117,807 matches
-
românătate! De prin cele patru zări,Cei plecați așa departe,Cei de peste mări și țări.La mulți ani, românătate! Înecați de dor și jale; Am dat scumpa libertate,Unde-i Horia să se scoale!La mulți ani, românătate!Osândiți până la moarte;De la fiică scumpă, frate...Nu mai este libertate! La mulți ani, românătate!Cei cu inima românăDe pământ legați și poate...Mai iubesc glia străbună.La mulți ani, români departeCare-o muști pe nedreptate;Ai ales să -nduri de toate,Și-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
te duci, Pământul respiră vremuri care poate... Soarta lumii noastre se decide-n toate. Demonii minciunii, sufletul ni-l cere, Să-l lăsăm la vamă-i singura avere, Ne-am plătit cu sânge casta libertate Țipătul dreptății are ochi de moarte. Fiecare rană, n-are niciun scut, Tot se adâncește-ntr-un strigăt mut... Îngerii se plâng de așa durere Care ne-a cuprins pe toți în tăcere. Citește mai mult Lupta de putere și -ngropate cruci,C-a sosit momentul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
te duci,Pământul respiră vremuri care poate...Soarta lumii noastre se decide-n toate.Demonii minciunii, sufletul ni-l cere,Să-l lăsăm la vamă-i singura avere, Ne-am plătit cu sânge casta libertate țipătul dreptății are ochi de moarte.Fiecare rană, n-are niciun scut,Tot se adâncește-ntr-un strigăt mut...Îngerii se plâng de așa durereCare ne-a cuprins pe toți în tăcere.... XI. NORII TUNĂ, de Elena Buldum , publicat în Ediția nr. 2116 din 16 octombrie
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
țara mea e sărbătoare, Ziua Imnului ce spune: Să păstrăm al nostru nume Și pe România mare. "Trezește-te națiune!" Țara mea e văduvită De a "pizmei răutate"! Sper-n suflet îndârjită Și dorind din libertate Să fim frați până la moarte. Țara mea e împărțită În români prin patru zări ... Citește mai mult Țara mea,-i țară săracă,Azi de ziua ta închin...Un pocal din vin să facăDin durere și veninRănile să le prefacăîn izvor de viață lin.Țara mea
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
suflete triste tare!În țara mea e sărbătoare,Ziua Imnului ce spune:Să păstrăm al nostru numeși pe România mare." Trezește-te națiune!"Țara mea e văduvităDe a "pizmei răutate"!Sper-n suflet îndârjităși dorind din libertateSă fim frați până la moarte.Țara mea e împărțităîn români prin patru zări... XVI. SÂNPETRU..., de Elena Buldum , publicat în Ediția nr. 2007 din 29 iunie 2016. Ține în mână un sceptru' Este ziua lui Sânpetru Deschide cămări cerești Și -animalele hrănești. I s-a-ncredințat și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
NU SCRIU NIMIC! Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1959 din 12 mai 2016 Toate Articolele Autorului Nu scriu nimic! doar fac din șoapte-o carte să râdă-mpovărat în cinstea mea, să vadă cum se stinge-n ea o moarte și alții cum în brațe o vor lua. Nu scriu nimic! doar împletesc cuvinte din roua gândului ce-mi curge-n toc amară, bucăți din suflet cad pe foi cuminte, dar nu regret nimic din ce-o să doară! Nu scriu
NU SCRIU NIMIC! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1463039368.html [Corola-blog/BlogPost/382170_a_383499]
-
greu. Concurența era mare, cam 6 - 8 - 10 pe un loc, iar școala era destul de solicitantă, cu ore de specialitate multe și cu practică la patul bolnavului perioade mari de timp. Contactul unei adolescente cu lupta acerbă dintre viață și moarte sau chiar cu moartea în condiții de durere și chin dintre cele mai de neimaginat era un șoc pentru unele suflete mai slabe de îngeri, cum e vorba din popor, dar și un mijloc de maturizare rapidă, de asumare a
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/Cerasela_Nicoleta_Sl%C4%83vulete.html [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
