213 matches
-
tulburări de percepție de tipul halucinațiilor, în special auditive și vizuale, cu consecințe imediate și profunde asupra personalității bolnavilor, având de regulă o intensitate psihotică. 5) Sindroamele delirante organice sunt caracterizate prin tulburări delirante polimorfe, de tip nesistematizat, slăbire intelectuală, mnezică și prosexică, legat, de regulă, de existența unui substrat lezional organic cerebral. 6) Sindroamele confuzionale, privesc sfera conștiinței și ele reprezintă diferite grade de alterare psihopatologică a stării de vigilență, mergând de la obnubilare, stupoare și confuzie, până la starea de comă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ordin neurovegetativ cum ar fi: scăderea ponderală, inapetență, stare saburală, constipație, bradipnee, hipotensiune arterială. Componenta psiho-afectivă se caracterizează printr-o scădere generală a tonusului psihic. Se notează următoarele aspecte psihopatologice: astenie fizică, scăderea randamentului intelectual, slăbirea atenției, dificultăți de evocare mnezică, oboseală rapidă la cel mai neînsemnat efort, slăbirea voinței, dispoziție tristă, senzație de apăsare sufletească, depresivitate de diferite intensități, sentiment de inferioritate, neliniște anxioasă, durere morală, sentiment de culpabilitate, o atitudine de pesimism și deznădejde legată de viitor, restrângerea sferei
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
printr-o disoluție, mai mult sau mai puțin rapidă și completă a stării de conștiință cu obnubilare, optuzie intelectuală, lentoare a percepțiilor și a proceselor de orientare și identificare. Sinteza mintală se efectuează cu greutate întrucât datele perceptive și cele mnezice sunt incomplete, fragmentare, disparate sau incoerente. Atenția, reflecția și judecata sunt imposibil de realizat. Se notează instalarea unei stări onirice, dezorientarea în timp și spațiu, indiferența emoțională, bradipsihie cu lentoare în răspunsuri, aerul absent al bolnavului, o stare de inerție
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
largă paletă de tulburări complexe și diferențiate ale tulburărilor de conștiință, cu caracter net individualizat, așa cum se poate vedea mai jos: 1) Obnubilarea este starea de întunecare a percepțiilor, lentoare a asociațiilor, dezorientare temporo-spațială, dificultăți de vorbire și de evocare mnezică, de înțelegere, somnolență cu tendință la comă sau „apsihismul” descris de P. Guiraud. 2) Delirul este o tulburare de conștiință caracterizat prin următoarele aspecte psihopatologice: - dezorientare temporo-spațială cu conservarea conștiinței de sine; - tulburări de percepție (halucinații vizuale și auditive, iluzii
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
constant și specific: a) Tulburări neurologice constând în slăbirea activității motorii cu amiotrofii difuze și ușoare, abolirea reflexelor osteo-tendinoase, fenomene algice senzitive, parapareză limitată, polinevrită generalizată de aspect quadriplegic. b) Tulburările psihice în cazul sindromului Korsakow interesează în principal funcțiile mnezice. Gilbert Ballet distinge forme delirante coufuziv-amnestice. În primul plan se situează tulburările de memorie: amnezie continuă sau anterogradă cu dificultatea de a se achiziționa date noi, recente. Se notează o stare de euforie și jovialitate la acești bolnavi. Fenomenele de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unei deteriorări grave a personalității la care se adaugă leziuni cerebrale difuze cu caracter ireversibil. Din punct de vedere psihopatologic, tulburările întâlnite în cursul demenței alcoolice sunt următoarele: tulburări de mers, tremurături generalizate, disartrie, obtuzie intelectuală, slăbirea simțului moral, deficit mnezic marcat, tulburări de atenție, bufee delirante nesistematizate. Evoluția clinică este progresivă. Toxicomaniile Toxicomania sau dependența de droguri este o stare psihică și somatică rezultând din interacțiunea dintre individ și un produs psihoactiv (psihotrop) specific, având ca urmare tulburări de comportament
