1,365 matches
-
Basarab („Croitorii cei mari din Valahia” de Al. T. Popescu, 1969), Noah („Arca bunei speranțe” de I.D. Sîrbu, 1970), Hrisanide („Interesul general” de Aurel Baranga, 1972), Hickok („Buffalo Bill și indienii” de A. Kopit, 1973), „inginerul” din „Nic Nic”, bătrânul moșier Muromski („Procesul” de Suhovo-Kobilin, regia Gheorghe Harag, 1983). Pe scena Teatrului Național din București a interpretat personajele Petre Dinoiu („Comoara din deal” de Corneliu Marcu, 1977) și Vlad Țepeș („A treia țeapă” de Marin Sorescu, 1979). Actor plurivalent, Amza Pellea
AMZA PELLEA. OPTIMISMUL, CA DOCTORIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353221_a_354550]
-
alții (arătând spre mine) au învățat cu mult mai mult!" Fără să bănuiască, a pus Comisia în dilemă de a respinge pe un fiu de muncitor în avantajul altuia care era în categoria IV (părinți foști criminali de război, mari moșieri sau înalt funcționari de stat epurați, ultimul fiind cazul meu). Spre norocul meu, comisia a rezolvat dilemă acceptând admiterea ambilor. Au urmat ani de studiu succesiv în două facultăți, după cea din Timișoara tranferându-mă la Institutul Politehnic din București. ND
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
povestea Oresiei începe de la rădăcini. Ne aflăm în „secolul al nouăsprezecelea, secol al istorismului”, când „totul era tulbure.” Suntem în orașul Ismail și cea dintâi amintire importantă este legată de o căsătorie. Aceea a mamei Ioana, străbunica scriitoarei. „Soție de moșier, rămasă văduvă, aceasta se recăsătorește cu administratorul moșiei, mai tânăr ca ea cu vreo douăzeci de ani, renunțând la viziunea sa morală asupra lumii, pe care o avusese până atunci...” O poveste de dragoste romantică, în care emoțiile și sentimentele
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]
-
Ioan. Ambii au parte de un sfârșit brutal, care se produce sub cerul liber, dincolo de zidurile casei în care trăiesc. Tatiana De altfel, destinul tragic și violent rămâne un dat al acestei familii. Tatiana ajunge secretara unui renumit avocat, „fost moșier și el, care pierduse averea dar mai avea acel cabinet de avocatură și un fiu, un băiat blond, frumos ca un zeu, dar care terminând liceul, nu mai era primit în facultate din cauza etichetei de « rus alb ». Băiatul s-a
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]
-
ale acestui român- soțul ei, Puiu Faranga și doctorul Ursu, iubitul ei din tinerețe. Madeleine și-a început viața la țară, si pe vremea aceea era o fată frumoasă și săracă. Destiunul nefast o face să atragă atenția fiului de moșier, Puiu Faranga care o ia de nevastă și astfel metamorfoza se produce, Mădălina devine Madeleine; și totodată victima nebuniei soțului care o ucide. Tragismul vieții sale ne este prezentat în crâmpeie de viață înainte de a fi omorâta, o vedem pe
SARACA FATA BOGATA ... de MARA CIRCIU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360745_a_362074]
-
îndreptățiți la împroprietărire, împreună cu instituțiile economice, ecleziastice, școlare, au fost împroprietăriți în Ulmeni, prin aplicarea legii reformei agrare, cu 38 iugăre, loc de casă, 289 iugăre teren arător, 195 iugăre pășune și 250 iugăre de pădure . A fost expus exproprierii moșierul local, Karoly Ladislau; era singurul mare moșier local care intra sub incidența legii exproprierii care, se referea la moșiile care depășeau 100 ha. Era vorba de 100 ha într-un loc, adică într-o brazdă. Deci, practic, moșierii, care aveau
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
