17,608 matches
-
bonificații concrete și eficacitate aici și acum. În ultimă instanță, acest personaj nu se luptă neapărat pentru cele veșnice, ci utilizează cele veșnice pentru victorii din prezent: un câștig la loterie sau la un examen, o boală de trecut, o moștenire de căpătat, o căsnicie de refăcut. A treia categorie este cea a „credinței fără apartenență“. Acest personaj este credincios, dar nu poate crede tradițional. Este credincios, dar nu mai aparține Bisericii creștine. Nevoia lui de religiozitate se livrează acum unor
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Ecouri > GREAUA MOSTENIRE Autor: Ion C. Hiru Publicat în: Ediția nr. 377 din 12 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului „Greaua moștenire”, hidrocentrala de pe Argeș MOTTO: „Îi trebuie neamului acestuia o generație care să se jertfească, o generație de viteji și de patrioți până la nebunie. În toate timpurile au fost căutați oamenii de treabă, dar niciodată n-am avut mai mare nevoie
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
nici strălucirile deșarte ale puterii, nici pofta de un trai mai îndestulat, nici slava cea ieftină și trecătoare, pe care o vântură de colo-colo huietul mulțimii” (Alexandru Vlahuță) De aproape două decenii, din '89 încoace, s-a inventat sintagma „greaua moștenire”, devenită un laitmotiv, și care e repetată cu o frecvență supărătoare de către așa-zișii „oameni de bine”, politicieni ce încă mai au brânzică pe la colțurile gurițelor nesătule, storcând încă în batiste năsucul din care curg bobițe apoase. „Greaua moștenire a
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
greaua moștenire”, devenită un laitmotiv, și care e repetată cu o frecvență supărătoare de către așa-zișii „oameni de bine”, politicieni ce încă mai au brânzică pe la colțurile gurițelor nesătule, storcând încă în batiste năsucul din care curg bobițe apoase. „Greaua moștenire a comunismului”, adică metroul, digurile Dâmboviței, Casa Poporului, Transfăgărășanul, marile edificii ale producerii electricității și câte multe altele. Despre toate acestea se spune că sunt ale lui Dej sau ale lui Ceaușescu, nicidecum ale poporului român care, cu sacrificii imense
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
industriale și civice invidiate de Europa și nu numai, construcții care azi au devenit mormane de fiare, clădiri în care cântă cucuveaua sau surse de înavuțire pentru derbedeii și lichelele acestei țări bolnave, cu un popor trist, dezamăgit, flămând. „Greaua moștenire”, cu adevărat grea, și la propriu și la figurat este și barajul Vidraru, înalt de 166,60 metri, pe care unii îl numesc „un moft al lui Gheorghiu - Dej”. Vidraru este cel mai mare baraj în arc de la noi din
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
îngropați de vii în galerii și câte și mai câte. Tragedii ce au scris cu sânge istoria unei gigantice construcții, înfăptuită de poporul român, pentru nevoile lui. Edificiul acesta, construit cu atâtea sacrificii, cei de azi îl includ în „greaua moștenire”, alături de combinate, uzine, institute de cercetări în diverse domenii, clădiri de patrimoniu, locuri de agrement, termocentrale, hidrocentrale, regularizări ale albiilor râurilor, autostrăzi, muzee de interes internațional, piețe moderne, școli (unde cărțile erau gratuite), cămine și case de cultură, spitale, universități
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
ale albiilor râurilor, autostrăzi, muzee de interes internațional, piețe moderne, școli (unde cărțile erau gratuite), cămine și case de cultură, spitale, universități (unde chiar se „făcea carte”), biblioteci, adevărate tezaure de cultură și civilizație, toate au devenit componente ale „grelei moșteniri”. Și pe care, după cum susțin acești domni, le-ar fi făcut dictatorii. Cu riscul de a mă repeta, susțin că toate acestea au fost făcute de poporul român căruia, din bun simț, ar trebui să-i respectăm munca, pentru că, chiar
