64,060 matches
-
veacuri - diferență între eul biologic și cel psihologic secundar și general... O distincție foarte importantă, în istoria culturii, cu urmări directe în artă și literatură, explicând diferența dintre realismul literar - de tip Balzac - și literatura impresionistă, subiectivistă, gen Proust, și modernii ulteriori... Distincția se află definită în critica noțiunii de engramă aplicată la natura psihologică. Critica, devenită clasică, a lui Bergson, din aceeași Materie și memorie față de gestaltiști, în general, reprezentanții care acordă memoriei un substrat material, un fel de galvanoplastie
Adevăratul corp uman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15374_a_16699]
-
1986. Revenind la începuturi, merită a fi semnalat un amănunt biografic conotabil: din admirație față de Eliade Rădulescu, tatăl, căpitanul Gh. Ieremia, hotărăște să-și schimbe numele în Eliade. Intuiție? Plasat prin hazard și prin "semnul numelui" sub zodia primului cărturar modern al neamului, Mircea Eliade își începe de timpuriu "căutările". Deși miop, citește tot ce-i cade în mînă "pe ascuns, în fundul grădinii, în pod, în pivniță". Interesant pentru structura sa psihică este că nu suportă studiul impus, motiv pentru care
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15408_a_16733]
-
nici n-am regretat. Liberalismul de factură teroristă pe care îl propovăduia venerabilul mi-l făcea antipatic. Și numai Dumnezeu știe cîte milioane de voturi posibile au irosit el și Radu Câmpeanu, în 1990, din cauză că habar n-aveau de liberalismul modern. Și nici doctrina liberală clasică n-o stăpîneau decît pentru conversații de cafenea, cu nepreveniți. Informator cu soldă, Amedeu Lăzărescu a iești la atac cînd a fost dat de gol. Nu tu rușine, nu tu regrete - a dat rapoarte la
Turnători și ștergători la Securitate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15409_a_16734]
-
la tăcere"). Dincolo de deficiențele inerente oricărui proiect utopic și de lectura pe care eseurile lui Thoreau o impun (nici în cheie strict realistă, nici contînd exclusiv pe alegorismul lor), critica modernității (a efectelor revoluției industriale, a primelor semne ale societății moderne, de fapt) vizează repunerea emancipării, plenitudinii și libertății în slujba individului, într-o linie a criticii societății industriale care culminează cu mișcările de stradă ale anilor '60. Analiza lui Marius Jucan surpinde în eseurile lui Thoreau premisele și caracteristicile proiectului
Proiectul unei culturi terapeutice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15415_a_16740]
-
maturii Ian McKellen, Ian Holm și tinerii Liv Tyler, Cate Blanchett, Viggo Mortensen, Elijah Wood - care l-au urmat cu entuziasm în patria sa unde descoperise locații extrem de spectaculoase cu o vegetație luxuriantă, conformă cu viziunea aleasă pentru configurarea peliculei: modern style în varianta sa ondulatorie și - din păcate - cu sechele artizanale. De unde un supărător aer prăfuit de reconstituire butaforică a ambianței cărților de povești vetuste, cosmetizate degeaba într-o ostentativă manieră de un estetism kitsch, îngrozitor de plictisitor prin emfaza extinsă
Carte - film - carte by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15432_a_16757]
-
și ascultă altfel decît mine un spectacol de operă. Cred că Pescuitorii de perle este un moment fericit, în care viziunea regizorală nu este în sine, nu incomodează pe nimeni. Dimpotrivă. Construiește o atmosferă epurată de clișee într-o manieră modernă, perfect armonizantă, aș spune chiar dinamică, mergînd mai departe decît propune libretul. Miza montării pleacă de la însăși ideea de spațiu, maiestuos, înnobilînd printr-o desfășurare ritualică satul de pescari din Ceylon. Povestea de iubire dintre Leïla și Nadir, prietenia dintre
Fluturi de Ceylon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15430_a_16755]
-
arie. Cînd autorul piesei era, de exemplu, Caragiale, prioritatea textului era absolută. Treptat, spectacolul teatral a devenit mai complex: textul a început să fie rostit în strînsă legătură cu alte elemente componente, cu muzica, scenografia, mișcarea și restul. Un actor modern nu se mărginește să spună, clar și expresiv, textul. El știe pantomimă, e uneori un gimnast sau un balerin. Luminile, culorile fac parte organică din spectacol, ca și cuvintele. Tot așa se întîmplă și cu publicațiile. Ele sînt un tot
Schimbarea la față by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15441_a_16766]
-
