1,337 matches
-
urmează pagini întregi de poeme cu prozodie latină, intercalând alte poeme comentate în paranteză de o mână neștiută și câteva senzualități epigramatice surprinzătoare. De ce așa? Fără doar și poate, cifrul intim al Epistolelor nu stă în cuvioșenia manierei, în respectul moștenit al eruditului pentru antici, ci într-un orgoliu care-l face aproape congener cu aceștia. Deloc ultragiantă ori măcar stânjenitoare, deloc grobiană ori autosuficientă, forma aceasta de trufie ne învață ceva foarte important despre raportul dintre poet și pagina albă
Cercul poeților în curs de apariție by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10039_a_11364]
-
școli, căi ferate etc. care oferă lectorului date de factură nonliterară, dar folositoare pentru cultura generală. Apreciem folosirea tehnicii realiste de factură balzaciană prin care eroul este descris în mediul său natural cu modul de viață, cu obiceiurile și tradițiile moștenite, cu îmbrăcămintea de epocă etc. Sunt, de asemenea, de notat descrierea unor credințe și superstiții, apelul la limbajul paremiologic, cu proverbe, zicale și expresii înțelepte, extrase din texte religioase, fragmente de litanii și rugăciuni, descrieri reușite de natură etc., care
CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU LA ROMANUL VIAȚA SCRIITORULUI GIB I.MIHĂESCU ÎNTRE REALITATE ȘI POVESTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384860_a_386189]
-
Nu știu dacă ai și tu neplăceri, dar la mine se umezește peretele. Ai ceva împotrivă ca să realizăm împreună hidroizolații?” Bineînțeles că nu am avut ce obiecta. Am consimțit să facă el lucrările necesare. Eu locuiesc în alt cartier. Casa moștenită, de fapt retrocedată după samavolnică expropriere, mai este plină de chiriașii din epoca ICRAL-ului de care nu pot scăpa. Și chiriile sunt de pe atunci. Mulțumescu-ți Doamne că nu am mari impozite de plătit. Cu vecinul nu am avut practic
ARDEALUL MAI ESTE OARE ARDEAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384532_a_385861]
-
cunoaștem taina lor, Ce-n vrajă mistică ne-nbată Din nesecatul lor izvor. Sus pe catarg flutură-n zare Mândrul simbol al patriei... Nu-i albul lui Tezeu ce-apare, Ci alb-albastrul Greciei. Egee e numele mării Ce-i de la Egeu moștenit, Și-albastrul său în faptul serii De-a lunii rază-i poleit. În valul ei zăresc pe Minos Și monstrul ce el ocrotea, Pe minotaurul fioros Ce sub palatul său trăia. În țara lui Egeu teroarea Prin moartea el a
LEGENDA MĂRII EGEE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384692_a_386021]
-
-n amintire, cu anotimpul hibernal. „Baba", când soare zâmbește și vremea e călduroasă, omului îi prevestește trăirea prin an, frumoasă. Că anul va fi rău sau bun, este un zvon păstrat în mit, ce vine cu folclor străbun, prin generații moștenit. Iarna în răstimp se pierde, cu lapoviță și brumă, să-mpletească iarbă verde, primăvara în cunună. Din volumul „Tradiții creștine și ritualuri populare românești" Autor Maria Filipoiu Referință Bibliografică: Babele din mitologia populară / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
Editura BabelE DIN MITOLOGIA POPULARĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383354_a_384683]
-
raionul Hliboca, osârduitorul arheolog și etnograf Nicolae Bodnariuc, directorul Școlii Medii locale. Or, românii din această frumoasă localitate bucovineană nu sunt lipsiți de demnitate națională, știu să-și iubească și să-și prețuiască valorile neamului, păstrând cu sacralitate patrimoniul cultural moștenit. Și-apoi dl Nicolae Bodnariuc e un urmaș demn de înaintași, anume grației sârguinței și hărniciei lui a și fost creat muzeul din Oprișeni: „Ideea înființării unui muzeu al satului natal s-a născut încă în aula universitară, pe când eram
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
