KorAP: Find »[drukola/base=mocan & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...21 >

508 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654

de regimul fanariot din Moldova și Țara Românească 69. O importanță aparte a avut în Dobrogea transhumanța păstorilor ardeleni veniți la iernat în această regiune. Astfel, mocanii se instalau în toate părțile Dobrogei ajungând până la: Tulcea, Constanța sau Mangalia. Unii mocani din Țara Bârsei sau din părțile Sibiului erau și negustori, iar alții au devenit agricultori și s-au stabilit în Dobrogea. În acest context, s-a apreciat că "nicio parte a pământului românesc nu datorează Transilvaniei atât cât datorează Dobrogea

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
atât cât datorează Dobrogea"70. În Dobrogea ardelenii au făcut "una din cele mai trainice și mai semnificative descălecări din multele pe care le-au făcut pe alte întinsuri românești"71. Mihai Ionescu-Dobrogeanu afirma că "a se ocupa cineva de mocani este a atinge una din cestiunile cele mai importante ale agriculturii acestei țări (...) Este a vorbi de veniturile cele mari, pe care le aduc statului otoman"72. Mocanii s-au stabilit în număr mare la Hârșova. Astfel, satul Varoș din

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
întinsuri românești"71. Mihai Ionescu-Dobrogeanu afirma că "a se ocupa cineva de mocani este a atinge una din cestiunile cele mai importante ale agriculturii acestei țări (...) Este a vorbi de veniturile cele mari, pe care le aduc statului otoman"72. Mocanii s-au stabilit în număr mare la Hârșova. Astfel, satul Varoș din apropiere de Hârșova, precum și Gârliciu și Groapa Ciobanului erau populate, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, de mocani veniți din Transilvania 73. În aceste condiții este

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
mari, pe care le aduc statului otoman"72. Mocanii s-au stabilit în număr mare la Hârșova. Astfel, satul Varoș din apropiere de Hârșova, precum și Gârliciu și Groapa Ciobanului erau populate, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, de mocani veniți din Transilvania 73. În aceste condiții este menționată aici starostia mocanilor din Hârșova. În timpul războiului ruso-turc din anii 1806-1812 cea mai mare parte a operțiunilor militare s-au desfășurat pe teritoriul Dobrogei. În 1809 unitățile rusești aflate sub comanda

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
în număr mare la Hârșova. Astfel, satul Varoș din apropiere de Hârșova, precum și Gârliciu și Groapa Ciobanului erau populate, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, de mocani veniți din Transilvania 73. În aceste condiții este menționată aici starostia mocanilor din Hârșova. În timpul războiului ruso-turc din anii 1806-1812 cea mai mare parte a operțiunilor militare s-au desfășurat pe teritoriul Dobrogei. În 1809 unitățile rusești aflate sub comanda prințului Bagration au trecut Dunărea, ocupând principalele orașe din Dobrogea. În anul

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
și moschei. Astfel, Babadagul avea 500 de case, Tulcea avea doar 20 de case, în timp ce, Sulina intrase într-o fază de decădere. Alte centre importante erau: Mahmudia declarată oraș printr-un firman din 1822, Hârșova unde exista o starostie a mocanilor, Mangalia, Isaccea care avea 150 de case, în timp ce, Kustendge (Constanța) avea doar 68 de case81. O descriere zguduitoare a condițiilor în care trăiesc locuitorii Dobrogei este realizată de către călugărul rus Partenie, care în 1839 a trecut prin această provincie în

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
menționate de către Ion Ionescu de la Brad însumau 28 301 persoane 88, Dobrogea realizând, în opinia acestuia, "o înfățișare în miniatură a tuturor românilor de prin celelalte provincii"89. Locuitorilor statornici ai Dobrogei li se adăugau anual circa 6 000 de mocani originari din sudul Transilvaniei. Astfel, în toamna anului 1835, pe la: Brăila, Piua Pietrei și Călărași au trecut în Dobrogea, în total, 2 412 ciobani cu 591 411 oi, 3 778 cai și 557 măgari. Dacă la acestea se adaugă numărul

