107,384 matches
-
veritabil kammerspiel - realitate care îi obligă literalmente la modificarea stilului și a concepției de joc. Spațiul lui Sică Rusescu este cald - lemnul este protagonist - dar și tranșant totodată, și împinge, și el, spre abordări adevărate, spre curaj, spre căutarea altor modalități de rostire, de așezare în lumină, de raportare la parteneri, la nuanțe, la spectatori. Eu cred că momentul acesta este important pentru Teatrul Nottara. Anvergura unui regizor atrage multe după sine. Poate împinge totul chiar și pînă la conceperea unui
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
față se înscrie ca o verigă. Concluzia expunerii sale afirmă o nevoie nețărmurită de sens și o încredere greu de clintit în cunoaștere: „Nu este vorba în nici un caz de o manieră de abordare a tipologiei etnice, ci de o modalitate de o tipologizare cognitivă a artei ș...ț Toți cei care, în orice țară s-ar fi născut, nu se mulțumesc să înțeleagă faptele izolate și caută generalizările, fără însă a abandona savoarea cazului și a incidentului, cei care, conduși
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
gingașe ale eternității de dincolo, iar Apusul cu pragmatismul său cotidian, cu turismul civilizator, cu războaiele duse în numele Domnului și cu grija trează de a regla în vremelnicie ceea ce lui Dumnezeu i-ar plăcea să contemple în eternitate), cele două modalități de situare creștină față de lume și de existența omului determinat și-au văzut de treabă în legea lor pînă în zorii modernității. Cum sculptura este, ca proiect cultural asumat, un produs artistic și simbolic exclusiv apusean și cum cioplirea de
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
ei cu stările de fapt din România, unde legea se aplică adesea ad libitum (nu i-am auzit de atîtea ori pe guvernanți ori chiar pe Președinte luînd peste picior solicitarea de a respecta o lege sau alta?) și unde modalitățile de grevare a libertății presei sînt încă numeroase și eficiente. Există și o inerție a mentalității presei însăși, nu definitiv stăpînă pe sine și ușor de intimidat. Libertatea de după 1989 nu pare, vai, ireversibilă, cum ne-am închipuit la început
„Europa liberă“ nu mai este by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13308_a_14633]
-
moralizatoare, ideea că o poveste „inocentă“ la început a fost coruptă de creștini pentru a sluji drept pretext al unor gesturi cumplite. Ceea ce, sigur, nu e lipsit de adevăr, așa cum va descoperi cititorul, pe parcursul cărții. Însă am senzația că singura modalitate de a exorciza puterea malefică a unei legende vechi ar fi fost tocmai tratarea ei, pînă la capăt, pe un ton decontractat. Avram Rotenberg - Evreul rătăcitor, Istoria și manipularea unui mit, Hasefer, București, 2003, 242 p., 65.000 lei..
Despre moarte, cu erudiție by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13319_a_14644]
-
Const. Argetoianu, Guță Tătărescu, Mihail Manoilescu, personaje cu o imagine publică, dar caractere versatile, dedate compromisului, altminteri "spirite cultivate, cu aplomb diplomatic." Vine acum vorba de pluritalitatea modelelor antisemite, de mereu prezenta logodnă între ură și interese. De tot interesul modalitatea analitică a situației Tinerei generații (Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu) în raport cu Legiunea, rolul lui Nae Ionescu în fasonarea disponibilei generații, opiniile acestuia despre creștinism, Dumnezeu, morală - refuzul iubirii de aproapele, despre, în fine, cultul morții. Doctrină ce nu i-a fost
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]
-
descrierea operei are un supravegheat caracter sistematic, glosele au un vădit aspect de exercițiu autoimpus pe anumite subiecte de detaliu, iar jurnalul beneficiază de libertățile confesiunii, fără nimic convențional, dar și fără a se îndepărta de scopul principal. Sunt trei modalități de a organiza observațiile critice și trei variante ale relației cu opera - iar această schimbare de atitudine și de metodă de la o secvență la alta aduce cărții dinamismul perspectivei, ieșirea din schema previzibilă și din linearitatea studiului critic, deci din
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
astfel diferențiată de cea nearticulată: acestei filosofii. Reținem de aici cîteva lucruri importante: în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, formele în cauză apăreau ca nefixate grafic, iar pronunția filosofiii era considerată normală, dar inestetică. În propunerea unei modalități de scriere, criteriul estetic-eufonic era hotărîtor. În monografia sa Structură și evoluție în morfologia substantivului românesc (1970), Paula Diaconescu prezintă în detaliu istoria substantivelor feminine și a variațiilor formelor lor accentuate: se constată că în limba română veche acestea cunoșteau
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
și prezumția de originalitate absolută a grupurilor de avangardă, a căror alergie manifestată față de tradiție nu e decît un simptom de inadaptare culturală. În spațiul culturii înțelese ca o întrețesere de factori diverși ce se influențează reciproc dar și ca modalitate de manifestare a istoriei apar conexiuni scoase în relief abia de către cercetarea recentă. Ar fi posibil să omologăm un Zeitgest precum un fel de factor modelator abstract? întrebare pe care și-o pune același William Schultz: "Sînt schimbările dintr-un