veche"), pe de altă parte "o fantomă" începe să se plimbe prin cultura română: părintele ucis, nerecunoscut, ignorat, se întoarce și cere răzbunare. Ca orice duh, el "bântuie" și e înșelător. Se strecoară pe neștiute, benefic și revigorant în text "moderne și inovatoare"; alteori, insidios, pare a se oferi ca un paradis etic, politic și social - valorificat însă tot după canonul modernității - justificînd ideologii hibride și catastrofale. Ori, dacă vrem să știm cine suntem și dacă vrem să ne luăm soarta
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
și etică - o "întoarcere la origini". Uitate, pierdute apoi mult timp, ele revin în actualitate atunci când nimeni nu vrea să le mai rcunoască - sunt un text vechi, aparținând perioadei slavone, impregnate de spirit bisericesc, fără legătură cu o tânără cultură modernă și occidentalizată. Așa să fie? Oare nu puține din mentalitățile noastre de azi - lipsa de entuziasm pentru "capitalism", scepticismul, demonizarea averii, "egalitarismul", fatalismul, evitarea confruntării directe, speranța în personalitățile providențiale și paternaliste, fidelitatea față de biserică etc. - pe care le socotim
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
în vreme ce mișcările aparent lente, dar care lucrează chiar la fundamentul unui fenomen sînt, în mod doar aparent paradoxal, evenimentele cu adevărat cruciale. În acest sens, nu insurgentul Duchamp, cel care a negat vehement arta muzeificată, a schimbat radical fața picturii moderne, ci provincialul Cezanne, care n-a ieșit din bidimensional și n-a incendiat simbolic nici măcar vreo casă memorială. La urma urmei, regîndirea fenomenului din chiar spațiul său de referință și reconstrucția acestuia cu propriile lui instrumente constituie adevăratul pariu al
O revoluție de catifea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15434_a_16759]
-
are orizont metafizic sau Dumnezeu nu există, sau e cel mult o reprezentare umană, și la El se ajunge pe cale instituțională, ca la Ministru. Judecați cum doriți aceste lucruri. Cert e ca romanul lui Boll, scris intr-o formulă neorealistă, modernă, trecută prin experiențele literaturii absurdului si ale existențialismului, lăsând uneori impresia de duritate si cinism, dar rotund, închegat, e solid estetic, și rezistă chiar dacă lumea pe care o expune, o Germanie postbelică dezorientată, nu mai e cea de azi. Heinrich
Clovnii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15445_a_16770]
-
prof. Dan Horia Mazilu - lucrări și cercetări solide asupra acestei cărți de "căpătâi" pentru creștinism, meditativă și inițiatică în același timp. Făcând abstracție de statutul special al acestei scrieri, putem încerca o analiză literară a romanului prin lentilele unui cititor modern. Poveste este simplă: Avenir, împăratul Indiei, află de la astrologii haldeeni că fiul său Ioasaf va fi ispitit să treacă la legea creștină. Împăratul va construi un palat în care-l va închide pe fiul său și va interzice slugilor să
Legendă și adevăr by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15444_a_16769]
-
care identitatea umană, în general, este primejduită de ridicole parcelări în numele ideologiei de grup, e evident că nu va înțelege nici patetismul sfâșietor, complexitatea și expresivitatea acestei cărți în care autorul se consideră parte a dramei - vă amintiți: "Sunt un modern tulburat"? -, și nu judecător al ei. Procesul de intenție este atât de rău ascuns și argumentația "conjuraților" atât de aproximativă încât la încercarea de a le sistematiza am constatat că n-am rămas pe hârtie decât cu câteva generalități și
Pro-Patapievici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15462_a_16787]
-
fond, teoria conform căreia poetul ar fi singurul în măsură să îndrepte acel défault des langues de care pomenea Mallarmé. Eco nu exagerează deloc atunci cînd afirmă că "limba populară ilustră a lui Dante, reprezintă modul în care un poet modern vindecă rana post-babelică". Cu siguranță, cea mai recentă carte a lui Umberto Eco, va trezi interesul publicului avid de informație, fie el "larg", sau "de specialitate". Uberto Eco - în căutarea limbii perfecte, traducerea din limba italiană de Dragoș Cojocaru, Editura
Babel by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15469_a_16794]
-
europene, inclusiv la Paris, traducător de poezie portugheză, autor al unor zeci de romane în mare parte premiate și ecranizate, Antonio Tabucchi "pune în aplicare", în thriller-ul Capul pierdut al lui Damasceno Monteiro, știința sa despre critica filosofiei iraționaliste moderne de tip lukácsian. De altfel, Georg Lukács, cu antropocentrismul său pozitiv (arta are "menire dezalienantă, dizolvă fetișurile vieții cotidiene, aparența obiectuală a relațiilor umane") și ontologia în centrul căreia se află analiza categoriei fundamentale a muncii, este ironizatul "patron filosofic