școlare, au fost împroprietăriți în Ulmeni, prin aplicarea legii reformei agrare, cu 38 iugăre, loc de casă, 289 iugăre teren arător, 195 iugăre pășune și 250 iugăre de pădure . A fost expus exproprierii moșierul local, Karoly Ladislau; era singurul mare moșier local care intra sub incidența legii exproprierii care, se referea la moșiile care depășeau 100 ha. Era vorba de 100 ha într-un loc, adică într-o brazdă. Deci, practic, moșierii, care aveau pământ în mai multe locuri, puteau să
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
expus exproprierii moșierul local, Karoly Ladislau; era singurul mare moșier local care intra sub incidența legii exproprierii care, se referea la moșiile care depășeau 100 ha. Era vorba de 100 ha într-un loc, adică într-o brazdă. Deci, practic, moșierii, care aveau pământ în mai multe locuri, puteau să-și mențină în continuare suprafața de pământ de până la 100 ha, intrând sub incidența exproprierii doar diferența de moșie de peste 100 ha. Cu toate acestea, la nivel național, au fost expropriate
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
din lunca râului. Lucrările agricole se bazau în continuare pe tracțiune animală, arăturile făcându-se cu pluguri destul de grele din fier. În anul 1929, pe întreg hotarul plasei Ulmeni și a satelor aparținătoare, exista un singur tractor, iar acesta aparținea moșierului Recsei Andrei. Tot în acest an au fost făcute lucrări de îmbunătățiri funciare. Cu mijloace destul de rudimentare, locuitorii Ulmeniului, au realizat lucrări de curățare, grăpare și însămânțare cu lucernă, a unei mari părți din pășunea comunală. Toate aceste lucrări au
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
trimite primele LIKE-uri la pagina de FB Cartierul Bucureștii Noi. Apar și primii vecini. Cartierul lui s-a născut la sfârșitul sec XIX în procesul de dezvoltare modernă a României Mici prin inițiativa privată a câtorva intreprinzători din clasa moșierilor și ca urmare a împroprietăririlor timide făcute după Războiul de Independență a României. Cartierul explodează ca dezvoltare odată cu formarea României Mari; în decurs de un deceniu de la 5000 locuitori în 1930 ajunge la 30 000 locuitori în 1941. LIKE-urilre la
Noii bucureșteni. Cum s-a schimbat lumea unui corporatist după ce i s-a suspendat permisul de conducere () [Corola-blog/BlogPost/338391_a_339720]
-
Război au putut (con)viețui cu antantiștii foarte bine și după 1918, germanofilii celui de-al doilea Război Mondial au sfârșit în Gulag, așa cum s-a întâmplat cu Gigurtu, care a murit în pușcăria de la Rm. Sărat. Alexandru Marghiloman, marele moșier devenit premier, care a rămas în București după ce capitala a căzut în mâinile nemților în 1916 și a semnat pacea de la București, trecând drept un trădător de țară (deși se poate dovedi oricând că pragmatismul său a primat mereu), a
Acum 100 de ani, intram în Primul Război Mondial. L-am pierdut zdrobitor, dar rămâne totuși cel mai mare succes din toată istoria noastră modernă () [Corola-blog/BlogPost/338592_a_339921]
-
Acest titlul a fost dat la dorința editorului, întrucât autorul intenționa să-și intituleze romanul Părinții Otiliei. Otilia Mărculescu și Felix Sima sunt în calitate de victime. În realitate, Otilia nu are nicio enigmă, ea fiind o enigmă doar pentru Felix și moșierul Pascalopol. Într-un articol din 1938, G. Călinescu mărturisea: „Noi am pornit de la tipuri umane generale, total neistorice și le-am dat un loc de așezare, o epocă“. Din această mărturisire, rezultă că romanul se integrează în clasicism. După G.