Pornind de la sincronism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12065_a_13390]
-
întreagă fișă antropologică. Când i se cere lui Mihail Sadoveanu să intervină pe plan scriitoricesc, într-un moment aspru de conflicte în sânul breslei, amenințând însăși existența Uniunii Scriitorilor, acesta răspunde că în acel moment se dedică strict activităților politice - modalitate de refuz "pictându-l" perfect pe autorul lui Mitrea Cocor. Pentru lectorul avizat, un monument alcătuit din bulgări de zăpadă, se topește. în conversație cu Tudor Vianu, Zalis afirmă că, spre deosebire de maestru, preferă reacția spontană la faptul literar, explicația "deoarece
Autoportretul unui critic by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12084_a_13409]
-
în cazuri în care grafia era de mult adaptată: "speaker-ul Camerei Reprezentanților din Congresul american" (RL 2083, 1997, 4). Apar însă și grafii "hipercorecte", cu un exces de k provocat de ignoranță: "Toți furnizorii de servicii pe Internet utilizează ca modalități de plată kardul" (EZ 2467, 2000, 5); "vînd pui koker auriu" (EZ 3935, 2004, 12). O altă utilizare - ludică și de codificare - a literei se poate identifica în mesajele de pe forumuri, chat-uri, sms-uri. În aceste forme de comunicare se
Domnul K by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12110_a_13435]
-
revista "Meșterul Manole", adăugând în anexe secvențe documentare (corespondență, evocări, dialoguri retrospective, articole de istorie literară), o transcriere a sumarelor celor treisprezece numere, un foarte util indice bibliografic (întocmit profesionist de Aurelia Stoica) și un mic album fotografic. E o modalitate dintre cele mai edificatoare de a reveni, în cunoștință de cauză, cu o bună parte din textele doveditoare pe masă, asupra unui episod important din viața noastră culturală, episod prea multă vreme complet ignorat. Revista "Meșterul Manole" apare într-un
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
alternativ cu reflecțiile și prozele lui Mircea Cărtărescu din volumul De ce iubim femeile. Nu există nici o similitudine, nici o intersectare între cele două lumi și două stiluri, radical diferite. Tocmai în aceasta consta plăcerea alternanței de lectură: în scurtcircuitarea a două modalități narative și a două viziuni incongruente. M-am gândit că ar fi interesant să adresez experimental personajelor lui Mihail Sadoveanu întrebarea din titlul cărții lui Mircea Cărtărescu. Înainte de a răspunde, trebuie să spun câteva cuvinte despre antologia publicată de Editura
Cum iubesc personajele sadoveniene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12134_a_13459]
-
politicienilor" (obiectivdesuceava.ro); ,n-au lipsit vorbe de duh din Ťfolclorulť autohton pe care n-am cum să le includ aici că aș folosi prea multe bip-uri" (alpinet.org). Pornind de la acest uz, bip devine un mijloc eufemistic, o modalitate de a atenua parțial vulgaritatea unei expresii, lăsînd totuși să se înțeleagă sensul ei agresiv. E folosit adesea cu intenție comică, mai ales prin acumularea excesivă care sugerează o imprecație extrem de violentă: , Păi părerea mea e că biiiiiiip bip bip
Bip by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12211_a_13536]
-
la cunoștință situația unor datorii pe care, prin mai marii lor, mari unități privatizate nu și le pot onora, la puțină vreme după ce alte uriașe datorii le fuseseră șterse, întru privatizare. Este treaba lor și dacă simultan s-a aflat modalitatea ca ele să funcționeze mai departe și să se și descotorosească de iritantele datorii financiare, ba încă fără să i se aducă nimănui mâhnitoare jigniri prin neavenite întrebări, cu atât mai bine. Este dovada că trăim într-o lume a
Cinsprezece mii de miliarde de fulgi de zăpadă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12251_a_13576]
-
și anumite elemente denotative care par a fi un fel de degradare, prin evoluție, a acestui motiv originar. Dacă ne uităm bine chiar la modul în care și-a pus pe perete lucrările se va vedea că și aici există modalități de manipulare a obiectului. Pe de o parte, e hârtia aproape neadministrată, pictată și prinsă în pioneze; un fel de sălbăticie, de eboșă de atelier, dar și o stare placentară a pânzei, iar, pe de altă parte, există produsul foarte
Aurelia Mocanu și Pavel Șușară în dialog despre Florin Ciubotaru by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12634_a_13959]
-
anul 1981. Fiecare dintre semnatarii textelor a avut se pare deplina libertate în ceea ce privește conținutul și forma de redactare, astfel încît pe traseul care separă ficțiunea pură (Dan Lungu) de autenticitatea absolută (paginile de jurnal ale lui Ovidiu Nimigean) se întîlnesc modalități complet diferite de abordare, de la melancolia sarcastică a Marianei Codruț, la confesiunea cu accente autoironice a lui Radu Pavel Gheo sau la inventarul mirceahoriasimionescian al lui Constantin Acosmei. Emil Brumaru (care, prin vîrstă și tematica abordată face notă discordantă cu
