2,095 matches
-
Acasa > Poezie > Pamflet > FURNICA Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 1861 din 04 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Furnica O furnică ,nu tot aia ce ducea grăunte-n spate Alta ,care se credea mai cu moț dintre surate . Îi intrase-n cap (vezi-Doamne!)c-are nu ș’ce feromon Și se trage (pe departe) din furnica Faraon. E mai nu știu cum ca ele i s-a pus nebunei pata Că nu vrea să mai lucreze cu suratele
FURNICA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1454615336.html [Corola-blog/BlogPost/340275_a_341604]
-
un mare „Fâsss !!!” Pilangiul Avea curaj, cât să-l încapă și de nimic nu-i era frică . Avea și el la „o adică” o groaz-atunci , când bea doar apă ! Estivală Cică au venit la munte ca să schimbe „aerul”. El cu moț pleoștit în frunte ea , mai schimbă fraierul ! Așa... Draga mea-i o „pacoste”, tot mereu e amețită râde , plânge-i fericită ... S-a-mbătat cu Dragoste ! Finanțe, tot pentru noi.. „Sportul rege” pe la noi nu e fotbalul , cum pare . E ceva mult
EPIGRAME DIVERSE (4) de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1468649512.html [Corola-blog/BlogPost/367515_a_368844]
-
mari. Dar nu reuși nici acum, să vedeți de ce. În acea livadă se întâmplau multe lucruri bizare care o sustrăgeau de la citit. În primul rând, observase că într-o scorbură de copac își făcuse cuib o păsărică frumos colorată, cu moț roșu și cu pene ca cicoarea. Nu era singură, avea pereche, și cărau de zor pene, mușchi și fire de iarbă uscată, să-și zidească cuibul lor. Liliana lăsa semnul de carte la pagina unde rămăsese cu cititul, și urmărea
PENTRU COPII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Pisoiul_nazdravan_pentru_c_viorel_darie_1390470847.html [Corola-blog/BlogPost/361586_a_362915]
-
Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 196 din 15 iulie 2011 Toate Articolele Autorului 14/15 Iulie 2011. Unui a-mic... Mi-ai umilit aducerile-aminte, Cele dinspre Neam și dinspre Țară, Îmi scriu din Munți o seamă de cuvinte Moții cătrăniți din cale-afară! De când mă știu și-n vremea care vine, Nu am urât pe nimeni, niciodată, Durerea lor o simt acum în vine Și-n mâna care scrie-nfiorată... De-o vârstă cu tristețea dacă sunt Nu-s lacrimile mele
MI-AI UMILIT ADUCERILE-AMINTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 by http://confluente.ro/Mi_ai_umilit_aducerile_aminte_.html [Corola-blog/BlogPost/367090_a_368419]
-
mi pasă mie că ești ardelean Cu vorba domoală ca un râu în câmpie! La ce-ți servește că unii te cheamă oltean, Dacă vorbiți ca o slugă la sapă de vie? Ori crezi tu, moldovene, că ești mai cu moț, Doar pentru ca auziși de Eminescu mai ieri? Opriți-vă! că sunteți țărani, ingineri sau oieri, Tot una mi-e! Ia-ți cartea în geantă, sau în desagă pe băț! N-AM SĂ JELESC IUBIREA, AM S-O CÂNT N-am
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/daniela_popescu_1459160337.html [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
rog fără popas Cu bucuria vieții-n glas Acelui Dumnezeu ce-L știu Mult mai aproape și mai viu Decât prin alte părți străine, Un Dumnezeu mereu ce vine! Mi-e dor de Munte și de ei, Cei fără seamăn, Moții mei, De Horea și de Iancu-Avram De-Acasa mea care-o mai am, De un copchil fără merinde Și dorul nu mă mai cuprinde, Mi-e dor de-Albac și de Ponor, Să stau la umbra unui nor Pe-un mal
POEME DIN MAI de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_1400733465.html [Corola-blog/BlogPost/383739_a_385068]
-
nu mă mai cuprinde, Mi-e dor de-Albac și de Ponor, Să stau la umbra unui nor Pe-un mal de Arieș târziu Cu toată apa lui să scriu Povestea unui neam întreg Pentru acei ce nu înțeleg Că Țara Moților pe hartă N-a fost nicicând și nu-i deșartă! Mi-e dor de-o Roșie Montană Și de-a strămoșilor dojană, De adevărul lor cel crud, Mi-e dor de Sohodol și-Abrud, S-alerg desculț peste poieni, De mâna