aroganța diminuării valorilor noastre naționale, inclusiv literatura. Azi banul și puterea țin loc de credință, sunt atotputernice, au căpătat strălucire mai mare decât talentul, caracterul și trăirile interioare. In momentele noastre de răgaz, revenirea la registrul superior al trăirii spiritualității moștenite sau răsărite proaspăt în câmpul literaturii noastre contemporane este o mare binefacere. Vorbind despre scriitori și cărțile lor, vorbim despre cultură, subiect foarte important, deoarece cultura este cea care ne definește în lume. Adesea, cartea întreține o pace în belicoasele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92502_a_93794]
-
Iisus Hristos (vezi Luca ÎI, .1-21). Pare a fi cea dintâi sărbătoare specific creștină, dintre cele ale Mântuitorului, deși nu este tot atât de veche că Pastile sau Rusaliile, a căror origine stă în legătură cu sărbătorile iudaice corespunzătoare. a) În mentalitatea creștină primitivă, moștenita de la lumea veche, accentul se punea pe ziua morții și a învierii divinităților adorate, iar nu pe ziua nașterii lor. De aceea, cultul Mântuitorului în Biserică primară era concentrat mai tot în jurul morții și al învierii Sale. Calendarele creștine păstrează
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92994_a_94286]
-
a Vasluiului de altădată. Așa a vrut marele conducător. Ciuruitul de serviciu. Să fie totul betonat ! Natura a fost izgonită din oraș. Noroc cu actualul primar, specialist în conducerea arboretului, ce se străduiește, cu echipa sa, să îmblânzească betoanele cenușii moștenite. Tot mai goale ! Unde-i dl Zisu, de la care tata nu pleca fără un material de rochie. „Luați, părinte, că o să-i placă doamnei !” De fiecare dată avea dreptate, bonomul Zisu din Crucea Gării ! Unde-i bâlciul de odinioară ? Cu
și cu SERGENTUL, ZECE !…(file de jurnal paranormal) [Corola-blog/BlogPost/93402_a_94694]
-
Mediu au apărut și primele universități - cele mai vechi astfel de instituții de învățământ din Europa datând din secolul al XII-lea. Universitățile au fost produsul gândirii scolastice, curent ce urmărea să împace concepția creștină oglindita în Biblie cu înțelepciunea moștenita de la filosofii „păgâni“ ai Antichității. Renașterea, în schimb, a pus accentul pe umanismul laic al anticilor, mai degrabă decât pe chestiunile religioase. Apariția tiparului a dus la o largă răspândire a cărților, iar pe ici, pe colo, au început să
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
locul pentru intervale de timp mai mari ori mai mici, după nevoi. După ce vei depune jurământul și tu, te vei putea plimba În voie oriunde poftești. - Jurământul? - Da, rămășița unui ritual de fidelitate cu conținut și valoare mai mult simbolică, moștenit probabil din vremuri romantice, când jurământul mai Însemna ceva. Pentru niște savanți, e o chestie cam puerilă și cam ridicolă, trimițând cu gândul la organizații secrete, loji masonice, confrerii religioase - În sfârșit, lucruri de felul ăsta, Însă nimeni n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
înalt, blond și arăta de parcă jucase rugby în gimnaziu și la liceu și urmase un colegiu de agricultură. Ochii lui albaștri contrastau cu fața deja rozalie de la băutură, avea umerii lați și acel aer de autoritate absolută conferit de averea moștenită. Prietenii lui erau cam la fel. Purtau cămăși în dungi și jeanși strâmți; aveau fețele roșii și vorbeau tare și siguri pe ei, hohotind ca măgarii când izbucneau în râs. Fetele purtau bentițe de catifea ca să-și țină părul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
avea dreptul la casă și grădină, pământ de arătură și fânaț, putea planta vie și livezi cu pomi, și tot ce obținea prin efort propriu devenea ocina sa pe care o putea lăsa moștenire urmașilor care puteau beneficia de averea moștenită dacă rămâneau în sat, pe aceeași moșie. La început, țăranul dependent se putea muta de pe o moșie pe alta, dar , după legiuirea de legare de glie din 1628, plecarea în alt locă se limita, fiind condiționată de o plată numită
