1,182 matches
-
reziduale din fiecare unitate de spălare a lânii de la care este achiziționată lâna. Vor fi furnizate evidențe ale tranzacțiilor care verifica unitatea de spălare a lânii pentru lâna utilizată la fabricarea produselor. c) Fibre celulozice artificiale (de exemplu, viscoză, modal, lyocell) Atenție! Se recomandă utilizarea acestui criteriu doar în cazul în care conținutul de fibre celulozice artificiale al produselor textile este mai mare de 50 %. Acest tip de fibră poate fi utilizat în locul bumbacului într-o varietate de articole
ANEXE din 27 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278051]
-
3. Intervale muzicale: criterii de clasificare, exemple. ... 4. Acordurile de trei și patru sunete: criterii de clasificare, exemple. ... 5. Ritmul și metrul muzical: elemente constitutive; sisteme ritmice și metro-ritmice; clasificare în diverse culturi muzicale; exemple din literatura muzicală. ... 6. Sistemul modal: caracteristici, exemple din literatura muzicală, posibilități de abordare în interpretarea vocală și instrumentală în procesul de educație muzicală: moduri populare românești ... 7. Sistemul tonal funcțional: caracteristici generale ale sistemului tonal funcțional; raporturile dintre diferitele tonalități în cadrul creației muzicale ca
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
clară, dorită de către autor sau dictată de către publicația în sine, spre o anume opinie. Se folosesc verbe la infinitiv, printr-o apelare indirectă a cititorului, pentru a-i crea impresia unei povețe și nu a unei cerințe. Prin utilizarea verbelor modale (condițional optativ) în propoziții, se construiește un anumit parcurs, o anumită canalizare a informației, se induc bănuieli, sugestionându-se cititorului o anume direcție clară, formându-i o părere pe care acesta și-o va însuși ca fiind a lui. Acolo
FORMARE – DEZINFORMARE! CARE AR TREBUI SĂ FIE INFLUENŢA ŞI ROLUL REVISTELOR ÎN VIAŢA SOCIETĂŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374034_a_375363]
-
regularizează informația narativă. Modul narativ variază dacă este vorba de REPREZENTARE sau RELATARE, bunăoară; el variază și dacă se adoptă FOCALIZAREA INTERNĂ sau EXTERIOARĂ. ¶Genette 1980. modalitate [modality]. Calificarea unei aserțiuni sau a unui set de aserțiuni de un operator modal (cf. "Ion era bolnav" și "Ion nu știa că-i bolnav"). Operatorul, de exemplu, poate fi aletic (exprimă modalitățile de posibilitate, imposibilitate și necesitate), deontic (exprimă modalitățile de permisiune, prohibiție și obligație), axiologic (exprimă modalitățile de bunătate, răutate și indiferență
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Operatorul, de exemplu, poate fi aletic (exprimă modalitățile de posibilitate, imposibilitate și necesitate), deontic (exprimă modalitățile de permisiune, prohibiție și obligație), axiologic (exprimă modalitățile de bunătate, răutate și indiferență), sau epistemic (exprimă modalitățile de cunoaștere, ignoranță și încredere). ¶Diverse constrîngeri modale guvernează DOMENIILE NARATIVE și, în termeni mai generali, determină "ce se întîmplă" într-o narațiune, stabilind despre ce este sau ar putea fi vorba în universul reprezentat, regularizînd cunoașterea personajelor, așezînd valorile, obligațiile și scopurile lor și, în general, direcționînd
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o narațiune, stabilind despre ce este sau ar putea fi vorba în universul reprezentat, regularizînd cunoașterea personajelor, așezînd valorile, obligațiile și scopurile lor și, în general, direcționînd cursul acțiunilor. Într-adevăr, s-a argumentat că narațiunile se desfășoară pe axe modale și reprezintă tranziții, de la anumite stări de pe aceste axe, către altele (mergînd, bunăoară, de la ceea ce trebuie făcut la ceea ce poate fi făcut; de la ceea ce e rău la ceea ce e bun; și/sau de la ce nu se știe la ce se
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Benveniste 1971 [2000a]; Chatman 1978; Doležel 1976; Forster 1927 [1963]; Genette 1980; Prince 1973, 1982; Shklovsky 1965b [1975]; Stein 1982; Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și POVESTIRE COMPLEXĂ, POVESTIRE MINIMALĂ. povestire atomică [atomic story]. Un șir de MOTIVE guvernate de omogenitate modală: toate formulele modale dintr-o povestire atomică sînt construite cu operatori aparținînd numai unei modalități. Povestirile atomice pot fi aletice (guvernate de operatorii posibilității, imposibilității și necesității), deontice (guvernate de operatorii permisiunii, prohibiției și obligației), axiologice (guvernate de operatorii bunătății
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Chatman 1978; Doležel 1976; Forster 1927 [1963]; Genette 1980; Prince 1973, 1982; Shklovsky 1965b [1975]; Stein 1982; Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și POVESTIRE COMPLEXĂ, POVESTIRE MINIMALĂ. povestire atomică [atomic story]. Un șir de MOTIVE guvernate de omogenitate modală: toate formulele modale dintr-o povestire atomică sînt construite cu operatori aparținînd numai unei modalități. Povestirile atomice pot fi aletice (guvernate de operatorii posibilității, imposibilității și necesității), deontice (guvernate de operatorii permisiunii, prohibiției și obligației), axiologice (guvernate de operatorii bunătății, răutății și indiferenței