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
măgari. Dacă la acestea se adaugă numărul vitelor rămase în Dobrogea o perioadă mai îndelungată, precum și cele ce trec Dunărea prin alte puncte de vamă, se poate aprecia că anual erau aduse în Dobrogea cel puțin un milion de oi90. Mocanilor ardeleni li se adăugau numeroși oieri veniți în Dobrogea din Țara Românească 91. Unii mocani ardeleni, precum Nicolae Hagi Ghiță Poenaru, au contribuit cu donații în bani și animale la edificarea în Dobrogea a unor lăcașuri de cult românești. Astfel

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
precum și cele ce trec Dunărea prin alte puncte de vamă, se poate aprecia că anual erau aduse în Dobrogea cel puțin un milion de oi90. Mocanilor ardeleni li se adăugau numeroși oieri veniți în Dobrogea din Țara Românească 91. Unii mocani ardeleni, precum Nicolae Hagi Ghiță Poenaru, au contribuit cu donații în bani și animale la edificarea în Dobrogea a unor lăcașuri de cult românești. Astfel, Nicolae Hagi Ghiță Poenaru a donat 15 000 de galbeni, 500 de oi și 15

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Hagi Nicolae Ghiță Poenarul"92. După construirea bisericii, "și alți donatori au contribuit, (...) dăruind acestei sfinte monastiri: unii pământ, alții vite, iar alții chiar sume de bani"93. De altfel, mânăstirea Cocoș fusese întemeiată în 1835 de către ieromonahul Visarion, un mocan călugărit, iar la Babadag s-a zidit în 1828, cu sprijinul financiar al mocanilor din Mahmudia, o altă biserică românească 94. Primele comunități de germani s-au stabilit în Dobrogea la sfârșitul deceniului cinci al secolului al XIX-lea, aceștia

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
acestei sfinte monastiri: unii pământ, alții vite, iar alții chiar sume de bani"93. De altfel, mânăstirea Cocoș fusese întemeiată în 1835 de către ieromonahul Visarion, un mocan călugărit, iar la Babadag s-a zidit în 1828, cu sprijinul financiar al mocanilor din Mahmudia, o altă biserică românească 94. Primele comunități de germani s-au stabilit în Dobrogea la sfârșitul deceniului cinci al secolului al XIX-lea, aceștia fiind originari din zona Odesei și din regiunile poloneze ale Imperiului Rus95. Ei s-

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
1856, favorizat de construcția căii ferate Constanța-Cernavodă, gara din Medgidia fiind inaugurată la 4 octombrie 1860, orașul a prosperat. De altfel, la doar câteva luni de la întemeiere avea aproximativ 15-20 000 de locuitori, o parte considerabilă a acestora fiind păstori mocani veniți din nordul Dunării 579. În anul 1860 s-a construit moscheea Abdul-Medgid, una dinre cele mai frumoase din Dobrogea. În 1872 populația românească din Medgidia a construit biserica ortodoxă. Evoluția orașului a fost afectată grav de epidemia izbucnită în

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
847. Prima biserică a mănăstirii a fost construită în anul 1842 "cu cheltuiala" lui Ignatie Irodeanul, unul dintre călugări 848. Ulterior, mănăstirea Cocoș a primit o donație constând în 15 000 de galbeni, 500 de oi și 15 cai din partea mocanului Nicolae Hagi Ghiță Poenarul, originar din Poiana (Transilvania), care se călugărește aici849. Astfel, datorită acestuia "s-a construit biserica cea nouă în 1853"850. Pisania așezată deasupra intrării în biserică preciza că "această Sfântă și Dumnezeiască biserică s-a zidit

