincți, prezintă o cromatină fină și sunt, în mod caracteristic, indentați sau cutați. Mitozele sunt foarte rare. Citoplasma, eozinofilă sau vacuolată, are margini indistincte și poate conține globule hialine, eozinofile, PAS-pozitive (fig. 246 C). În ariile solide există o rețea vasculară abundentă, fină. Stroma poate avea un aspect mucoid. Se observă adesea arii de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
de cel al altor tumori pancreatice care trebuie luate în considerație, ca neoplasmele endocrine și carcinoamele cu celule acinare [22]. Variante histologice Au fost descrise tumori solide pseudopapilare cu aspect malign, de grad înalt, cu arii solide, atipii nucleare și mitoze abundente, printre care un caz cu focare sarcomatoide. Aceste cazuri au fost foarte agresive clinic [22]. TUMORILE MEZENCHIMALE PANCREATICE Printre tumorile mezenchimale pancreatice primare au fost raportate:limfangiomul;lipomul;tumora fibroasă solitară;neopasmul perivascular cu celule epitelioide;sarcomul Ewing;tumora
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
insule și între insulele Langerhans din interiorul pancreasului în ansamblul său. O caracteristică a celulei β pancreatice, legată într-un fel de caracterul său excitabil, este capacitatea sa mică de regenerare. Într-adevăr, nucleii celulelor insulare nu prezintă decât rareori mitoze. Celulele β pancreatice, deci, nu se multiplică. Ori, aceasta este o caracteristică a celulelor nervoase (alături de caracterul lor excitabil). Neogeneza celulelor β pancreatice a fost observată la șoareci și la alte animale. La om se observă ocazional mitoze β-celulare, acceptându
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]