POEME DIN MAI de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_1400733465.html [Corola-blog/BlogPost/383739_a_385068]
-
„Munții noștri aur poartă Noi cerșim din poartă-n poartă!” (spusă cu durere de moți, scrisă de Octavian Goga) În zilele care au urmat după trecerea mea prin Roșia Montană am rămas aproape complet atașat de ea. Mă obseda insistența companiei „Gabriel Resourses”, care de 15 ani urmărește, pândește și atacă vicios Roșia Montană pentru
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1375020358.html [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
noi, românii semănăm leit cu acești câini. După Zlatna, spre Abrud, drumul devine absolut pitoresc în apus de soare și urcând într-un pas montan îmi dă impresia că intru în sufletul naturii mamă, mă simt bine în natura Țării Moților. Ce rușine că nu o cunoaștem cu toții, că nu o îngrijim și prețuim cum s-ar cuveni. Și fără să vreau gândurile mă poartă în Olanda, unde oamenii țării de o mie de ani ridică diguri solide împotriva unei mări
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1375020358.html [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
visele cu noi și ne-am dus la culcare. Paragina din centrul istoric al Abrudului l-a stânjenit rău pe Virgil, îndeosebi starea de degradare a Bisericii Unitariene și a casei monument istoric unde au fost trădați și deținuți conducători moților la Răscoala din 1784. Până la Roșia Montană mai erau puțini kilometri, ultimii în pantă, printre niște clădiri una mai dărăpănată ca alta, dar lăsau de înțeles trecutul lor frumos al bunăstării de atunci ce acum s-a transformat în monumentalitate
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1375020358.html [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
miner fiind, susțin că se mai poate mineri aici, pentru încă multe generații, dar să minerim așa puțin și pe îndelete ca înainte. Cred însă că trebuie să mai facem și altceva aici în Munții Apuseni pentru bunăstarea îndelungată a moților! Și din nou, ca inginer miner care m-am ocupat de istoria mineritului, spun că Roșia Montană, înainte de toate, trebuie să devină în ochii lumii ceea este de fapt... cel mai mare muzeu autentic al mineritului aurului și argintului din
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1375020358.html [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
ieri gorun într-o pădure, Gustași amarul de secure Pornind apoi pe căi eterne. Cin te-a zidit, cu câtă trudă ? Câte nădejdi la cer ai dus, La câte ai adus răspuns Gândul cel rău, punând pe fugă? Suflet de moț, acas-oriunde! Tu ai pornit la drum prin țară Ca să te-nalți ca prima oară ! Nu poți ce-i veșnic, a ascunde. Tu câte lacrime ai șters Și în câți ochi ai pus lumină? Tu, mică flacără, creștină, Ce arzi aici
BISERICUŢA DIN ALBAC de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 by http://confluente.ro/Bisericuta_din_albac.html [Corola-blog/BlogPost/373124_a_374453]
-
sfântă și Mecca românilor care e numită “Roma luminată” - sunt cântate de poet cu fervoare și înflăcărare muiată-n lacrimi, atunci când le calcă pământul sfânt, amintindu-și de ilustrele nume care le-au dat strălucire: “Așa gândit-au Crăișorul / Și moții săi cu chip de piatră, / Că libertatea-și ia obolul / Din trăitori pe astă vatră. // Alături fostu-i-a Ciparu, / Bărnuțiu, Axente și Șaguna / Și luminatul Mureșanu, / Uniți în gând, cu toții una” (Cruce de istorii). Pentru toate aceste jertfe eroice
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