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
km S-E de orașul Hârșova, în apropierea sa trecând șoseaua Hârșova-Constanța. Localitatea cuprindea, pe lângă satul de reședință, satele: Capugi, Cartal Seleuș, Pantelimon, Erkesek, Muslu, Muslu-bei, Satiskioi și Terzikioi. Satul Șiriu era un sat românesc întemeiat în anul 1858 de către mocanii ardeleni veniți în Dobrogea. Satul Capugi, denumire provenită de la termenul turcesc însemnând portar, era așezat pe valea Capugi "într-o pozițiune frumoasă"1134. Acesta se afla la 3 km sud de satul Șiriu, fiind locuit "de multă vreme de tătari

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Satul Urumbei era locuit de români și turci, fiind așezat "în mijlocul unei regiuni pădurose"1162. Satul Făgărașul Nou era așezat la izvoarele pârâului Rosti, la 3 km S-V de satul Urumbei. Acesta "e un sat de curând fondat de mocani, care au case destul de bune, așezate pe o singură uliță"1163. Conform rezultatelor alegerilor comunale din anul 1880 au fost desemnați membrii ai consiliului comunal, domnii: Ion Niță, Marin Cocoru, Marin Gheorghe, Mustafa Alibei și Amet Suliman 1164. Alături de aceștia

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
1856, favorizat de construcția căii ferate Constanța-Cernavodă, gara din Medgidia fiind inaugurată la 4 octombrie 1860, orașul a prosperat. De altfel, la doar câteva luni de la întemeiere avea aproximativ 15-20 000 de locuitori, o parte considerabilă a acestora fiind păstori mocani veniți din nordul Dunării 1393. În anul 1860 s-a construit moscheea Abdul-Medgid, una dintre cele mai frumoase din Dobrogea. În 1872 populația românească din Medgidia a construit biserica ortodoxă. Evoluția orașului a fost afectată grav de epidemia izbucnită în

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
În anul 1900 cele două școli aveau 2 învățători și 95 de elevi. Plasa Hârșova cuprindea 11 comune rurale și avea reședința în orașul Hârșova. Acesta era situat în apropierea Dunării și a locului de trecere "Vadul Oii" utilizat de către mocanii ardeleni ce veneau cu turmele la iernat în Dobrogea. Biserica ortodoxă din oraș avea hramul "Sf. Nicolae" și fusese construită în anul 1857. De asemenea, în localitate existau și două geamii. După 1878 la Hârșova au fost înființate o școală

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", București, 1984. Stanciu, Marin, CHIRIAC, Ana, Din tezaurul documentar dobrogean, Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, București, 1988. Sturdza, Ștefan, Expunerea situațiunei plasei Sulina, judeciul Tulcea, Typografia Română, Tulcea, 1880. Șandru, D., Mocanii în Dobrogea, Institutul de Istorie Națională, București, 1946. Șeineanu, Romulus, Dobrogea, Gurile Dunării și Insula Șerpilor, Tipografia Ziarului "Universul", București, 1928. Theodosie, Petrescu, Rădulescu, Adrian, Mitropolia Tomisului, tradiție și actualitate, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanța, 2004. Ursăcescu, Vasile, Monografia comunei Nalbant

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Evlya Celebi la Ion Ionescu de la Brad", în Analele Dobrogei, an VI, nr. 1, Constanța, 2003. Covaceff, Petre, "Portul Constanța. O sută de ani de la inaugurarea lucrărilor de construcții", în Analele Dobrogei, an II, nr. 1, Constanța, 1996. Culea, Apostol, "Mocanii în Dobrogea", în Tribuna, Arad, 1912. Damean, Sorin, " Recunoașterea independenței României între deziderat și finalitate (1877-1880)", în volumul Diplomație și diplomați români, vol. II, Focșani, 2002. Damean, Sorin, "Delimitarea frontierei de sud a Dobrogei (1878-1881)", în Analele Universității din Craiova

