11,487 matches
-
să fie exploatată eficient, să aibă forța de muncă îndestulătoare , sate și familii țărănești bine antrenate în muncă-la cultivarea porumbului spre exemplu, dar și la înmulțirea și ameliorarea animalelor- principala resursă economică a satelor și familiilor țărănești ocrotite de stăpânul moșiei( boierul)în fața intruziunilor externe (vezi spre exemplu poziția boierilor olteni de ascundere a cca 1/3 din familiile țărănești de pe moșiile lor față de autoritățile austriece în perioada ocupației Olteniei). Pentru a face față situației de rigoare fiscală împusă de Domnia
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406805927.html [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
exemplu, dar și la înmulțirea și ameliorarea animalelor- principala resursă economică a satelor și familiilor țărănești ocrotite de stăpânul moșiei( boierul)în fața intruziunilor externe (vezi spre exemplu poziția boierilor olteni de ascundere a cca 1/3 din familiile țărănești de pe moșiile lor față de autoritățile austriece în perioada ocupației Olteniei). Pentru a face față situației de rigoare fiscală împusă de Domnia Constantin Brâncoveanu-boierii olteni răspund prin mărirea numărului și rentabilității moșiilor aflate în patrimoniul familiei , încurajarea sporirii numărului familiilor țărănești, lucrătoare, intensificarea
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406805927.html [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
olteni de ascundere a cca 1/3 din familiile țărănești de pe moșiile lor față de autoritățile austriece în perioada ocupației Olteniei). Pentru a face față situației de rigoare fiscală împusă de Domnia Constantin Brâncoveanu-boierii olteni răspund prin mărirea numărului și rentabilității moșiilor aflate în patrimoniul familiei , încurajarea sporirii numărului familiilor țărănești, lucrătoare, intensificarea activităților de comerț exterior cu produse de pe moșiile lor, ocuparea și exercitarea slujbelor și dregătoriilor provinciale, accesul la dregătorii înalte, ș.a. Referință Bibliografică: Dr.Mite Măneanu.BOIERIMEA DIN OLTENIA
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406805927.html [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
Olteniei). Pentru a face față situației de rigoare fiscală împusă de Domnia Constantin Brâncoveanu-boierii olteni răspund prin mărirea numărului și rentabilității moșiilor aflate în patrimoniul familiei , încurajarea sporirii numărului familiilor țărănești, lucrătoare, intensificarea activităților de comerț exterior cu produse de pe moșiile lor, ocuparea și exercitarea slujbelor și dregătoriilor provinciale, accesul la dregătorii înalte, ș.a. Referință Bibliografică: Dr.Mite Măneanu.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1308, Anul IV, 31 iulie
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406805927.html [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
1847, și care va deveni în 1866, Academia Română. Prin activitatea sa a fost unul dintre primii fondatori ai literaturii române despre care putem vorbi începând cu anul 1830. Va muri în seara zilei de 24 august 1868, fiind îngropat la moșia sa Trifeștii -Vechi. Scrisorile lui Negruzzi au fost apreciate de critica literară și i-au atribuit meritul de a fi fost în generația sa primul prozator artist și intelectual, anunțând pe Cezar Bolliac, N. Bălcescu, V. Alecsandri, Ion Ghica ș.a.
C. NEGRUZZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1435830372.html [Corola-blog/BlogPost/343329_a_344658]
-
Apoi Valeria Micle-Nanu s-a recăsătorit cu Mihai Sturdza și a mai avut încă doi copii, pe Grigore, scriitor, și pe Mihai. Valeria Micle, fata Veronicăi Micle, având o frumoasă carieră muzicală, moare pe neașteptate la 24 februarie 1929 la moșia de la Boureni, după Crăciunul petrecut cu fiica ei Graziella și cu nepoata ei Anna Maria. Alesele calități umane ale Valeriei Micle s-au transmis și fiicei și nepoatei dar și strănepoatei. Scrisorile cu pricina au ajuns în posesia Graziellei, apoi
VERONICA MICLWE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1452695611.html [Corola-blog/BlogPost/340343_a_341672]
-
să fim mai buni, să zâmbim necunoscuților pe stradă, să-i ajutăm cum putem pe nevoiași, să dăruim. Partea tristă este că oriunde mă uit în jur nu văd decât oameni cenușii, triști, apăsați de griji, deprimați, complet imuni la moșii crăciuni care le surâd din vitrinele luxoase ale magazinelor. Nu vreau să polemizez inutil, parcurgând toate subiectele arzătoare și actuale din presă, sunt alții mult mai competenți care-o pot face mai rapid și mai bine. Una peste alta, treaba
Să auzim doar de bine! by http://www.zilesinopti.ro/articole/6281/sa-auzim-doar-de-bine [Corola-blog/BlogPost/97919_a_99211]
-
ascultarea de paraclisier și predă educația civică elevilor. Deoarece vorbea copiilor despre Iisus Hristos, comuniștii din Râmnicu Vâlcea i-au interzis să mai propovăduiască celor mici învățătura creștină. A fost nevoit să părăsească mănăstirea și s-a retras la o moșie pe care călugării de la Cozia o aveau aproape de Caracal. Acolo a rămas un an și jumătate, de unde a fost luat de părintele Gherasim Iscu, starețul Mănăstirii Tismana. Acesta l-a ascuns la Schitul Ciclovina, județul Gorj. Mitropolitul de atunci al
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Parintele_arsenie_papacioc_.html [Corola-blog/BlogPost/366742_a_368071]
-
administra. A fost prins când căra putinile cu brânză și mieii gospodăriei la București unor fiice de boier, la care a fost argat. Dacă acestea nu veneau să viziteze ceapeul pe care fostul argat îl prezenta ca pe propria sa moșie, poate dacă nu s-ar fi fălit că dintr-un argat cu patru clase primare a ajuns președinte de ceapeu, nu se afla despre isprăvile sale. Actualul președinte s-a preocupat îndeaproape de organizarea banchetului de absolvire a tuturor participanților
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391156315.html [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
Acasa > Cultural > Traditii > CULTUL MORȚILOR Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 519 din 02 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Cultul morților, moștenire geto-dacă Moșii de vară Dr Laurentiu Chițimia Dr Elena Armenescu medic scriitor și publicist Meleagurile vechii Dacii sunt locuite azi de români, urmașii ai dacilor, constituind un popor care de-a lungul vremurilor a cunoscut mai multe denumiri, așa cum rezultă din numeroase
CULTUL MORŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cultul_mortilor_elena_armenescu_1338621716.html [Corola-blog/BlogPost/362032_a_363361]
-
repauzați nu numai de curând, ci pentru toți morții familiei. Această pomenire și jertfă (sacrificiu), constă în împărțirea (trimiterea) de hrană -colaci, cozonaci, prăjituri-și băutură, vase și obiecte pentru prepararea sau servitul bucatelor. Cele mai importante sărbători sunt: 1) Moșii de iarnă cunoscuți sub numele de Câșlegi sau Cârnelegi, cad totdeauna sâmbăta dinaintea lăsatului de sec (carne) de postul paștelui 2) Moșii de Păresimi- cad totdeauna la 9 martie, de mucenici, ziua pomenirii celor 40 de martiri creștini 3) Moșii
CULTUL MORŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cultul_mortilor_elena_armenescu_1338621716.html [Corola-blog/BlogPost/362032_a_363361]
-
cozonaci, prăjituri-și băutură, vase și obiecte pentru prepararea sau servitul bucatelor. Cele mai importante sărbători sunt: 1) Moșii de iarnă cunoscuți sub numele de Câșlegi sau Cârnelegi, cad totdeauna sâmbăta dinaintea lăsatului de sec (carne) de postul paștelui 2) Moșii de Păresimi- cad totdeauna la 9 martie, de mucenici, ziua pomenirii celor 40 de martiri creștini 3) Moșii de vară- Rusaliile sau Pogorârea Sf Duh 4) Moșii de toamnă, de Sân- Medru, adică Sf. Dumitru Moșii de vară Una din