acestor locuri de o terifiantă și stranie frumusețe este de fapt o poveste a aurului. Mai întîi au venit romanii, apoi alții, atrași de mirifica strălucire a bogățiilor din Apuseni. Întotdeauna a existat un imperiu care să râvnească la aurul moților, întotdeauna s-a purtat o luptă. După 50 de ani de comunism, un alt imperiu vine să scormonească în munții brăzdați de galerii, să exploateze ceea ce a mai rămas, dar de data asta, definitiv. Din acest paradis nu va mai
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Milenara_aburnus_major.html [Corola-blog/BlogPost/358912_a_360241]
-
aur la suprafață din Europa va fi la Roșia Montană. Localnicii au început, în mică parte ce-i drept, să se obișnuiască cu ideea că Roșia Montană va rămâne în istorie, dar va dispărea de pe harta României. O parte a moților a renunțat să se mai gândească la ceea ce lasă în urmă, și se îndreaptă spre orașe, în speranța unui viitor mai bun, alături de copiii lor din Alba Iulia, Deva sau Cluj Napoca, iar alții vor să plece pur și simplu în
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Milenara_aburnus_major.html [Corola-blog/BlogPost/358912_a_360241]
-
încet-încet, lăsând în urmă deșeuri de steril, iar, cu bugete austere, reconstrucția ecologică nu pare a se realiza prea curând. Munții noștri se schimbă pe zi ce trece, dar, deocamdată, la orizont nu se află decât promisiuni. Și, bineînțeles, speranța moților că cineva acolo sus îi iubește și le va purta de grijă, lor și urmașilor lor. Dincolo de tot și de toate, Roșia Montană va rămâne un loc magic ce a atras de mii de ani pofta imperiilor de a lua
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Milenara_aburnus_major.html [Corola-blog/BlogPost/358912_a_360241]
-
le aparține, dar și un tărâm al blestemului unde, îm prezent se poartă un adevărat război. „Agresorul” este un nou imperiu venit să ia, cu orice preț, ceea ce a mai rămas din aurul dacilor. De cealaltă parte a baricadei sunt moții Apusenilor, rămași singuri în fața pericolului de a pierde bruma de avere ce le-a mai rămas și de a-și vedea munții escavați și otrăviți apoi cu cianuri. Moții sunt singuri, ca de atâtea ori în fața istoriei nemiloase, dar mai
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Milenara_aburnus_major.html [Corola-blog/BlogPost/358912_a_360241]
-
mai rămas din aurul dacilor. De cealaltă parte a baricadei sunt moții Apusenilor, rămași singuri în fața pericolului de a pierde bruma de avere ce le-a mai rămas și de a-și vedea munții escavați și otrăviți apoi cu cianuri. Moții sunt singuri, ca de atâtea ori în fața istoriei nemiloase, dar mai ales în fața atotputernicului dolar, care poate cumpăra până și sufletele... Fragment din ROMANIE, PLAI DE DOR de Rodica Elena LUPU Referință Bibliografică: MILENARA ABURNUS MAJOR / Rodica Elena Lupu : Confluențe
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Milenara_aburnus_major.html [Corola-blog/BlogPost/358912_a_360241]
-
mai 1848 Patruzeci de mii erau atunci Pe Câmpia Blajului românii Și Dumnezeu din cer le da porunci, Aici să fie pentru veci stăpânii! Și-acum se înfioară Munții toți De sfânta lor aducere aminte, Cum trece IANCU tânăr printre Moți, Cu vorbele mulțimea o aprinde... ........................................... Dar liniștea-i acolo îndestulă După atâtea aprige furtuni, Sub Crucea Lui, de veghe sus pe Hulă, Doar Aerul îngână rugăciuni... Dă-ne, Doamne, minte și răbdări, Să știm că suntem și le amintește Celor
CÂMPIA LIBERTĂȚII... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1431663902.html [Corola-blog/BlogPost/370263_a_371592]
-