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Economică, an I, nr. 1/mai 1922, Institutul de Arte Grafice Constanța, Constanța, 1922. Georgescu, Ioan, "Coloniile germane din Dobrogea", în Analele Dobrogei, VII, Institutul de Arte Grafice "Glasul Bucovinei", Cernăuți, 1926. Ghelase, Ion, I., "Vechimea autohtonilor și a transhumanței mocanilor bârsani în Câmpia Română și Dobrogea", în Peuce, nr. 2, Constanța, 1971. Ghiață, Anca, "Contribuții noi privind unele aspecte ale societății românești din Dobrogea în secolele XV-XIX", în Analele Academiei. Memoriile Secțiunii Istorice, seria IV, tom I, Editura Academiei Republicii

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
românesc al Mării Negre", în Arhiva Dobrogei, serie nouă, an 6, nr. 1, Constanța, 2000. Maravela, Petre, "1878 Reinstalarea administrației românești în Dobrogea", în Marea Noastră, an XVIII, nr. 3(68)/aprilie-iunie 2008, Constanța, 2008. Mateescu, Tudor, "Știri noi despre prezența mocanilor în Dobrogea în timpul stăpânirii otomane", în Revista arhivelor, 48, vol. 33, nr. 3/iulie-septembrie 1971, Direcția Generală a Arhivelor Statului, București, 1971. Micu. Ion, "Constantin Brătescu și cercetarea trecutului Dobrogei", în Pontica, 4, 1971. Mihăilescu, V., "Regiunea Techirghiolului", în Analele

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
nr. 1, Constanța, 1999. Ursu, Nicolina, "Turco-tătarii dobrogeni în recensăminte și statistici românești (1878-1916)", în volumul Originea tătarilor. Locul și rolul lor în România și în lumea turcă, Editura Kriterion, București, 1994. Ursu, Nicolina, "Știri din presa vremii despre așezarea mocanilor în Dobrogea la sfârșitul secolului al XIX-lea", în Analele Dobrogei, serie nouă, an III, nr. 1/2000, Constanța, 2000. Vâlsan, George, ""Bulgarii" lui Boskovici", în Analele Dobrogei, an III, Constanța, 1922. Vâtcu, Dumitru, "Dobândirea și integrarea Dobrogei la România

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
despre populația românească a Dobrogei, p. 55. 69 Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, op. cit., p. 232; Nicolae Iorga, Constatări istorice cu privire la viața agrară a românilor, București, 1908, p. 41. 70 ***, Istoria Românilor, vol. VII, tom I, p. 223. 71 D. Șandru, Mocanii în Dobrogea, Institutul de Istorie Națională, București, 1946, pp. 126, 130. 72 Mihai Ionescu-Dobrogeanu, op. cit, pp. 324-325. 73 Ibidem. 74 Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, op. cit., p. 265. 75 Iosif Colcer, Viorel Măgureanu, File din istoria Dobrogei, Inspectoratul pentru Cultură

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Ibidem. 2695 Ibidem. 2696 S.A.N.I.C., Fond Ministerul de Interne. Divizia Administrativă, dosar nr. 963/1902, f. 17. 2697 Apud Stoica Lascu, op. cit., vol. I, doc. nr. 142, p. 296. 2698 Ibidem, p. 298. 2699 Ibidem. 2700 Ibidem. 2701 D. Șandru, Mocanii în Dobrogea, Institutul de Istorie Națională, București, 1946, pp. 169-170. 2702 Apud Stoica Lascu, op. cit., vol. I, doc. nr. 142, p. 298. 2703 Ibidem. 2704 Ibidem, p. 301. 2705 Ibidem, p. 302. 2706 Ibidem. 2707 Ibidem. 2708 Ibidem. 2709 Ibidem

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477

să-și împacheteze slănina. „Tu nu pricepi nimic, bă, din ce scriu ăștia, râdea el de câte unu’. Ce știe mocanu’ ce-i șofranu’? L-am întrebat și eu ce-i ăla șofran și mi-a zis că o să rămân mocan dacă nu aflu singur. Într-un târziu am aflat, iar prima dată când am ieșit în Occident, era în 1990, m-am dus la un supemarket să-l privesc îndelung. Nu mai eram mocan! Ca să vezi... et în Arcadia...! Bunicu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]