15,766 matches
-
care este unică. Eram mereu elevă în fața dascălului gata să beau din apa fântânii plină de înțelepciune. Dragostea de neam, de țară și de loc mi le puteam exprimă. Am putut să mă întorc în timp, pentru a vedea drumul moșilor mei marcați de trecerea timpului. Mereu găseam elemente comune. Ceva dincolo de om, dincolo de spațiu și timp... Întâlnirea mea cu Artur Silveștri a fost un dar de la Dumnezeu... A « zidit » ceva în noi, a învesmântat în straie ale biruinței”. Cunoscutul eminescolog
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
și în dreapta, lecții de „europenism”. Da, noi, cei de la „Cuvântul liber”, naționaliști, în acel sens tradițional-ardelenesc, suntem! Extremiști nu! Naționaliști suntem, cum sunt, și francezii, și nemții, și grecii, și spaniolii, și americanii, și ungurii. A-ți iubi țara, pământul moșilor și al strămoșilor, casa și vatra părintească, tradițiile, credința strămoșească și memoria identitară înseamnă patriotism, o calitate a românului, nu extremism! Am luptat (și luptăm) cu hungaromania, cu hungaro-secuimea și cu lăcomia ei, ca să nu se lățească, precum o obrăznicie
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
Iar rădăcina adâncă a Neamului, sub privirea Părintelui Îndurărilor, din acel ogor al românității noastre, nu poate fi ruptă! Rădăcina noastră, trainică, nu poate fi smulsă! Chezășie-i continuitatea, vechimea noastră, dăinuirea în Ardeal, pe moșia, dintotdeauna, a strămoșilor, a moșilor, a părinților noștri. Guvernanților, pe care tânguirea „Mioriței” nu-i mai interesează, le reamintim că noi, gazetarii de la „Cuvântul liber”, am luptat și luptăm aici, la Târgu-Mureș, pentru trezirea demnității românești, sătui de mersul în marșarier, dorind ca pământul țării
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
Cristian Bădiliță Micul dejun Bună dimineața, tristă dimineață, cu ploaie și vînt la mic dejun cu strigoi abia despăturiți din ceață cu piețari în strai de Moș Crăciun. Bună dimineața strig îngerilor gării legați de felinar cu tricolor bună dimineața, stea a iertării din care păcătoșii la braț cobor. Fruntea mi-o deschid și trag oblonul peste cărțile de care-s sastisit, smulg din tîmpla stîngă telefonul
Poezie by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Imaginative/12045_a_13370]
-
și integralism. Dar, în timp, are loc o inevitabilă perimare a idolilor și în 1930 noii insurgenți exclusiviști și elitiști de la unu semnalează eșuarea Contimporanului în "parada" unor atitudini de artă. Sub semnătura lui Sașa Pană apare pamfletul Coliva lui moș Vinea, cu delimitări acide: "Să se știe odată pentru totdeauna: CONTIMPORANUL nu are nimic comun cu entuziasmul și tinerețea noastră". "Moș Vinea" avea 35 de ani și de-abia își publica al doilea volum de proză, Paradisul suspinelor, după ce debutase
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]
-
unu semnalează eșuarea Contimporanului în "parada" unor atitudini de artă. Sub semnătura lui Sașa Pană apare pamfletul Coliva lui moș Vinea, cu delimitări acide: "Să se știe odată pentru totdeauna: CONTIMPORANUL nu are nimic comun cu entuziasmul și tinerețea noastră". "Moș Vinea" avea 35 de ani și de-abia își publica al doilea volum de proză, Paradisul suspinelor, după ce debutase editorial în 1925 cu o culegere de schițe Descîntecul și Flori de lampă. Deși "iremediabila antipatie" față de literatură fusese declarată cu
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]
-