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și lua și zdrenșele de sumane ce avem pe noi.”38 Al doilea document este o reclamație a țărancei Ana Ojog din Mărăști (Mărăștii făceau parte din comuna Filipeni la 1906) adresată regelui României, Carol I, în legătură cu deposedarea de proprietatea moștenită, a siliștei (loc de cas și gospodărie) și o vie în comuna Secuieni ,de către proprietarul Vasile Condurat. Cere să fie lăsată „în stăpânirea mea” că „eu sunt muritoare pe drumuri, neavând nici un sprijin”.39 Rezoluția a fost „La dosar”! După
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
an, a predat cursuri în mod gratuit. A fost profesor la Institutul de Arte Frumoase din București. În 1916 a fost trimis în misiune la Paris (pentru lobby în favoarea României, cum s-ar spune acum), unde rămâne până în 1921. Averea moștenită o cheltuiește, rămânând cu o vilă în Bacău (strada care pornește de la gară, pe lâng Uzina Metalurgică, drept în colț, când strada o ia la dreapta!), unde a fost Filiala Uniunii Compozitorilor Bacău și Stația de radioficare a municipiului Bacău
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dacă știi tu însuți că totul e un rahat, mai trebuie s‑o știe și alții? Poate că pentru Rainer descrierea murdăriei e mai importantă decât murdăria însăși? Anost. În fața porții imense de fier - parte integrantă a unei imense averi moștenite - mama Sophiei răsare ca din pământ, precum flacăra unei lumânări aprinse brusc. O mulțime de oameni se reped de‑ndată spre ea și râcâie cu niște gheare neputincioase la porțile capitalului ei, nu primesc însă nici un răspuns și trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
și face meseria: miroase urât. Nimic nu se aruncă, totul trebuie să rămână aici și să depună mărturie despre murdăria sa și a locatarilor. Îmbrăcăminte îngălbenită, veselă spartă, jucării, aparate de gimnastică, suveniruri din colțuri îndepărtate ale țării, hârtii, lucruri moștenite, diverse aparate pentru diverse activități, și printre toate acestea viața îngălbenită, distrusă a patru persoane, doi adulți și doi adolescenți. Rainer vrea să iasă la lumină, indiferent unde, într‑un spațiu deschis sau într‑un apartament mai luminos în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
iarăși, poezia francis-jammistă, așa de nainv instalată în orthez-uri evidente. Poezia în cădere silogistică, deșelătoare ca un tobogan. Poezia veristă, docilă, aplicată ca eroii lui Flaubert pe copia lor din enciclopedie. Poezia regionalistă: Oswald tîrgovăț, gudurând la soare o scrofuloză moștenită și un destin cabotin. * De obicei toate aceste nevrednicii își zic singure: disociative, sănătoase, vii sau vioaie. Cunosc însă nepregetul ca singura viață; singura sănătate, liniștea dincolo-luminătoare a sufletului. Singura noutate, un gând preexistent și regăsit: nu ca termen al
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și boieri (proprietari). Într-o țară și o provincie precum Oltenia, în care agricultura fusese, și era încă, ramura dominantă a economiei, iar evoluția acesteia era fundamental determinată de regimul proprietății asupra pământului, era firesc ca problema schimbării acestui regim (moștenit, doar cu unele mici modificări, de secole) să provoace reacții puternice și diversificate în rândul deținătorilor de moșii, ca și al țăranilor, care erau primii beneficiari ai aplicării reformelor 20/. De fapt, pozițiile diferite față de problema proprietății funciare se manifestă
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