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
gradul de alterare a funcțiilor psihice ale bolnavilor, așa cum se poate vedea din tabelul de mai jos (A. Kunz și H. Lanter): Tipul de tulburare Stadiul clinic al demenței Predemență Demență ușoară Demență moderată Demență severă Achiziția de informații Evocarea mnezică Procesele de gândire Orientarea T-S Orientarea în casă Limbajul Recunoașterea obiectelor și a persoanelor Copierea figurilor și reprezentarea spațială Manipularea obiectelor Sarcini cotidiene Îngrijirea locuinței Îmbrăcatul, spălatul Hrănitul + - - - - - - - - (+) - - - ++ (+) + + (+) (+) (+) (+) (+) ++ + - - +++ ++ +++ +++ ++ ++ ++ ++ ++ +++ ++ ++ - +++ +++ +++ +++ +++ +++ +++ +++ +++ +++ +++ +++ ++ În tabelul de mai sus, gradul de severitate al demențelor este
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
igienă personală deficitară, activitate dezordonată, colecționarism de obiecte heteroclite și inutile, cu caracter bizar sau chiar absurd, inversarea ritmului somn-veghe, bulimie, deficit de memorie cu uitarea faptelor recente și incapacitatea achiziției unor date noi, în conformitate cu „legile memoriei” (T. Ribot). (Regresiunea mnezică a evoluției se face de la cel mai recent la cel mai vechi, de la cel mai fragil, la cel mai solid. În felul acesta, amintirile din copilărie, cu o mare încărcătură afectivă sunt cel mai bine conservate), dezorientare temporo-spațială, tulburări de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
participa la viața socială și profesională. Ambivalență: coexistența simultană a unor emoții, atitudini, idei, dorințe, cu caracter contradictoriu față de un obiect, o persoană sau o situație. Amimie: tulburare de expresie constând în imobilitatea mimicii. Amnezie: tulburare caracterizată prin incapacitatea evocării mnezice a unor evenimente anterioare, recente sau îndepărtate, din viața bolnavului. Amuzie: tulburare a ritmului muzical, înțelegerea și reproducerea acestuia, care apare în cadrul afaziei. Andropauză: oprirea funcției sexuale la bărbat. Corespunde menopauzei la femeie. Anestezie: pierderea sensibilității globale sau parțiale, de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
adesea de factură delirantă. Dispoziție constituțională patologică a unor indivizi. Confuzie mintală: tulburare psihică caracterizată printr-o disoluție, mai mult sau mai puțin rapidă a conștiinței, cu obtuzie intelectuală, lentoarea percepțiilor, a orientării și recunoașterii. Sinteza mintală este dificilă. Tulburări mnezice fragmentare. Operațiile intelectuale sunt grav afectate sau imposibil de realizat. Constituție: tip structurat somatic specific (biotip) având trăsături tipologice temperamentale corespunzătoare (psihotip). Contagiune psihică: transmiterea directă a unor idei sau simptome patologice de la un individ la altul prin inducție sugestivă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prins, aruncat și sărit. 7) Examenul lateralității: lateralitate încrucișată, dextralitate manuală și oculară dreaptă. 8) Examen psihologic clinic: intelect de limită (Q.I. = 80 Scara Termen), bradipsihie, rezistență scăzută la solicitări intelectuale, fatigabilitate rapidă și blocaj consecutiv. Fixare și evocare mnezică dificilă, mare labilitate a intereselor, instabilitate psiho-motoră. Personalitate inertă, timidă, cu echilibru emoțional inconstant. În grupa de terapie în care este încadrat manifestă tendință de dominare, agresivitate, agitație psiho-motoră, mai ales în timpul nesupravegheat. Are și reacții neașteptate, comportament oscilant, un
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cont de faptul că una dintre calitățile bunului mincinos este a avea o foarte bună memorie. Altfel i s-ar putea întîmpla precum în cazul lui Huckleberry Finn să-și uite propriile sale minciuni. Activarea acestei speciale puteri de fixare mnezică a fost favorizată dintotdeauna de existența a două canale complementare: • canalul obscurului "inconștient colectiv" postulat de Carl Jung, care face de exemplu ca inocenta față a copilului mic să fie suficient de mobilă pentru a exprime, adesea, informații false; în