8, 9, 13 și 14 iunie, lipește fîșii de hîrtie pe geamurile locuinței, spre a le proteja de suflul exploziilor. Citește Fiul soarelui de Jack London, Europolis de Jean Bart, Logodnica lui }ăndărică de Ugo Scotti-Berni, în căutarea norocului de Moș Nae. Tatăl pleacă, pe 16 iunie, la un detașament de muncă, se întoarce pe 17 iulie, spre a pleca din nou pe 2 august. Jurnalul consemnează, la 23 august, încheierea armistițiului; la 25 august, jafuri ale nemților; la 26 august
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]
-
Neconcepînd să scrie pentru sertar, autorul își trimite compunerile unor reviste, care îi răspund la poșta redacției: "S. Casimir - P. Neamț. - Cu mulțumiri pentru urările ce faci revistei, îți spunem, drăguțule cititor, că e mai bine să-l lăsăm pe Moș Nae să scrie despre Haplea. De aceea, ai putea să încerci cu altceva, fiindcă, precum recunoaștem bucuros, talentul la scris nu-ți lipsește." (Universul copiilor, XVIII, nr. 22, 27 mai 1942). Cuvîntul de încurajare venea chiar din partea lui Moș Nae
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
pe Moș Nae să scrie despre Haplea. De aceea, ai putea să încerci cu altceva, fiindcă, precum recunoaștem bucuros, talentul la scris nu-ți lipsește." (Universul copiilor, XVIII, nr. 22, 27 mai 1942). Cuvîntul de încurajare venea chiar din partea lui Moș Nae (N. Batzaria), care - sub diverse pseudonime - redacta aproape integral revista. "S. Casimir - P. Neamț. - Drăguțule cititor, începi așa poezia ce ne-ai trimis: ŤPentru gloria nemuritoare / Mă voi arunca eu chiar și-n focť. Deocamdată, nu ești decît un
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
stam la Belcești, un sat pe linia Podu Ilioaie-Hîrlău. Taică-meu era șef de gară! Avea uniformă, chipiu și paletă! Tot din acea perioadă îmi aduc aminte următorul dialog versificat ce circula printre țărăneii cu care mă jucam: „- Ce faci moșule-n pîrău?”/ „- Trag femeia la gealău!”/ „- Moșule, să vin și eu?”/ „-Măi băiete, tare-i greu!” Imposibil ca strofa să fi fost făcută de unul de vîrsta noastră. Prea multă înțelepciune, resemnare și, aș spune, fatalitate, se încheagă în cele
La popa la poartă stă o mîță moartă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13398_a_14723]
-
Podu Ilioaie-Hîrlău. Taică-meu era șef de gară! Avea uniformă, chipiu și paletă! Tot din acea perioadă îmi aduc aminte următorul dialog versificat ce circula printre țărăneii cu care mă jucam: „- Ce faci moșule-n pîrău?”/ „- Trag femeia la gealău!”/ „- Moșule, să vin și eu?”/ „-Măi băiete, tare-i greu!” Imposibil ca strofa să fi fost făcută de unul de vîrsta noastră. Prea multă înțelepciune, resemnare și, aș spune, fatalitate, se încheagă în cele patru rînduri. Și-apoi observați, vă rog
La popa la poartă stă o mîță moartă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13398_a_14723]
-
tare-i greu!” Imposibil ca strofa să fi fost făcută de unul de vîrsta noastră. Prea multă înțelepciune, resemnare și, aș spune, fatalitate, se încheagă în cele patru rînduri. Și-apoi observați, vă rog, pudoarea cu care este dezvăluită „drama” moșului! Și cîtă finețe în versul al doilea! Ce eufemism delicios! * Culinare. Kirillov - mare băutor de ceai. „ - Îmi place ceaiul. Noaptea. Mult, zise el. Mă plimb prin cameră și beau ceai pînă-n zori. În străinătate, noaptea, n-ai cum să bei
La popa la poartă stă o mîță moartă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13398_a_14723]
-
