184 matches
-
și caracterul său dinamic; * utilizarea cu predilecție a conectorilor de adițiune, conferind actelor discursive un caracter de coerență și de realitate, datorat acumulării; * intensificarea discursului prin jocuri de luare în stăpânire, asociind un deixis de locuție și un deixis de modalizare care intensifică efectele. Cercetarea limbajului politic din perspectivă semiotică, abordare dominată de perspectiva semnului, are ca premisă conceperea limbajului-obiect nu ca o înșiruire de secvențe disparate, ci ca unități care se articulează în cadrul unui sistem-text. Semiotica pune la îndemâna cercetătorului atât
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a trei factori: semnul, obiectul și interpretantul 242, fără ca această influență să se limiteze la acțiuni între perechi. Din această perspectivă, complexitatea fenomenului de semioză este conferită de relațiile care se stabilesc între parametrii situației de comunicare, de articulațiile și modalizările pe care le introduce fiecare dintre variabile. Dicționarele de specialitate definesc semioza în dublă ipostază, ca proces și produs, evidențiind natura relațională a fenomenului de semnificare: "1. Semioza este operația care, instaurând o relație de presupunere reciprocă între forma expresiei
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
lexicul publicistic eminescian este unul preponderent denotativ, cuvintele având caracter monoreferențial și monosemic. Integrând o componentă informativă accentuată, limbajul jurnalistic relevă însă și valențe conotative evidente, generate de asocierile lingvistice surprinzătoare, de exprimările metaforice, de recursul la ironie și de modalizările operate de atitudinea jurnalistului față de referențialul politic. Astfel, pe lângă inventarul lexical monosemic, ilustrat de termeni precum: administrație, advocatură, alegeri, ambasadă, cadastru, carantină, cesiune, confederație, congres, consiliu, consorțiu, constituție, consulat, decret, protocol, retrocedare, rezoluție, electori, tranzacție, suzeranitate, sufragiu, subvenție ș.a. cuvinte
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
critică și evaluativă, de filtrare a referentului evenimențial prin grila de lectură a gazetarului. Publicistica presupune o serie de selecții la nivelul problematicii abordate, a mijloacelor de semnificare utilizate și a modalităților de reprezentare a referențialului politic (schematizare, selectare, determinare, modalizare etc.). În acest context, fenomenul de semie, specific limbajului politic eminescian, este guvernat de instanța mediatoare, jurnalistul, care impune o lectură particulară evenimentelor din sfera politică, recurgând la mijloace de semnificare particulare: referențiale (care fixează reperele mesajului publicistic: cine, ce
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
imaginarul se comportă precum o lume deschisă, la toate nivelele proiectate; acordă unităților lui componente posibilitatea de comutare și recombinare, ceea ce îi conferă dinamică și capacitate de a integra și de a crea răspunsuri noi. Nivelele fixe nu reprezintă nicidecum modalizări "tiranice" (îl amintesc pe Durand) de urmărire a structurilor, ci sunt doar cele mai importante categorii pe baza cărora se clădește imaginarul european (cel puțin) la oricare din vârstele sale. De aceea, ele pot fi analizate inter-relațional − sau separat − și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
apar în reconstrucții reprezentative din istoria filosofiei cum am văzut, la Aristotel, Kant, Heidegger -, înseamnă că ele păstrează o anumită semnificație pe care va trebui să o de-constituim prin reducție, pentru că în ilustrările anterioare nu s-au arătat decât modalizări ale ei în funcție de anumite convenții filosofic-istorice. Istoria filosofiei reprezintă unul dintre toposurile judicativului constitutiv. Însăși descrierea natural-istorică a acestuia, concentrată în ideea că ordinea logică rezultată prin de-naturarea logos-ului reglează orice discurs, a scos la iveală faptul că analitica
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judecății; verbul oferă, prin urmare, suportul de care timpul se prinde pentru a se manifesta; dar și manifestarea verbului nu poate fi decât temporală; pozițiile lor judicative se reglează pe temeiul acestor funcțiuni ale lor. Tocmai o asemenea dublă manifestare modalizarea temporală a verbului și susținerea "verbală" a timpului întregește judicativul: de fapt, îi condiționează și îi constituie aspectul alethic; până la urmă, este vorba doar despre o singură manifestare la care participă în mod necesar și verbul și timpul, dar în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acreditate, pentru ca ele să fie acceptate de cei mai mulți dintre noi, angajarea tehnicilor ideologice pentru indicarea unor "superiorități" structurale, funcționale etc. în interiorul cunoașterii, acțiunii conștiente, "publicității". Toate acestea împreună cu relațiile în care se prind (sau sunt prinse) se întemeiază în fenomenul modalizării temporale a verbului (sau al condiționării verbale a timpului), el însuși aflat într-o legătură fundamentală cu fenomenul timporizării predicatului și atemporalizării subiectului judecății. În prim planul orizontului dictaturii judicativului, vizibilă este, desigur, această ultimă încrengătură de fapte. Temeiul ei
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pusă în pericol și "poziția" de ființare, cum avertizam mai sus, și statutul de ființă (în sine), atât de important pentru orice reconstrucție filosofică din orizontul dictaturii judicativului. În plus, tocmai acest transfer face posibilă "genealogia" ființei, trecerea sa, prin modalizare categorială, către "individual", cum ar spune Aristotel. Din perspectiva acestui transfer capătă legitimitate, așadar, orice reconstrucție categorială. Mai mult, ea este una dintre cele mai apreciate întreprinderi filosofice din istoria gândirii. O asemenea temă depășește intențiile proiectului de față, însă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]