G. Călinescu: Enigma Otiliei (primul roman citadin de tip clasic și balzacian). Referat, de D. Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339505_a_340834]
-
de la începutul secolului al XX-lea, 1909 - 1910. Cei care apar în roman cu misiunea de protectori ai celor doi orfani, sunt moș Costache Giurgiuveanu, Aglae Tulea, sora lui, avocatul Stănică Rațiu, „un Cațavencu al ideii de paternitate“, și chiar moșierul Pascalopol. Nucleul epic al romanului este istoria averii bătrânului avar Giurgiuveanu, care hotărăște într-un fel mai multe destine. Tipurile umane din roman acționează în general constant, asemenea eroilor din tragedia antică, personaje mânate de un destin și acest fapt
G. Călinescu: Enigma Otiliei (primul roman citadin de tip clasic și balzacian). Referat, de D. Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339505_a_340834]
-
piesă a lui Caragiale De la Berlin, Stănică Rațiu însurat cu întreținuta unui general, Georgeta, pe la care trecuse și studentul Felix, va ajunge prefectul capitalei într-o scurtă guvernare, și proprietarul unui bloc de pe un mare bulevard. Un personaj interesant este moșierul Leonida Pascalopol, un ocrotitor discret al celor doi orfani, Otilia și Felix, care precum Lai Cantacuzino, eroul romanului Locul unde nu s-a întâmplat nimic de Sadoveanu, nu știe dacă o iubește pe Otilia ca părinte sau ca bărbat. Criticul
G. Călinescu: Enigma Otiliei (primul roman citadin de tip clasic și balzacian). Referat, de D. Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339505_a_340834]
-
discret al celor doi orfani, Otilia și Felix, care precum Lai Cantacuzino, eroul romanului Locul unde nu s-a întâmplat nimic de Sadoveanu, nu știe dacă o iubește pe Otilia ca părinte sau ca bărbat. Criticul Pompiliu Constantinescu îl consideră „moșierul blazat, idealist“. La întrebarea profesorului universitar Felix de ce s-a despărțit de Otilia, Pascalopol îi răspunde: „eram prea bătrân, vedeam că se plictisește și era o chestiune de umanitate s-o las să-și petreacă liberă anii cei mai frumoși
G. Călinescu: Enigma Otiliei (primul roman citadin de tip clasic și balzacian). Referat, de D. Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339505_a_340834]
-
părăsește casa dăruiește pianul Auricăi, dar pentru Pascalopol este „o fată candidă, dornică de lux“. Otilia mărturisește lui Felix: „Am un temperament nefericit: mă plictisesc repede și sufăr când sunt contrariată“. Otilia este o adolescentă care îl tulbură atât pe moșierul Pascalopol, cât și pe studiosul Felix, căruia de la Paris îi trimite aceste rânduri semnificative, menite să explice gestul ei: „Cine a fost în stare de atâta stăpânire e capabil să învingă și o dragoste nepotrivită pentru marele său viitor“. Romanul
G. Călinescu: Enigma Otiliei (primul roman citadin de tip clasic și balzacian). Referat, de D. Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339505_a_340834]
-
Romanul Enigma Otiliei a apărut în anul 1938. Acest titlul a fost dat la dorința editorului, întrucât autorul intenționa să-și intituleze romanul Părinții Otiliei. În realitate, Otilia nu are nicio enigmă, ea fiind o enigmă doar pentru Felix și moșierul Pascalopol. Într-un articol din 1938, G. Călinescu mărturisea: Noi am pornit de la tipuri umane generale, total neistorice și le-am dat un loc de așezare, o epocă. Din această mărturisire, rezultă că romanul se integrează în clasicism. După G.