pe aiurit sau pe neconformist de poet. Trec strada pe roșu și zic: bestial. Apoi privesc în urmă, să văd de m-a urmat cineva. NU! asta "s-a fumat deja". Altceva ar trebui să se schimbe, căci " Își cunoaște moșul nepoții". Serviciu prompt Cu siguranȚĂ, una din primejdiile cele mai mari în munca avântată a omului nou a fost - și este - monotonia. Odată cu creșterea competenței, mecanismul, tehnica propriu-zisă a muncii se simplifică până la o schematizare foarte apropiată de mecanica lucrului
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
seară. Un fel de redingotă Armani printre borfașii în blugi Dracula Park. Tot îngerul se ridică și cade, tot omul vine și pleacă. Tot. Of! Vin încet - vin ca un murmur - dintr-o călătorie neputincioasă. Am rupt-o definitiv cu moș ion roată, unirea și agroturismul istoric. Strănepoții acestei minciuni corporatiste nu-mi mai pot pune bețe-n roate. Vin încet, vin ca o boare. Nici nu mă simțiți. Alunec razant cu paharul vostru conceptual, vin ca o devoluție în șpilhozen
POEZIE by Dorin Tudoran () [Corola-journal/Imaginative/13980_a_15305]
-
imagine, scrie pentru cititorii anului 1935 Mircea Damian, în cartea sa dedicată Bucureștilor, "este ca și cînd n-ați văzut în viața dumneavoastră un răsărit de soare, în mai, peste o livadă înflorită". Vînzătoarele de flori se așază pe Calea Moșilor și în Piața de Flori, lîngă Biserica Sfîntu Anton. Ceva mai tîrziu sosesc oltenii cu cobilițele. Se recunosc după chemare, iar vocile care străpung aerul au același impact ca firmele luminoase ale magazinelor. Fiecare are strigătul lui, "după felul omului
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
Copilăria este cea mai frumoasă vârstă. Lumea copiilor, cea mai frumoasă lume, este lumea jocului. Copilăria este senină și frumoasă când te iubesc părinții. În fiecare zi este ca în basme. Într-o zi sunt prințesă, într-o zi fata moșului. De când mama îmi spune povești am aflat un nou prieten: Ciupici. Nu știu de ce dar el are aceeași prieteni ca mine:un ursuleț, o albinuță, un măgaruș și o bufniță. Mama lui Ciupici îi dă suc de morcovi când este
Lumea copiilor. In: Alabala by Bîtă Ioana () [Corola-journal/Imaginative/573_a_716]
-
care face parte", Sadoveanu nu se poate abține să nu descrie, cu penelul său cunoscut, bălțile Siretului în expedițiile lui cinegetice tot mai frecvente. Primăvara, cu venirea păsărilor migratoare, i se pare o nouă geneză. Ia lecții de vânătoare de la moș Pricope, "un bărbat din preistorie", de la el învață obiceiurile și numele sălbăticiunilor. Acum se naște simpatia pentru cei "umiliți și ofensați". E mereu încântat de "dumbrăvile de plopi, sălcii și arini", de "câmpia grea de lumină până în pâcla vânătă a
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
amintește nemijlocit pe Creangă. Locuiește chiar în casa care-l găzduise pe marele povestitor după ce fusese izgonit cu Trăsnea și Mogorogea de la Pavel Ciubotaru, în urma istoriei cu "poștele". Mahalagiii de pe ulița Rădășenilor își mai aminteau de popa Buligă și de moș Bodrângă, știutele personaje din Amintiri. În demersul său, în fond, autobiografic, Sadoveanu divulgă o serie de modèle și izvoare, sugerând nu o dată geneza operei de acum și de mai târziu. Experiența serviciului militar, analfabetismul recruților, condițiile primitive din cazarmă îi
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
în ochii lui extraordinari cea mai bună plată a muncii mele neîntrerupte." Anul 1904 este anul Sadoveanu, când îi apar scriitorului la Editura "Minerva" a lui G. Filip nu mai puțin de patru volume: Șoimii, Povestiri, Dureri înăbușite, Crâșma lui Moș Precu, pentru care, fapt excepțional, atunci, ca și azi, primește și onorarii. N. Iorga era probabil convins că-l elogiază în articolul Doi mari scriitori: Vasile Pop și Mihail Sadoveanu, alăturând numele unui biet anonim de al viitorului strălucit povestitor