Fenomenul este explicabil întrucât, după instalarea acestei etape, sondele analizei se focalizează dinspre exterior spre interior, inaugurând vârsta marelui învăț. O mărturie elocventă pentru un asemenea metabolism insolit o reprezintă această carte intitulată „Renaște în fiecare zi”, semnată de Doina Moț și Constanța Marcu. În esență, este vorba de un dialog atipic și multinivelar, purtat de fiecare dintre cele două doamne cu ele însele, cu partenera de căutare, dar și cu semenii de aproape, cu semenii de departe. Fiind un decupaj
„Renaşte în fiecare zi” – decupaj de suflet şi de viaţă – by http://uzp.org.ro/renaste-in-fiecare-zi-decupaj-de-suflet-si-de-viata/ [Corola-blog/BlogPost/93051_a_94343]
-
toate. Tema este cu atât mai fierbinte cu cât vigoarea și robustețea unuia sunt condiționate de coeziunea și vitalitatea celuilalt, în plus, cariile timpului mușcă neîncetat, de unde și necesitatea unor strategii de susținere, de revitalizare. În acest context ideativ, Doina Moț iese în lumina reflectoarelor, pentru ca în urma unui excurs autobiografic pasionant și nu lipsit de inflexiuni nostalgice, să relateze povestea ei de iubire cu sportul de înaltă performanță, a cărui star i-a fost, vreme de peste două decenii. Dar pentrucă, într-
„Renaşte în fiecare zi” – decupaj de suflet şi de viaţă – by http://uzp.org.ro/renaste-in-fiecare-zi-decupaj-de-suflet-si-de-viata/ [Corola-blog/BlogPost/93051_a_94343]
-
Recent, la Editura Brumar din Timișoara a apărut o nouă lucrare, un nou volum sub semnătura doamnei prof. dr. Doina Moț, care are o carte de vizită de remarcabilă personalitate sportivă, din lumea voleiului românesc (între altele și participarea la J.O. de la Tokyo, 1964, locul 4 România) și care tratează un subiect extraordinar de incitant „ Valorile Olimpismului “. PREFAȚĂ O PROFESOARĂ
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/valorile-olimpismului/ [Corola-blog/BlogPost/93495_a_94787]
-
românesc (între altele și participarea la J.O. de la Tokyo, 1964, locul 4 România) și care tratează un subiect extraordinar de incitant „ Valorile Olimpismului “. PREFAȚĂ O PROFESOARĂ DE OLIMPISM Incursiune documentată, „de mare suflet”, în istoria Olimpismului, cartea doamnei DOINA MOȚ este, de fapt, o caldă pledoarie pentru ceea ce autoarea însăși numește filosofia Olimpismului. Adică o filosofie a vieții, de vreme ce sportul, ca bun al tuturor, propune un limbaj universal și are un uriaș rol social. Mai mult, Olimpismul ca „forță sociologică
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/valorile-olimpismului/ [Corola-blog/BlogPost/93495_a_94787]
-
din păcate, și o redescoperire a corpului, a binefacerilor mișcării, depășind o păguboasă omologie (corp-obiect) supusă, dincolo de vocile moralizatoare, strategiei dorinței și impulsului achizitiv, stimulat - prin sexualizare publicitară - de „sirenele” ideologiei consumeriste. Devotată (de o viață!) ideii Olimpismului, doamna DOINA MOȚ vine în final cu o remarcabilă inițiativă, propunând olimpismul ca nouă disciplină școlară! Cum sportul este un admirabil instrument pedagogic, ideea s-ar cuveni reținută. Și, negreșit, aplicată. Avem, de fapt, în semnatara lucrării, o excelentă profesoară de Olimpism! ADRIAN
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/valorile-olimpismului/ [Corola-blog/BlogPost/93495_a_94787]
-
Impact > Analize > CORNELIU FLOREA - SALVAȚI ROȘIA MONTANĂ (5) - ROȘIA MONTANĂ 2012 Autor: Corneliu Florea Publicat în: Ediția nr. 912 din 30 iunie 2013 Toate Articolele Autorului „Munții noștri aur poartă Noi cerșim din poartă-n poartă!” (spusă cu durere de moți, scrisă de Octavian Goga) Am ajuns în piața Centrului Istoric al Roșiei Montane, epicentrul propagandei RMGC (Roșia Montană Gold Corporation) pentru cei ce vin din alte părți aici, condusă cu o strategie informațională de „Gabriel Resourses” - companie de explorare și
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1372612111.html [Corola-blog/BlogPost/363917_a_365246]