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
milionară, ție n-o să-ți dea un cent Ba mai cheamă și notarul și te-a scos din testament De la visele frumoase, până la cele mai abjecte, Am născut pe rând simboluri, dacă n-am putut afecte Le-am lăsat ca moștenire unei alte generații Să mai vină (cine știe!) în coloană cruciații Zilele în care plouă, parc-am fost, parcă n-am fost Să-mi aștept diurn beleaua ca să mă găsească-n post; Achit, semnez și tac, mă reîntorc la vatră
CÂINII VESELI de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Cainii_veseli_ion_untaru_1348807232.html [Corola-blog/BlogPost/365676_a_367005]
-
mâine. Cand pune capul pe pernă, doarme foarte bine”. Prin ochii lui vedem secvențe din viața bunicii Olga Sâmbure, a fiicei sale Eliza și copilăria Mărținei la conacul din Glodoasa, din care acum îi revenea și lui o parte de moștenire. O adevarată șaga cu elementele de fabulos absolute necesare, pe care Craiul de Ghinda, “prins în râșnita amintirilor” - o deșira molcom, cu exclamații înciudate și nostalgice. Iscusința Melaniei Cuc atinge cote maxime de măiestrie în descrierea exponatelor muzeului, dar și
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
au o predilecție pentru ierarhizare și cred că respectul este semnificativ pentru un statut auspicios. Ei susțin,pe baza PURITĂȚII GENETICE , bogăției , si modului de viață demn de respect- femeile lor sunt celebre că „ghicitoare”- că ei sunt destinați prin MOȘTENIRE să fie „Oamenii Onorabili”- ROM PAKIVALE. După Groffman, romii izolați prin înstrăinarea lor, protejați prin tradiții de identitate proprii, se refugiază ÎNTR-UN SEPARAT SISTEM DE ONOARE”(PAKIV)...Ei se auto-denumesc „Oamenii Respectabili”. Cel mai mult și cel mai puțin
O PROBLEMA NOUĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1472591503.html [Corola-blog/BlogPost/347120_a_348449]
-
pasăre mai colorată, un om mai inalt, mai inteligent, mai cu bun simț și mai responsabil. Și aici momentul, condițiile și cantitatea de energie primită la naștere, la apariție, au jucat un rol determinant. Că e vorba de genă, de moștenire, în realitate tot elementele chimoce, calitatea , cantitatea și momentul îmbinării lor au decis. Unii vă legați de zodii, data, ora și anul în care v-ați născut, ce stea era și cu cine se imbina. Normal că elementele universale au
INIȚIAL de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1474724823.html [Corola-blog/BlogPost/369534_a_370863]
-
și antologic. Gândirea lui a putut să influențeze o întreagă generație într-un mod atât de puternic încât apariția lui în istoria noastră a putut fi catalogată de urmașii săi drept providențială. Într-adevăr, el a făcut și a lăsat moștenire urme adânci, care nu pot fi șterse niciodată, într-o epocă în care era nevoie mai mult ca oricând, pentru salvarea neamului și a valorilor acestuia, de o minte strălucită, capabilă să înțeleagă mersul vremii și să moblizeze resursele limitate
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
mândri de realizările poporului nostru din acele vremuriˮ. Profesoară de Limba română pensionară, Valeria Berceni știe prea bine care este valoarea lecțiilor oferite celor mai tineri, de aceea se bucură că face parte dintr-o generație care „avem ce lăsa moștenire urmașilorˮ. Vasile B. Gădălin subscrie, afirmând că „nu ne-am chinuit degeabaˮ, după care închină epigrame, scrise în timpul ședinței de cenaclu, Ancăi Sîrghie și soților Berceni. Floarea Pleș, vorbind în numele delegației de opt năsăudeni membri ai „ASTREIˮ și ai Filialei
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI, AM NUMĂRAT ROADELE TOAMNEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1414819678.html [Corola-blog/BlogPost/341122_a_342451]
-