cam 6 - 8 - 10 pe un loc, iar școala era destul de solicitantă, cu ore de specialitate multe și cu practică la patul bolnavului perioade mari de timp. Contactul unei adolescente cu lupta acerbă dintre viață și moarte sau chiar cu moartea în condiții de durere și chin dintre cele mai de neimaginat era un șoc pentru unele suflete mai slabe de îngeri, cum e vorba din popor, dar și un mijloc de maturizare rapidă, de asumare a suferinței altora ca pe
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/Cerasela_Nicoleta_Sl%C4%83vulete.html [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
și nădejdile lor, cu spectacolul nașterii vieții ca într-un miracol veșnic repetitiv și nicicând același, cum întâlnești în secția de nou-născuți unde m-am format în primii 6 ani de după terminarea liceului și cu nesfârșitele bătălii dintre viață și moarte, dintre speranță și deznădejde care-și revendică justificat dreptul de supremație pe holurile și paturile înfricoșătoarei secții de terapie intensivă, unde am lucrat în următorul deceniu. Aici, într-o după amiază obișnuită de toamnă timpurie (în anul 2002), în orășelul
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/Cerasela_Nicoleta_Sl%C4%83vulete.html [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
pe ei i-am lăsat acolo, actori și spectatori la propria piesă de teatru pe care o scriam cu toții într-un tăvălug de fapte, acte, gesturi și cuvinte. Și linia izoelectrică era mai apăsătoare. Însoțită de țiuitul acela înfiorător al morții își anunța victorioasă izbânda iminentă pe ecranul monitorului. Într-un final de alte câteva puține, dar interminabile minute, a fost adus un defibrilator, de la etajul trei, din cardiologie, vechi de ani, de-o vârstă cu doctorul, dar era aparatul pe
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/Cerasela_Nicoleta_Sl%C4%83vulete.html [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
să iasă careva pe hol cu un flacon de clorură de potasiu... ca să scurtăm drumul. Am plecat alergând ... am pornit într-o cursă pe care nu m-aș fi gândit c-aș putea să o duc vreodată. Un concurs cu moartea ... Fugeam și plângeam și îl rugam pe Dumnezeu să găsească clorură de potasiu la nou-născuți ... îl rugam cu tot sufletul meu, cu strigăte înăbușite și cu lacrimile șiroind ... Distanța de la rezerva cu pricina până la secția de nou-născuți era cam de
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/Cerasela_Nicoleta_Sl%C4%83vulete.html [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
au început să migreze prin toate țările Europei, țiganii au tot fost „cetățeni ai planetei”. De dimensiunile unei adevărate tragedii a devenit pentru noi și faptul că toată vitejia fără de margini a românilor care în decembrie 1989 mergeau senini spre moarte (hotărîți să-și dea viața în schimbul libertății), vitejie datorită căreia mai apoi s-a instaurat democrația după 45 de ani de totalitarism, vitejie despre care dubios de repede ne-a fost practic interzis să vorbim, nu a servit românilor decît
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
sau a umbrelei, traversând floarea de mâner, foarfecele zgârceniei face ce vrea și lasă să cadă picătură valului, pana divinizează îndepărtarea.) Toate unghiurile infinitului sunt guri ce scot porți și ochi și le lasă reci. și distilata și săpata și moarte și umbrele rănite și vorbe seci desupra pielii sfârșite. Cine, în realitate ne dezvăluie ale noastre degete? Pentru ce această moștenire singură de absențe, singura de ziduri. Singură de cenușă. Mereu, mă dezbraci în această țelină precară din rinchii mei
ERRÁTICAS, RATATE, POEZIE DE ANDRÉ CRUCHAGA, TRADUSĂ DIN LIMBA SPANIOLĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ DE ELENA BULDUM de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buldum_1441747112.html [Corola-blog/BlogPost/343271_a_344600]
-