CULTUL MORŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cultul_mortilor_elena_armenescu_1338621716.html [Corola-blog/BlogPost/362032_a_363361]
-
de postul paștelui 2) Moșii de Păresimi- cad totdeauna la 9 martie, de mucenici, ziua pomenirii celor 40 de martiri creștini 3) Moșii de vară- Rusaliile sau Pogorârea Sf Duh 4) Moșii de toamnă, de Sân- Medru, adică Sf. Dumitru Moșii de vară Una din cele mai mari sărbători ale verii, Moșii de Rusalii sărbătoare așteptată atât de morți cât și de vii, cu tot fastul cuvenit o întâlnim în toată splendoarea manifestării ei în sens material, magic (călușul se joacă
CULTUL MORŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cultul_mortilor_elena_armenescu_1338621716.html [Corola-blog/BlogPost/362032_a_363361]
-
și al trupelor sovietice care supravegheau totul, a produs mari daune unor întregi generații de români pe care le-a abătut de la regulile firești... Marii politicieni ai țării, intelectualii de vază, ofițerii armatei române și proprietarii de fabrici, magazine și moșii, moștenite sau cinstit dobândite, au fost considerați elemente exploatatoare și dușmănoase ale noului regim politic, au fost arestați, judecați sumar și condamnați la ani grei de temniță, unde majoritatea și-au găsit sfârșitul...” Fragmentul citat din Postfață ilustrează clar epoca
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPIL NEDORIT” DE ION ŞI NELLY GOCIU de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/domnita_neaga_1491298394.html [Corola-blog/BlogPost/374574_a_375903]
-
conținut cu siguranță o serie de informații extrem de utile arborelui genealogic al poporului român, cât și referitoare la istora zbuciumată a acestui neam ales de Dumnezeu pentru statornicia sa și credință într-un singur Dumnezeu, indiferent cum l-au numit moșii și strămășii noștri. Există și posibilitatea ca multe din aceste lucrări să fie depozitate sub „șapte siligii” în arhivele secrete ale Vaticanului, fiind în curs de catalogare și evaluare. Există însă și opinii potrivit cărora numeroase scrieri nu s-au
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
română curată, fără cuvinte sau expresii savante, ba chiar cu un ușor accent moldovenesc. Le plăcea la nebunie să folosească expresii moldovenești, oltenești. Ascultăm fascinat poveștile lor de la Tecuci, Costești, Niculitel sau din Oltenia, povești despre boieri, despre pământ, despre moșii și alte asemenea”. Băiatului venit din București i se păreau chiar caraghioase regionalismele. Odată, Mircea și Christinel Eliade vorbeau despre o fotografie a Maestrului, în care apărea și Adriana Berger. “Nu vreau să păstrăm fotografia asta - pe care a și
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cum_au_trait_si_murit_sotii_el_stan_virgil_1360693010.html [Corola-blog/BlogPost/359345_a_360674]
-
și pe cei plecați în exil. I-au promis să-i arate «realizările comunismului», programul ar fi cuprins o cină cu Ceaușescu însuși, un sejur la munte și la mare, lui Christinel i-au promis chiar că-i dau înapoi moșia de la Niculitel, câte și mai câte. Dar el a rămas ferm pe poziție, chiar dacă a suferit enorm că nu se putea întoarce”. Devotament și severitate Doamna Eliade i-a asigurat climatul de care el avea nevoie: “Până și paharul cu
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cum_au_trait_si_murit_sotii_el_stan_virgil_1360693010.html [Corola-blog/BlogPost/359345_a_360674]
-
Puck în „Visul unei nopți de vară” (1992). Iată o actriță cu o biografie înstelată de rezultate evidențiabile, ce-a câștigat un concurs pentru conducerea teatrului bacăuan! De ce, oare, or fi sărind arși câțiva ultraprovincialiști incitați de spiritul proprietății de moșie, la Bacău, când teatrul își are sorgintea în universalitate?! Ce înseamnă aceea conducere locală, „băștinașă”? Oare, o actriță cu rară frumusețe umană, cu truda unor ani de experiențe, grei și ușori, lucitori și umbriți, fierbinți și înfrigurați, cu surâsuri și
ANCA SIGARTĂU. UN NOU ÎNCEPUT PENTRU TEATRUL DIN BACĂU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1428898853.html [Corola-blog/BlogPost/348763_a_350092]
-