ceea ce sunt prin ele însele, o zână este o zână, un zmeu e un zmeu, un împărat este un împărat. La a doua lectură, după ce am devenit adulți și am făcut cunoștință cu imaginarul colectiv, cu resursele sale și cu moștenirea sa, adânc impregnată în ființa noastră, imaginile din basme devin simboluri, devin reprezentări a altceva, în funcție de basm, relația dintre feți frumoși și Ilene Cosânzene își pierde din inocență, întunericul codrilor relevă secrete întunecate ale imaginarului propriu și colectiv, lupta dintre
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Consuela_stoicescu_scrie_si_traduce_versuri_pe_muzica_de_vivaldi_si_debussy_.html [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
felicitări autorului, pentru cele două frumoase lucrări eseistice, subliniind necesitatea căutării dumnezeirii ca singură cale de salvgardare a sufletului contemporan, încețoșat de atâtea răutăți și resentimente. A menționat, de asemenea, importanța apropierii tinerilor de Dumnezeu, pentru păstrarea intactă a valoroasei moșteniri culturale a poporului nostru. Poetul Vasile Sevastre Ghican a dedicat auditorului o poezie, îndelung aplaudată de public. Printre momentele cu greutate culturală derulate, glasul de lie-ciocârlie al tinerei cântărețe ADINA TĂBĂCARU a încântat audiența. Doinele, cântate cu patimă și naturalețe
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Toamna_culturala_adjudeana_editi_gheorghe_stroia_1351687274.html [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > BANI MULȚI Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 2042 din 03 august 2016 Toate Articolele Autorului Românu-i bun. Prost de bun. Dar asta îl face incompatibil cu bani mulți. Un salariu mare, o moștenire sau pur și simplu o afacere reușită sau un fabulos noroc la loterie. Ce faci românule dacă ești în una din aceste situații? Petreci și zvârli cu bani. Ești oare normal, omule? Nu vă speriați. Nu fac apologia bogăției. Din
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470212513.html [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
o poartă ce poate nu mai există, neputând zări casa în care au venit pe lume din cauza pomilor și a ierburilor sălbatice ce au năpădit-o după plecarea părinților din diverse motive: ori copiii nu s-au putut înțelege asupra moștenirii, ori sunt prea departe și nu au reușit să o întrețină, nu au găsit cumpărători, sau, pur și simplu, indiferența a fost atât de mare, încât trec fără a avea măcar o tresărire. În sat au fost mulți, au mai
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1409418693.html [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
Chandellas au fost învăluiți în mister și, dacă putem privi către legende, iar în India miturile și legendele își împletesc drumurile în istorie, putem fi mai ușor ancorați în realitate. Acesta e un adevăr aparte: când discuțiile se părăsesc în spatele moștenirilor templelor care sunt un amestec de religii semnificative și de o senzuala atracție, totul intra într-un adevărat mister! Legendă însăși împrumuta credibilitatea acestei atracții. O balada folclorica din secolul XVII povestește frumoasă legendă a originii dinastiei Chandellas, legată de
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440394475.html [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
moralitate. De asemenea, nu e surprinzător că pereții templelor prezintă multe aspecte ce celebrează tinerețea și frumusețea. Acestea sunt sanctuare ale dragostei, divine și umane în același timp! Aici apare asemănarea dintre Luceafărul eminescian și umanul Zeu indian, care prin moștenirea dată fiului în a construi temple de o aleasă frumusețe, încearcă să-și cumpere vinovăția prin eternizarea unei atfel de iubiri, adevărata și umană, afișată nouă, tuturor, pește atâtea secole. Dar în același timp scenele de pe benzile templelor sunt și
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440394475.html [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