Rosso Relativo by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12671_a_13996]
-
în aceea a capacității omenești de a cunoaște atît lumea exterioară, cît și propria sa vocație de a colora afectiv și de a personaliza această lume. În același timp, pictura constituia pentru el și o formă de sancțiune morală, o modalitate sigură de a identifica acele calități ale obiectelor și ale lucrurilor care oferă un răspuns pregnant, axiomatic, la problemele existenței și care substituie, în același timp, ca într-un ceremonial magic, acținunea brută și reacția vulgară. În esență, întreaga pictură
Un apel la memorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12651_a_13976]
-
este, de fapt, un chip generic, un fel de androgin plastic, o Mumă prolifică și eternă, iar ceea ce pare a fi un singur chip se dovedește a fi, la o analiză atentă, una dintre cele mai frumoase și mai fascinante modalități de a omagia libertatea și diversitatea în spațiul, aparent restrictiv, al aceluiași motiv. În ultimii ani, interesul artistului s-a diversificat, în preocupările sale au început să intre și alte materiale și tehnici decît acelea consacrate ale picturii, cum ar
Un apel la memorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12651_a_13976]
-
emoție. Ceea ce duce la infirmarea teoriei centrilor emotivi. Concluziuni: indiferent de teorie, oricărei stări emotive îi corespunde o stare fiziologică și invers. Scoarța cerebrală este indispensabilă desigur producerii emoțiilor. Dar teoria fiziologică a emoțiilor nu a emoțiilor nu reprezintă unica modalitate de a lămuri originea emoțiilor. Procesele ce au loc la nivelul psihologic, adică pe o anumită adâncime a scoarței cerebrale, sunt procese și fizice și psihice... Urmează W. Wundt cu a sa origine totalitară a emoțiilor (în care cuvântul totalitar
Despre emoție, 1944 (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12720_a_14045]
-
de natură să scoată în evidență efectul pedagogic al acestei experiențe asupra mea. Indiscutabil că prezența mea la "Sburătorul" mi-a ascuțit simțul critic, spre care aveam o predispoziție înnăscută. într-un fel mi-a modelat, îndrumându-mi atenția asupra modalităților de exprimare formală, chiar dacă nu am conștientizat rezultatul imediat. Dar dacă stau să mă gândesc bine, mă simt obligat să constat că, de fapt, la debutul meu în ale scrisului, la numai șase luni după moartea lui Lovinescu, a prezidat
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
modernist adolescentin exaltat și naiv!) Nichita Stănescu. După criticul clujean, Mircea Ivănescu ar merita, pe puțin, un canon literar separat. Distincția "circuit larg" " "circuit restrâns" se impune din start. Două "figuri mitice" (și "principii castratoare"!), care au în spate două modalități de raportare la poezie, lumea literară, generația biologică, succes comercial, tipare și prozodii, ontologie și metafizică se duelează, pe viață și pe moarte, după un maniheism amuzant. Nichita e narcisistul, hedonistul, expansivul, apolinicul care se așează mereu în centrul Universului
Adulație în cerc restrâns by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12716_a_14041]
-
magic, în ambele sensuri). Altfel, mai bine lipsește. De aceea englezii au inventat Bad Sex Award! 2. Există, e-adevărat, cateva (puține) fragmente prin care s-ar putea susține atitudinea anti- si demascarea prejudecăților culturale ("High cultură era doar o modalitate de a împiedica inutil lucrurile în drumul lor spre realitate"), dar o revoltă explicită lipsește. Or o carte care se vrea nonconformista, manifest al minoritarului împotriva sistemului (fie el și cultural), dar care nu-și manifestă indignarea și revoltă cu
Clișeele unui nonconformism timid by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12750_a_14075]
-
nu-și află prin conținutul lor o explicație. în lipsa unor documente care să înlesnească interpretarea, se pot face cel mult speculații sau simple presupuneri ipotetice. Trebuie luate în considerare două momente: când i-a mărturisit Lovinescu lui Monda conținutul și modalitatea formală de structurare a Agendelor (apreciate de ultimul ca alcătuind un Jurnal), destinate de critic unei apariții postume? Și: când și-a notat autorul lui Trubendal cele declarate de Lovinescu? Este neîndoielnic că Monda nu inventă pur și simplu spusele
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
se poate face cu "metodele" utilizate de comunism pentru lansarea experimentului său.La pas prin noua Rusie, cartea slavistului francez Georges Nivat, este o mărturie a dificultăților acestei reveniri în chiar "leagănul" comunismului, Rusia. Autorul nu își propune să teoretizeze modalitățile de depășire a parantezei comuniste, să sugereze modele mai mult sau mai puțin abstracte de "normalizare". Dimpotrivă, el își propune să observe cum se produc schimbările, să surprindă concret efectele lor prin reîntoarceri pe teren, în timp. Observația este obiectivă
Dilemele Rusiei de azi by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12834_a_14159]