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339479_a_340808]
-
capitalei de la începutul secolului al XX-lea, 1909-1910. Cei care apar în roman cu misiunea de protectori ai celor doi orfani, sunt moș Costache Giurgiuveanu, Aglae Tulea, sora lui, avocatul Stănică Rațiu, un Cațavencu al ideii de paternitate, și chiar moșierul Pascalopol. Nucleul epic al romanului este istoria averii bătrânului avar Giurgiuveanu, care hotărăște într-un fel mai multe destine. Tipurile umane din roman acționează în general constant, asemenea eroilor din tragedia antică, personaje mânate de un destin și acest fapt
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339479_a_340808]
-
a lui Caragiale -De la Berlin, Stănică Rațiu însurat cu întreținuta unui general, Georgeta, pe la care trecuse și studentul Felix, va ajunge prefectul capitalei într-o scurtă guvernare, și proprietarul unui bloc de pe un mare bulevard. Un personaj interesant este moșierul Leonida Pascalopol, un ocrotitor discret al celor doi orfani, Otilia și Felix, care precum Lai Cantacuzino, eroul romanului Locul unde nu s-a întâmplat nimic de Sadoveanu, nu știe dacă o iubește pe Otilia ca părinte sau ca bărbat. Criticul
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339479_a_340808]
-
discret al celor doi orfani, Otilia și Felix, care precum Lai Cantacuzino, eroul romanului Locul unde nu s-a întâmplat nimic de Sadoveanu, nu știe dacă o iubește pe Otilia ca părinte sau ca bărbat. Criticul Pompiliu Constantinescu îl consideră moșierul blazat, idealist. La întrebarea profesorului universitar Felix de ce s-a despărțit de Otilia, Pascalopol îi răspunde: eram prea bătrân, vedeam că se plictisește și era o chestiune de umanitate s-o las să-și petreacă liberă anii cei mai frumoși
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339479_a_340808]
-
părăsește casa dăruiește pianul Auricăi, dar pentru Pascalopol este o fată candidă, dornică de lux. Otilia mărturisește lui Felix: Am un temperament nefericit: mă plictisesc repede și sufăr când sunt contrariată. Otilia este o adolescentă care îl tulbură atât pe moșierul Pascalopol, cât și pe studiosul Felix, căruia de la Paris îi trimite aceste rânduri semnificative, menite să explice gestul ei: Cine a fost în stare de atâta stăpânire e capabil să învingă și o dragoste nepotrivită pentru marele său viitor. Romanul
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339479_a_340808]
-
Romanul Enigma Otiliei a apărut în anul 1938. Acest titlul a fost dat la dorința editorului, întrucât autorul intenționa să-și intituleze romanul Părinții Otiliei. În realitate, Otilia nu are nicio enigmă, ea fiind o enigmă doar pentru Felix și moșierul Pascalopol. Într-un articol din 1938, G. Călinescu mărturisea: Noi am pornit de la tipuri umane generale, total neistorice și le-am dat un loc de așezare, o epocă. Din această mărturisire, rezultă că romanul se integrează în clasicism. După G.
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339516_a_340845]
-
capitalei de la începutul secolului al XX-lea, 1909-1910. Cei care apar în roman cu misiunea de protectori ai celor doi orfani, sunt moș Costache Giurgiuveanu, Aglae Tulea, sora lui, avocatul Stănică Rațiu, un Cațavencu al ideii de paternitate, și chiar moșierul Pascalopol. Nucleul epic al romanului este istoria averii bătrânului avar Giurgiuveanu, care hotărăște într-un fel mai multe destine. Tipurile umane din roman acționează în general constant, asemenea eroilor din tragedia antică, personaje mânate de un destin și acest fapt
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339516_a_340845]
-
a lui Caragiale -De la Berlin, Stănică Rațiu însurat cu întreținuta unui general, Georgeta, pe la care trecuse și studentul Felix, va ajunge prefectul capitalei într-o scurtă guvernare, și proprietarul unui bloc de pe un mare bulevard. Un personaj interesant este moșierul Leonida Pascalopol, un ocrotitor discret al celor doi orfani, Otilia și Felix, care precum Lai Cantacuzino, eroul romanului Locul unde nu s-a întâmplat nimic de Sadoveanu, nu știe dacă o iubește pe Otilia ca părinte sau ca bărbat. Criticul
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339516_a_340845]
-
discret al celor doi orfani, Otilia și Felix, care precum Lai Cantacuzino, eroul romanului Locul unde nu s-a întâmplat nimic de Sadoveanu, nu știe dacă o iubește pe Otilia ca părinte sau ca bărbat. Criticul Pompiliu Constantinescu îl consideră moșierul blazat, idealist. La întrebarea profesorului universitar Felix de ce s-a despărțit de Otilia, Pascalopol îi răspunde: eram prea bătrân, vedeam că se plictisește și era o chestiune de umanitate s-o las să-și petreacă liberă anii cei mai frumoși
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339516_a_340845]