n-a fost că aceea a glorioasei Luni, dar totuși a fost ca o candela și, ca și aceasta, s-a stins repede! A rămas însă peste timp minunatul complex, ca cea mai glorioasa parte a dinastiei. În ciuda ravagiilor vremurilor, moștenirea lăsată prin “urma” în piatră de la Khajuraho, consacră pentru totdeauna reputația artistică a dinastiei Chandellas dar dovedește în același timp că profeția din legendă privind numele dinastiei a fost adevărată: “ de ce nu a avut grijă zeul Luna să-i spună
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440394475.html [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
Al cărei vremi? „Poporul e stâlpul țării... fiecare părticică de pământ e vopsită cu sângele lui... și într-o zi s-au zis: Muncește, Române, de dimineață până în seară... și rodul muncii nu va fi al tău!... i-au lăsat moștenire o țarină și arme... și nu te vei bucura de dânsele... și tu vei trăi veșnic robind... trupul și sufletul tău vor fi străini pe pământul înrodit de tine... vei plăti aerul ce răsufli... vei plăti soarele ce te încălzește
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dona_tudor_1417178853.html [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
fi alături pe tot parcursul vieții călăuzindu-l prin poezie. Mircea Trifu cunoaște o singură forță în viața lui. Forța de a scrie și care nimeni și nimic nu-l va putea opri. Poetul parcă s-ar grăbi să lase moștenire versurile sale iubitorilor de poezie, el trece dincolo de hotarul imaginației și nu se sfiește să pătrundă tainele vieții și a morții: Trec poarta veșniciei, spre lumea altor vieți, / Să văd cum naște clipa, cât moartea are preț. Uneori, acceptând destinul
PREFAŢA LA VOLUMUL DE POEZIE ' UN ÎNGER DE VIOARĂ ' DE MIRCEA TRIFU, ÎN CURS DE APARIŢIE LA EDITURA AIUS CRAIOVA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/ligia_gabriela_janik_1462336732.html [Corola-blog/BlogPost/376535_a_377864]
-
drept călăuză în conduita omului. Opusul cinstei este corupția. Un om cinstit luptă în viață pentru biruința binelui, pentru fericire. Orice comunitate omenească este echilibrată, sănătoasă și prosperă, atunci când se află în ea o majoritate de oameni cinstiți. „Nu există moștenire mai prețioasă decât cinstea” scria William Shakespeare. Corupția, acest mare păcat omenesc, este definită ca fiind: decădere, depravare, desfrânare, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, perversitate, pierzanie, stricăciune, viciu, deșănțare, descompunere, putreziciune, seducere ... Sf. Ioan Gură de Aur (347-407) spunea că focul păcatului
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
pe casa, -Poate ar mai trebui un panou adaugă cu glas moale muzeograful. Consilierul se plânge invocă faptul că îngrijirea monumentelor consumă bani din bugetul local ( îmi fac cruce și mă adresez lui Dumnezeu: Doamne! omul ăsta consideră o povară moștenirea lăsată de Brâncuși, care pe bună dreptete le spunea celor de atunci care asemeni acestuia poate aveau o atitudiene care sugera- expresia:”ce-a mai venit și Brâncuși cu monumentele lui pe capul nostru”, din moment ce le le-ar fi răspuns
BLESTEMUL TRACILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 by http://confluente.ro/Blestemul_tracilor_elena_armenescu_1340775878.html [Corola-blog/BlogPost/358355_a_359684]
-
se prezinte acum și în viitor când urmașii se vor întâlni în condiții de pace și armonie cu cei a altor popoare, în era vărsătorului care începe, si sa se mândrească în fața popoarelor lumii, pentru că eu cred că avem o moștenire plăcută chiar și lui Dumnezeu, realizată prin însăși îngăduința Să ca răspuns la comportamentul plin de bun simț, de sfințenie al înaintașilor noștri. 10 03 2007 Sinaia ELENĂ ARMENESCU Referință Bibliografica: BLESTEMUL TRACILOR / Elenă Armenescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
BLESTEMUL TRACILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 by http://confluente.ro/Blestemul_tracilor_elena_armenescu_1340775878.html [Corola-blog/BlogPost/358355_a_359684]