Chit că, spunând aceasta, toți poeții mă omoară, Dar știu, măcar pe cititori, îi cruț de... stress-uri !!! Și-apoi... am înțeles un lucru ce-i lesne de-nțeles: Nu te-aștepta apreciat de către scriitori ! Până și marii noștri clasici, prin moarte, au cules Elogiile meritate de la cititori ! Aici, „Corb la corb nu-și scoate ochii” , nu e bună ! Aici, de n-are poezia like-uri, e... (ne)bună !!! Privim unii spre alții , versificând... la greu, Dar tot ei, cititorii, ne cântăresc mereu
ASTA-I REALITATEA de VIRGIL URSU în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1489434462.html [Corola-blog/BlogPost/362569_a_363898]
-
din poemul „Poate...“ este depășită de cutezanța figurației poetice, care gravitează între formula oraculară a idealității pure, la altitudinea „cântecului duios“ (nu sunt sunetele chei ale energiilor universale?) și „vaietul“ aprinderii sinelui singurătății: „A fost o naștere! / A fost o moarte! / și a mai fost.../poate/ ceva-ntre ele... / un cântec duios / sau un vaiet! Spuneți-mi! / Ce a fost!?..“. Chiar dacă încercăm să surprindem, în nucleul acestui exemplu, țesătura firelor de aur urzită între „dianoia” (gândirea discursivă), „nous“ (intelect), „alogos“ și
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
a fost să văd cum româncele au mâncat atât mucenici moldovenești cât și muntenești (în zeamă), unii copii chiar pentru prima dată. Atmosferă a fost destinsă, agreabilă, s-au făcut multe cunoștințe... dar eu aveam totuși o apăsare pe suflet... moartea tragică a unui român, de numai 28 de ani cu o seară înainte, datorită excesului de viteză. Am reușit să vorbesc astăzi cu prietena băiatului, care este în momentul de față la Spitalul General din Larnaca și care a scăpat
9 MARTIE 2014: PĂSTRAREA TRADIŢIILOR ROMÂNEŞTI ÎN CIPRU de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 by http://confluente.ro/Veronica_ivanov_9_martie_p_veornica_ivanov_1394583168.html [Corola-blog/BlogPost/350382_a_351711]
-
povestit despre copiii dintr-un sat de munte care merg prin pădure ca să ajungă la școală și nu de puține ori le e dat să se întâlnească cu lupul. Am și tăcut 10 secunde, într-un moment de reculegere, pentru moartea inutilă a unui om. Asociația Carusel a luat premiul pentru proiectul „Dreptate pentru Dinte”. Venită pe scenă, echipa proiectului nu a spus prea multe. Liderul lor s-a emoționat și l-a înghesuit plânsul când a anunțat ca premiul îi
„Nu candidez la nimic. Eu fac politică în fiecare zi. Cresc copii care nu o să voteze niciodată idioţi” by https://republica.ro/znu-candidez-la-nimic-eu-fac-politica-in-fiecare-zi-cresc-copii-care-nu-o-sa-voteze-niciodata-idioti-discursul [Corola-blog/BlogPost/338193_a_339522]
-
tu, spadasino. La hanul lui Puipui aleargă, Reluăm un text în limba spargă, Ei au muri și mai există , Se regăsesc , Maică Precistă, Va răsări un drac vioi, Am așteptat, ne vin moroi, Praf așezat pe tigve, oase, La miazănoapte moartea coase. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Tremolo / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1174, Anul IV, 19 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
TREMOLO de BORIS MEHR în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1395208549.html [Corola-blog/BlogPost/347914_a_349243]
-
barca pe sus, fiind mai ușoară ca cea ce mă tracta și mă ducea înaintea lor. Trebuia să țin cârmă cu rama să nu ne ciocnim și să ne scufundăm. La intrarea în port, am răsuflat ușurat. Am scăpat de la moarte. Nimic nu prevestea la ora când am părăsit țărmul, că marea va fi la fel de năzuroasă ca o soacră și își va schimba dispoziția după cum va avea ea chef. A doua zi, vecinii mei m-au remorcat și m-au readus
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Batranul_si_marea_stan_virgil_1380392197.html [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]
-
și sinergetică. Dar mărturisirea în istorie este incomodă pentru societatea de astăzi, de pildă, ce se bazează în cea mai mare măsură pe minciună, înșelăciune, agresiune și violență. A mărturisi pe Dumnezeu înseamnă a declara război pe viață și pe moarte diavolului, a nu mărturisi înseamnă a avea pace cu acesta. Dacă în perioada persecuțiilor, creștinismul era prigonit fiind în afara societății, astăzi se constată o ieșire a omului și a mărturisirii acestuia din creștinism, spre puncte centrifuge ale autoumanizării, desacralizării și