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
că ascunde mari spații de tristețe și de singurătate. Iarna trecută mi-a povestit - rîzînd, rîzînd - că în noaptea Sfîntului Nicolae și-a așezat pantofii la geam și a pus în ei bomboane și covrigei, ca să vină și la ea Moșul. Cînd mi s-a comunicat vestea, sumbră și ireversibilă ca acele patru note de ciocan cu care începe Simfonia Destinului, o clipă m-a străbătut gîndul nebunesc că e o farsă de întîi aprilie. Dar era 31 martie... Cu o
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
al Orientului". "București... loc de petrecere... (unde banul e scump"... deoarece, ca orice Capitală "trebuie să dea tonul progresului...)", totuși "un oraș fără monumente și fără istorie (pînă la monumentala istorie a lui Gion)". De la bariera Târgoviștei pînă la bariera Moșilor "fizionomia imaginii Bucureștilor și a satelor e foarte originală... la Pantilimon... înainte de Stefănești... peste linia ferată a forturilor"... deși în "haosul Bucureștilor... simpaticul parizian al Orientului" este obligat să suporte "căldura mare... pulberea fină ce plouă în atmosferă... mai mult
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
Mihai-Vodă... mahalaua Negustorilor... mahalaua Oțetarii", în sud "mahalaua Dobroteasa... domeniul Cocioc" iar în nord "Bucureștii noi... Hierăstrăul vechi". Ele erau legate sau despărțite de "Podul Gârlii... Podul Mogoșoaii / Calea Victoriei" (tăiată recent de "Cheiul Dâmboviței")... apoi "Podul Târgului de-afară / Calea Moșilor... bulevardul... (această ingenioasă și minunată producțiune a tehnicei moderne", azi regina Elisabeta)... "bulevardul Pake... bulevardul Colței" la început. Intre aceste artere majore se plasează un întreg hățiș de "strade" mai mari sau mai mici precum "Lipscani... Cuza-Vodă... Cuțitul de argint
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
la stînga... pe bulevardul Colței, aproape de Piața Victoriei") sau în zona Teatrului Național (...a ajuns în dosul Teatrului și a voit să treacă peste piață în strada Regală, de acolo pe la Colțea și pe urmă pe la Sf. Gheorghe în Calea Moșilor")... Interesant este că aceste parcursuri nu sunt "filmate", autorul nu face apel la prezentări ori descrieri, ci menționează doar toponimia. De reținut că, pe lîngă adevărul istoric pur și simplu, intervin selecții ale denumirilor, tendențioase în context. Iată, de pildă
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
Simona Tache Sau un text mai vechi de-al meu, scris pentru copii. Cu ușoară întârziere față de vizita de anul acesta a lui Moș Crăciun, fiindcă l-am găsit prin computer de-abia după. COMPUNERE DESPRE IARNĂ, ZĂPADĂ, BRĂDUȚ ȘI MOȘ CRĂCIUN Când e iarnă la modul general? Iarnă e atunci când obrăjorii și năsucul sunt reci și au culoarea florii ăleia care se cheamă
Compunere despre iarnă, zăpadă şi Moş Crăciun by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21194_a_22519]
-
Simona Tache Sau un text mai vechi de-al meu, scris pentru copii. Cu ușoară întârziere față de vizita de anul acesta a lui Moș Crăciun, fiindcă l-am găsit prin computer de-abia după. COMPUNERE DESPRE IARNĂ, ZĂPADĂ, BRĂDUȚ ȘI MOȘ CRĂCIUN Când e iarnă la modul general? Iarnă e atunci când obrăjorii și năsucul sunt reci și au culoarea florii ăleia care se cheamă bujor. Când trebuie să purtăm fular, mănuși și căciulițe și când mama face inspecția la șosete și
Compunere despre iarnă, zăpadă şi Moş Crăciun by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21194_a_22519]