publicat în Ediția nr. 410 din 14 februarie 2012. ELOGIU TĂCERII Părinților mei Te-ntâmpin, mult așteptată clipă, și fac pe raza-ți infinită întâiu-mi legământ: să mă înalt în floare, să încolțesc sămânță-necuvânt s-adorm, ca voievozii sub o moșie caldă, de psaltire - te lepăd infinită clipă, cu-n țipat veșnic de durere și fac eternă pace cu zeii dimpotrivă și chiar cu Belzebut - pe frunte, c-o privire, pe sfanțul tata Gheorghe îl sărut, pe maica mea, Mărie, o
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_marzac/canal [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
mea, Mărie, o-ntâmpin, la icoana c-o tăcere. Citește mai mult ELOGIU TĂCERII Părinților meiTe-ntâmpin, mult așteptată clipă,și fac pe raza-ți infinită întâiu-mi legământ:să mă înalt în floare, să încolțesc sămânță-necuvânts-adorm, ca voievozii sub o moșie caldă, de psaltire -te lepăd infinită clipă, cu-n țipat veșnic de durereși fac eternă pace cu zeii dimpotrivă și chiar cu Belzebut -pe frunte, c-o privire, pe sfanțul tata Gheorghe îl sărut,pe maica mea, Mărie, o-ntâmpin
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_marzac/canal [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
metafizic, ne întậlnim pe undeva, în viață - dar, mai ales, mi-e teamă că nu iubim, la fel, acelasi soare, ca-n fiecare zi averea-mi v-o las pe veresie - mai dragă-mi este noaptea, pe-o brazda de moșie, mai ’naltă-mi este ziua, urcậnd înspre izvoare - iertați-mă că nu-s că voi, nici pe la ceasul de amurg, cậnd sufletu-i povară iar doru-i duh pe vreo cărare - dar vă aștept în pisc, iubiților, în mậnă cu o
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_marzac/canal [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
metafizic, ne întậlnim pe undeva, în viață -dar, mai ales, mi-e teamă că nu iubim, la fel, acelasi soare,ca-n fiecare zi averea-mi v-o las pe veresie -mai dragă-mi este noaptea, pe-o brazda de moșie,măi ’naltă-mi este ziua, urcậnd înspre izvoare -iertați-mă că nu-s că voi, nici pe la ceasul de amurg,cậnd sufletu-i povară iar doru-i duh pe vreo cărare -dar vă aștept în pisc, iubiților, în mậnă cu o floare
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_marzac/canal [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
care a dus la unirea unei părți a clerului și a credincioșilor de aici cu Biserica Romano-catolică. Este enunțat faptul că odată cu ocuparea acestei regiuni de către habsburgii catolici, raportul de forțe trebuia schimbat în favoarea catolicismului, prin reînființarea episcopiilor romano-catolice, restituirea moșiilor către bisericile catolice și prin readucerea iezuiților în Transilvania. Deoarece câștigarea luteranilor și a calvinilor la catolicism era practic imposibilă, iezuiții și-au îndreptat atenția spre românii ortodocși, care erau mai numeroși decât celelalte națiuni „recepte” la un loc. Sunt
PARINTELE MIRCEA PACURARIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_mircea_pacurariu_.html [Corola-blog/BlogPost/367326_a_368655]
-
în Cișmigiu. D. Popescu calcă țanțoș pe iarbă. Un sergent (umil) - Conașule, să trăiți, nu-i voie! Popescu - Ce nu-i voie, mă? Sergenul - Nu-i voie, să trăiți, a se călca pe iarbă. Popescu (imperturbabil) - Da’, ce mă, e moșia ta? Sergentul - Nu e a mea, conașule, da’ e orden! Popescu - Cum mă, pungașilor, d-aia plătim noi impozite, să nu putem călca pe iarbă verde? Sergentul (convins în parte și el, nemaiavând argumente).- E orden, mă rog, vă facem
George Călinescu despre nemti si români by http://uzp.org.ro/george-calinescu-despre-nemti-si-romani/ [Corola-blog/BlogPost/93627_a_94919]
-
material omagial, vom reține faptul că Arhimandritul Veniamin Micle este descendentul unei vechi și renumite familii românești din Maramureșul istoric, înnobilată la mijlocul secolului al XIV - lea. Nobilimea românească din această zonă a țării era caracterizată de noblețea specifică proprietarilor de moșii, asemănătoare feudalilor din Europa occidentală a Evului Mediu timpuriu, care nu avea la bază diplome regale, ci recunoașterea unanimă din partea adunărilor generale a obștilor sătești. Strămoșul Părinteleui Arhimandrit Veniamin Micle, nobilul Ioan Micle de Șugatag s-a afirmat în viața
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437484580.html [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]