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
urmare a traumatismelor cranio-cerebrale. Proba se aplică în două faze: o fază de copiere și o fază de reproducere. Într-o primă fază a testului se încearcă stabilirea nivelului dezvoltării operațiilor mintale ale individului cu ajutorul unei sarcini în care procesele mnezice nu intervin deloc. Se încearcă astfel surprinderea modalității în care subiectul analizează și integrează datele perceptive care îi sunt furnizate, mai precis maniera în care acest fapt se reflectă în copierea lor. Într-o a doua fază a testului se
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
lor. Într-o a doua fază a testului se evaluează ceea ce a fost memorat de subiect în urma analizei perceptive, adică cât anume reușește subiectul să redea din memorie din datele pe care anterior le-a integrat perceptiv în desen. Productivitatea mnezică este în mare parte rezultatul structurării perceptive anterioare; se poate astfel studia care este relația între strategia de copiere a figurii și performanța mnezică la redarea ei. Testul figurii complexe constă dintr-un model grafic care nu are nici un corespondent
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
să redea din memorie din datele pe care anterior le-a integrat perceptiv în desen. Productivitatea mnezică este în mare parte rezultatul structurării perceptive anterioare; se poate astfel studia care este relația între strategia de copiere a figurii și performanța mnezică la redarea ei. Testul figurii complexe constă dintr-un model grafic care nu are nici un corespondent real, el constând dintr-un ansamblu de elemente grafice simple. Din punct de vedere al structurii, nu elementele grafice sunt cele care sunt dificile
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
anterogradă și are o întindere și intensitate mai redusă. Există și amnezii lacunare, când subiectul are lacune în evocarea perioadelor trecute și amnezii psihogene evenimente uitate ce au o încărcătură afectivă negativă. 4.1.3.2. Dismnezii calitative I. Iluziile mnezice se referă la evocări eronate ale unor fenomene sau acțiuni trăite de subiect, dar care nu sunt situate în spațiul și timpul real în care s-au întâmplat. În cadrul iluziilor mnezice avem: 1) Criptomnezia este prezentarea unor lucrări sau opere
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
negativă. 4.1.3.2. Dismnezii calitative I. Iluziile mnezice se referă la evocări eronate ale unor fenomene sau acțiuni trăite de subiect, dar care nu sunt situate în spațiul și timpul real în care s-au întâmplat. În cadrul iluziilor mnezice avem: 1) Criptomnezia este prezentarea unor lucrări sau opere ca fiind creații proprii. Se întâlnește în schizofrenie, parafrenie, demențe și în special în demențele de tip Alzheimer. În cazul unor demențe profunde, individul se privește în oglindă și nu-și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
s-au cunoscut în timpul războiului din Coreea. Mai mult, povestește o întâmplare lungă și neadevărată din perioada în care el și dr. Marcu au fost soldați. În demență și delirium apar multiple deficite cognitive, printre care se pot enumera: deficitul mnezic, deficitul limbajului, dezorientarea, incapacitatea de a recunoaște obiecte sau persoane, inabilitatea de abstractizare sau de a planifica și executa o activitate, pe când în tulburarea amnestică doar memoria este afectată. O persoană afectată de amnezie nu va reuși să rețină noi
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
amnezie profundă, persoana poate fi dezorientată temporo-spațial, dar foarte rar își uită identitatea. Adesea, persoanele amnezice nu realizează deficitul de memorie și vor nega argumentele ce vin să confirme acest deficit. Ei par să nu se îngrijoreze din cauza multiplelor goluri mnezice sau pot construi diverse povești menite să acopere aceste goluri, la fel ca în cazul zugravului, prezentat mai sus. Ei pot deveni agitați când cei din jur le evidențiază lipsurile mnezice sau pot chiar să îi acuze că pun ceva