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pp. 211-36. New York: Academic Press. Ryan, Marie-Laure. 1979. Linguistic Models in Narratology. "Semiotica" 28:127-55. . 1981. The Pragmatics of Personal and Impersonal Fiction. "Poetics" 10:517-39. . 1984. Fiction as a Logical, Ontological, and Illocutionary Issue, "Style" 18:121-39. . 1985. The Modal Structure of Narrative Universes. "Poetics Today" 6:717-55. Sacks, Harvey. 1972. On the Analyzability of Stories by Children. In John J. Gumperz, Dell Hymes, coord. Directions in Sociolinguistics, pp. 325-45. New York: Holt, Rinehart and Winston. Said, Edward. 1975. Beginnings: Intention
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
fi redată astfel: calitatea morală indică imaginea spontan-reflexivă pe care oamenii o au despre însușirea morală, iar însușirea morală este calitatea morală pe care oamenii o recomandă ca dezirabilă într-o normă 13. Expresia trebuie, numită functor deontic sau operator modal deontic, poate avea două forme: pozitivă, trebuie și negativă, nu trebuie. Această posibilitate este un indiciu formal al faptului că morala în sens larg este structurată valoric contradictoriu: din valori, care sunt recomandate (trebuie), și antivalori (sau pseudovalori), care sunt
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
obiectivității, valențe ale raportului cauză efect la nivel comunicativ, aspecte ale translării individual colectiv, respectiv ale motivării acesteia etc., elemente raportate la diferite tipuri de context 12, dintre care avem în vedere aici: * contextul circumstanțial (situațional) reperele de tip spațio-tem-poral, modal, cauzal, ,,obiectual" etc. care diferențiază o situație de comunicare de alta; * contextul (a)locutorial (subiectiv) componentele subiective care se constituie în mărci ale locutorului, respectiv interlocutorului (subiectivitatea locutorului și subiectivitatea interlocutorului); * contextul relațional (intersubiectiv) reflectare a intersubiectivității, ansamblu de relații
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
vedere că ordinea modului fasciculului are o influență semnificativă atât asupra dimensiunii amprentei focalizate, cât și asupra adâncimii de focalizare [38], structura modurilor fasciculului are un rol important în prelucrarea laser a materialelor. Un fascicul laser caracterizat de o structură modală de ordin superior diverge mai rapid, este focalizat într-o amprentă de dimensiuni mai mari și dispune de o adâncime de focalizare mai mică decât un fascicul Gaussian TEM00. Luând în considerare faptul că, în aplicațiile de marcare cu laser
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
laser, este de dorit, în general, o viteză de procesare maximă și deci cea mai ridicată densitate de putere, este indicată utilizarea modului de ordine cel mai redus (TEM00 sau Gaussian în cazul rezonatoarelor stabile). Cu toate acestea, o structură modală cu ordine redusă conduce adesea la o eficiență de conversie limitată și deci la o putere de ieșire redusă. Prin urmare, procesul trebuie optimizat, cu scopul obținerii unei bune calități a prelucrării, a unei viteze de procesare și a unei
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
fi privită și ca un tip de persoană, întreaga comunitate fiind astfel privită ca o singură personalitate. Tipul de comportament al membrilor comunității este controlat, înrâurit de ethosul, de sistemul de valori și idealuri care domină o cultură. Este personalitatea modală ceea ce indivizii sunt, indiferent ce gândesc că ar fi sau că ar trebui să fie. Conceptul ethos își are sensul fundamental în normă, în concepția pe care indivizii o au despre ce este bine, ce este bun. Bun reprezintă ceea ce
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ce este bine, ce este bun. Bun reprezintă ceea ce este pentru ei de dorit, aici fiind incluse standardele relațiilor cu ceilalți precum și cu divinitatea. Dacă contemplarea este un bun, atunci contemplarea, ca normă internalizată este parte a ethos-ului. "Personalitatea modală este o descriere a unui tip de persoană de către un observator extern care a privit în interior. Ethosul este o descriere, scrisă de observatorul extern, a modului în care indivizii văd și simt aspectul bun sau rău al lucrurilor" (Redfield
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
O eroare frecventă, la nivelul începătorilor, este de a confunda modul cu modulul cele două mărimi neavând în mod evident nici cea mai mică legătură una cu cealaltă. De aceea, sugerăm ca în loc de mod sau modul să vorbim de valoare modală, ceea ce ne va scuti de erori care pot să apară datorită confuziei lingvistice. Mediana (Me) este valoarea care împarte scorurile în jumătate: 50% din scoruri cad sub mediană și 50%, peste mediană. Când scorurile sunt într-o ordine ascendentă, dacă
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
dependenta și variabila de pe linie ca variabilă independentă. λc și λr reprezintă măsuri asimetrice pentru că un coeficient nu este neapărat egal cu altul. Coeficientul presupune prezicerea valorii variabilei dependente după două reguli: Regula 1: prezicem valoarea variabilei dependente după valoarea modală (valoarea cu cea mai mare frecvență). Regula 2: folosim valoarea modală pentru fiecare categorie a variabilei independente. , unde E1 este numărul de erori în cazul 1 și E2 numărul de erori în cazul 2. Lambda are valori intre 0 și