BISERICA „SF. IER. NICOLAE ŞI SF. ANTONIE CEL MARE” DIN CARTIERUL BUCUREŞTEAN TITAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1396007056.html [Corola-blog/BlogPost/353555_a_354884]
-
pe care puțini o știu astăzi aprecia sau gusta în profunzimile ei dintru început, lucru pentru care ne rugăm Lui Dumnezeu - Cel în Treime preamărit, să ne ajute și să ne lumineze mințile, cele acoperite de umbra păcatului și a morții!... Iar acum, în încheiere, vreau să-i felicit pe toți cei care au ostenit și contribuie în continuare, la săvârșirea și desăvârșirea acestei lucrări cultural-spirituale, misionare și pastorale, făcută cu timp și fără timp, în Biserica „Sf. Ier. Nicolae și
BISERICA „SF. IER. NICOLAE ŞI SF. ANTONIE CEL MARE” DIN CARTIERUL BUCUREŞTEAN TITAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1396007056.html [Corola-blog/BlogPost/353555_a_354884]
-
comunitară a însemnat o însumare a degradărilor individuale. Fenomenul suicidului devine virulent mai ales la etnia maghiară. Așa cum spunea criticul de teatru Oana Stoica, “celebra tristețe maghiară se concretizează în gesturi fatale, dar nu melodramatice. Există un firesc al alegerii morții, acceptarea ca o soluție „normală“ pentru nefericire. Asta nu înseamnă resemnare, ci sumbra interiorizare a unei degradări lente, conștiente, aproape asumate”. Cu siguranță, fiecare dintre noi, aflat în fața unei asemenea întâmplări, s-a întrebat de ce a ales o ființă să
Székely Csaba: Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012. Cronică, de Daniela Gîfu by http://revistaderecenzii.ro/szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012-cronica-de-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/339302_a_340631]
-
existențială proprie ( Corlaciu nu este nici evlavios, nici nu ... blestemă), poetul are versuri memorabile - „ În locul ochilor tăi indieni/ a răsărit într-o noapte o cârciumă scundă” ... „hei, tatăl meu, bețivul, taciturnul/tavernelor, vierul Cerului” ... „Vinul curgea ca un cântec de moarte” ... Frigurile bălților în noi au crescut/ ca o trestie, ca un păcat” ... Sunetul ciorapilor tăi de mătase/ amintindu-mi de sunetul roșcovelor toamna, poleite de vânt”, ș.a. Este ciudat, cum de asemenea versuri au putut să apară în mare parte
BEN CORLACIU de BORIS MEHR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ben_corlaciu.html [Corola-blog/BlogPost/341447_a_342776]
-
încă necunoscută, nerecunoscută. Păcat, au trecut 30 de ani de la plecarea sa în neființă, va trebui readus în memoria noastră. BORIS MARIAN Opera lui Ben Corlaciu • Tavernale, București, 1941; • Pelerinul serilor, București, 1942; • Arhipelag, București, 1943; • Manifest liric, București, 1945; • Moartea lângă cer, București, 1946; • La trântă cu munții, București, 1949; • Candidatul, București, 1950; • Timpii de aur, București, 1951; • Pâinea păcii, București, 1951; • Noaptea de la Ipotești: două episoade, București, 1957; • Cazul doctor Udrea, București, 1959; • Baritina, București, 1965; ediția (Când simți
BEN CORLACIU de BORIS MEHR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ben_corlaciu.html [Corola-blog/BlogPost/341447_a_342776]
-
așa cum fac și au făcut, toți din familia noastră. Lasă că te scap eu de năpastă. Te aștept curând în țară. Pleacă cât mai repede de acolo. Tatăl Violetei ține la ea foarte mult și este în stare să facă moarte de om pentru ea. Cum aș face și eu pentru tine, dacă ai păți ceva rău, spuse bărbatul. - Aștept decizia autorităților. Nu pot pleca acum, pur și simplu, spuse Ly. Și dădu telefon la Miliție să anunțe cele întâmplate. La
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]