Ing” . Concursul din acest an s-a desfășurat în perioada 1 martie - 15 mai 2015, fiind inițiat de Asociației cultural-umanitară ´´Bogdania´´(condusă de poetul Ionel Marin din Focani),în vederea stimulării interesului pentru literatură română contemporană ,a respectului pentru valorile culturale moștenite ,pentru dezvoltarea spiritului competitiv și a dorinței de afirmare a tinerilor creatori,cu vârsta de până la 35 de ani. Citește mai mult by Marin MIHAI // La sediul AGIR din București, s-a desfășurat Gală laureaților Festivalului național de creație literară
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/363337_a_364666]
-
Ing” .Concursul din acest an s-a desfășurat în perioada 1 martie - 15 mai 2015, fiind inițiat de Asociației cultural-umanitară ´´Bogdania´´(condusă de poetul Ionel Marin din Focani),în vederea stimulării interesului pentru literatură română contemporană ,a respectului pentru valorile culturale moștenite ,pentru dezvoltarea spiritului competitiv și a dorinței de afirmare a tinerilor creatori,cu vârsta de până la 35 de ani.... XXIII. DIASPORA.ROMANCA MIRELA BĂLAN CUCEREȘTE ITALIA CU MAGIA CULORILOR SALE.A AJUNS DE LA ÎNGRIJITOR DE BĂTRÂNI, LA PICTOR FOARTE APRECIAT
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/363337_a_364666]
-
BOGDANIA”, Ediția a IV-a, iunie, 2015 Organizator - Asociația Cultural-umanitară ”BOGDANIA” cu sediul în Focșani, Str. Contemporanul nr. 28, cod 620065, județul Vrancea -condusă de poetul IONEL MARIN Scopuri: * stimularea interesului pentru literatură română contemporană și a respectului pentru valorile moștenite. * dezvoltarea spiritului competitiv, al dorinței de afirmare al tinerilor și pentru ieșirea din anonimat al celor care creeaza și care au talent deosebit. * promovarea în revistele de cultură și în Antologii literare a câștigătorilor și creațiilor valoroase din fiecare secțiune
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/363337_a_364666]
-
de creație literară „BOGDANIA”, Ediția a IV-a, iunie, 2015Organizator - Asociația Cultural-umanitară ”BOGDANIA” cu sediul în Focșani, Str. Contemporanul nr. 28, cod 620065, județul Vrancea-condusa de poetul IONEL MARINScopuri:* stimularea interesului pentru literatură română contemporană și a respectului pentru valorile moștenite.* dezvoltarea spiritului competitiv, al dorinței de afirmare al tinerilor și pentru ieșirea din anonimat al celor care creeaza și care au talent deosebit.* promovarea în revistele de cultură și în Antologii literare a câștigătorilor și creațiilor valoroase din fiecare secțiune
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/363337_a_364666]
-
Festivalul-Concurs național de creație litarară BOGDANIA, Ediția a III-a, Focșani, 2014 Organizator - Asociația Cultural-Umanitară ”BOGDANIA” cu sediul în Focșani, Str. Contemporanul nr. 28, cod 920065, județul Vrancea Scopuri: stimularea interesului pentru literatură română contemporană și a respectului pentru valorile moștenite. dezvoltarea spiritului competitiv, al dorinței de afirmare al tinerilor și pentru ieșirea din anonimat al celor care creeaza și care au talent deosebit. promovarea în revistele de cultură și în Antologii literare a câștigătorilor din fiecare secțiune literară. Participanți - Autori
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/363337_a_364666]
-
mai mult Festivalul-Concurs național de creație litarară BOGDANIA, Ediția a III-a, Focșani, 2014Organizator - Asociația Cultural-Umanitară ”BOGDANIA” cu sediul în Focșani, Str. Contemporanul nr. 28, cod 920065, județul VranceaScopuri:stimularea interesului pentru literatură română contemporană și a respectului pentru valorile moștenite.dezvoltarea spiritului competitiv, al dorinței de afirmare al tinerilor și pentru ieșirea din anonimat al celor care creeaza și care au talent deosebit.promovarea în revistele de cultură și în Antologii literare a câștigătorilor din fiecare secțiune literară.Participanți - Autori
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/363337_a_364666]