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
reprezintă măsuri asimetrice pentru că un coeficient nu este neapărat egal cu altul. Coeficientul presupune prezicerea valorii variabilei dependente după două reguli: Regula 1: prezicem valoarea variabilei dependente după valoarea modală (valoarea cu cea mai mare frecvență). Regula 2: folosim valoarea modală pentru fiecare categorie a variabilei independente. , unde E1 este numărul de erori în cazul 1 și E2 numărul de erori în cazul 2. Lambda are valori intre 0 și 1. Să luăm următorul exemplu (din Barometrul de opinie publică, iunie
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
evaluare servesc nu numai evaluării unor cunoștințe și abilități ale candidaților, ci exprimă și diferitele orientări culturale organizaționale pe care le manifestă evaluatorii, reprezentând un prim nivel de integrare organizațională. Potrivirea cu organizația reprezintă gradul în care candidatul aproximează personalitatea modală a organizației și profilul valoric al acesteia (Ancona, 1992). Acest lucru nu înseamnă că indivizii care nu se potrivesc cu profilul modal al organizației nu pot genera beneficii și nu pot contribui la o mai mare eficiență a organizației, mai
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
evaluatorii, reprezentând un prim nivel de integrare organizațională. Potrivirea cu organizația reprezintă gradul în care candidatul aproximează personalitatea modală a organizației și profilul valoric al acesteia (Ancona, 1992). Acest lucru nu înseamnă că indivizii care nu se potrivesc cu profilul modal al organizației nu pot genera beneficii și nu pot contribui la o mai mare eficiență a organizației, mai ales dacă aceasta recompensează creativitatea și inovația (știindu-se că la nivele înalte, diversitatea facilitează mai bine inovația decât uniformitatea). Existența unor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
JAI Press Schuler, H. (1989) Construct validity of a multi-model employment review, în Fallon B.J., Pfister H.P., Brebner, J. (eds). Advances in industrial and organizational psychology. New York, North Holland Silvester, J, Anderson, N, Haddleton E, Gibb A. (2000). A cross modal comparison of telephoned and face to face selection interviews in graduate recruitment. International Journal of Selection and Assessment, 8, 16-21 Smither, R.D. (1988). The psychology of work and human performance. Harper&Row Publishers Spector, P.E. (1996). Industrial and Organizational Psychology
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
78), 177-184. Showers, Joyce și Bennett (1997). It’s all in the design: eight steps to planning an effective training even. Issues in Educational Research, 7(1), 37 - 51. Silvester, J, Anderson, N, Haddleton E, Gibb A. (2000). A cross modal comparison of telephoned and face to face selection interviews in graduate recruitment. International Journal of Selection and Assessment, 8, 16-21. Singleton W.T. (1972). Total activity analysis: a different approach to work study. Le Travail Humain, 35(2), 241-250. Smith
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
spus, schimbări radicale în configurațiile situaționale au atras și schimbări radicale în actele comportamentale, în manifestările de personalitate. O sarcină deosebit de dificilă este „construirea” statistică de către cercetători a structurii personalității de bază; în practică, operația se identifică cu depistarea personalității modale, a celui mai frecvent tip de personalitate. Dar, cu cât utilizăm criterii mai complexe pentru definirea personalității modale, cu atât o vom regăsi, statistic, mai puțin la indivizii concreți. A. Wallace (1952), utilizând 21 de trăsături de personalitate pentru personalitatea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
O sarcină deosebit de dificilă este „construirea” statistică de către cercetători a structurii personalității de bază; în practică, operația se identifică cu depistarea personalității modale, a celui mai frecvent tip de personalitate. Dar, cu cât utilizăm criterii mai complexe pentru definirea personalității modale, cu atât o vom regăsi, statistic, mai puțin la indivizii concreți. A. Wallace (1952), utilizând 21 de trăsături de personalitate pentru personalitatea de bază iroqueză, a descoperit că tipul modal este împărtășit doar de 37% din eșantionul investigat (apud Harris
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Dar, cu cât utilizăm criterii mai complexe pentru definirea personalității modale, cu atât o vom regăsi, statistic, mai puțin la indivizii concreți. A. Wallace (1952), utilizând 21 de trăsături de personalitate pentru personalitatea de bază iroqueză, a descoperit că tipul modal este împărtășit doar de 37% din eșantionul investigat (apud Harris, 1975). În rândul populației iroqueze (triburi de indieni din America de Nord) s-au întreprins foarte multe cercetări psihosocioculturale, și deoarece o entitate atât de întinsă și de exotică era atât de la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]