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Ei par să nu se îngrijoreze din cauza multiplelor goluri mnezice sau pot construi diverse povești menite să acopere aceste goluri, la fel ca în cazul zugravului, prezentat mai sus. Ei pot deveni agitați când cei din jur le evidențiază lipsurile mnezice sau pot chiar să îi acuze că pun ceva la cale împotriva lor. 7.2.3.1. Cauze și tratament în tulburările amnestice Amnezia poate fi cauzată de afecțiuni cerebrale datorate atacurilor cerebrale, traumatisme craniene, deficiențe nutriționale cronice, expunerea la
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și deprinderea unor noi obiceiuri se dovedește foarte dificilă pentru pacienții amnezici, se recomandă plasarea pacientului într-un mediu cât mai familiar. La fel ca în demență, se poate dovedi utilă amplasarea unor ceasuri, calendare, fotografii sau a altor stimuli mnezici în proximitatea pacientului. În final putem concluziona că: tulburările amnestice se caracterizează doar prin pierdere de memorie; amnezia retrogradă reprezintă pierderea informațiilor despre evenimente trecute, iar amnezia anterogradă e inabilitatea de a fixa și evoca noi informații; amnezia poate fi
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
amnezia poate fi determinată de afecțiuni cerebrale datorate unor atacuri, traumatisme craniene, deficiențe nutriționale cronice, expunere la toxine sau abuz cronic de substanțe; tratamentul amneziei constă în îndepărtarea agenților ce contribuie la întreținerea simptomelor și identificarea unor stimuli și repere mnezice. 7.2.4. Aspecte legate de gen și cultură În ultima vreme, atenția cercetătorilor s-a îndreptat și asupra rolurilor de gen și a factorilor culturali în prevalența, caracteristicile și tratamentul tulburărilor cognitive. S-a constatat că există un număr
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ale somnului și apetitului; (3) sentiment de neajutorare; (4) viziune negativă asupra viitorului. Depresia la vârstnici este asociată cu patologia cerebro-vasculară, pot apărea afecțiuni somatice grave (boli cardio-vasculare, cancerul, tulburări endocrine, infecții) și sunt afectate și funcțiile superioare, respectiv capacitățile mnezice. Riscul suicidar la vârstnici este o gravă consecință a depresiei, deoarece dorința și voința de a pune capăt suferinței este mult mai evidentă și mai violentă decât la tinerii adulți, fapt ce explică de ce numărul cazurilor de suicid este de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
proceselor intelective, la maturitate vom observa că esențele generalizabile sunt greu de distilat, pentru că diferențele interindividuale sunt remarcabile din multiple motive (absența unor maladii degenerative la nivelul sistemului nervos, dar și persistența travaliului intelectual fiind printre cele maiimportante). Studiul capacității mnezice, în diverse etape ontogenetice, a cunoscut în ultimii ani o incontestabilă rafinare în ceea ce privește registrul tematic și acuratețea metodologică. Poposind asupra clasicei perechi memorie mecanică - memorie logică, se reiterează constatarea conform căreia prima declină începând cu vârsta adultămijlocie (Salthouse, 1994), iar
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o incontestabilă rafinare în ceea ce privește registrul tematic și acuratețea metodologică. Poposind asupra clasicei perechi memorie mecanică - memorie logică, se reiterează constatarea conform căreia prima declină începând cu vârsta adultămijlocie (Salthouse, 1994), iar cealaltă rămâne performantă și în continuare. Mai apoi, abilitatea mnezică în ceea ce privește informația verbală atinge apogeul între 50 și 60 de ani (Schaie et al., apud Lefrançois, 1996). Memoria primară (pe termenscurt) înregistrează deteriorări evidente, comparativ cu memoria secundară (pe termen lung), care este mai puțin expusă la patina corozivă a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]