Capul tranșat al parlamentarului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15461_a_16786]
-
exact o umanitate extrem de largă, degradată dar recuperabilă, vrednică de compasiunea și solidaritatea noastră. Din perspectiva actuală, "teribilismul" cu care a fost etichetat autorul la publicarea romanului Familia lui Pascual Duarte ne apare într-o altă lumină, ca o modalitate modernă, lucidă de examinare critică, needulcorantă a unei umanități în suferință, confruntată permanent cu violența și cu o gamă extrem de variată de forme ale alienării, de ispite și de capcane insidioase. Povestirea pe care am ales-o pentru evocarea de față
Camilo José Cela sau adevărul profund și dureros by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/15459_a_16784]
-
în continuare furate ca să fie folosite de riverani. La sfîrșitul secolului XVIII, printr-un astfel de furt de pietre de construcție, Bastilia a furnizat prizonierilor material pentru locuințe. Pe vremea aceea lucrul părea normal, dar, în condițiile legislației și protecției moderne a monumentelor, el echivalează cu o crimă. Ce se întîmplă pe Șimian e de domeniul absurdului. Hoții au profanat mormintele neștiind că turcii nu se îngroapă cu bijuterii ori valori, precum unii creștini. Osemintele zac printre pietre tombale sparte și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15464_a_16789]
-
a pus într-o formă simplă și cuceritoare chipul viu al principelui în concordanță cu modernizarea societății românești promovată de mai mulți oameni politici ai timpului în consonanță cu ideile europene. Dincolo de reforme și întemeierea unor instituții fundamentale unui stat modern, Cuza a fost prezentat în principal ca un om ce și-a câștigat popularitatea prin practicarea unei reale democrații, atât cât putea fi ea înțeleasă la acea dată, prin supunerea consecventă față de lege și corectitudine.Așa cum se perpetuează imaginea lui
Cuza și lupta de clasă by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/15466_a_16791]
-
lui Charcot sunt surori bune cu preotesele africane în transă. Caterina din Sienna și Loise de Néant sunt de fapt frustratele sânului matern, împingând sublimarea până la absolut sau până la vid. Evita Peròn, Mahatma Gandhi și Madonna sunt întruchipările unei socialități moderne, eclectice, New Age. Sfințenia și stigmatele ca un posibil delict de conversie. Catherine Clément e o evreică atee care călătorește în Africa și India și face antropologie culturală și proză bună. Iulia Kristeva e ortodoxă libercugetătoare și profesează un creștinism
Despre psihanaliză și sfinți by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15492_a_16817]
-
Dar e nevoie nu de o libertate primitivă, sălbatică, ci de una lucidă, decantată, care se asumă încercînd a depăși nu numai stadiul preistoric al evoluției omului, cu enclave și în prezent, ci și hibridul liberului arbitru conținut în perioada modernă. Ceea ce impune o rectificare a modelului antropologic. Omul cartezian e nesatisfăcător într-o epocă în care, pe de o parte, se simte opresiunea unei culturi obosite, devitalizate, iar pe de alta se ivesc fenomenele falsei eliberări sub forma totalitarismelor care
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15473_a_16798]
-
Probabil, nu multe, totuși! Nu e admisibilă o astfel de incertitudine, mai ales fiind la mijloc opera cea mai însemnată din istoria literaturii române. Nu mă dă optimismul afară din casă și nu cred că va apărea peste noapte editorul modern al lui Eminescu. Dar ceva trebuie făcut. în ce mă privește, am dorit, în acest editorial, să trag un semnal de alarmă.
Spre o nouă ediție Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15510_a_16835]
-
viața intelectuală și morală" a unei țări și a unui continent, a Germaniei și a Europei. Lecții de relativizare a specificității Dacă există cu adevărat o ideologie germană, ea rezidă în prevalența romantismului asupra iluminismului, a evului mediu asupra lumii moderne, a culturii asupra civilizației, a subiectivului asupra obiectivului, a comunității asupra societății și în cele din urmă în glorificarea specificului german. Acest "excepționalism" a constituit dintotdeauna motiv de mîndrie - și nu în ultimul rînd pentru că are baze culturale. Subiectivitatea, realitatea
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
acum cîțiva ani, am fost încîntat să văd că Hans Magnus Enzensberger le cita pe larg într-unul din eseurile sale. Încîntarea mi s-a transformat însă în perplexitate cînd am realizat că folosise cuvintele mele pentru a caracteriza istoria modernă a... Spaniei. Astfel mi-a fost servită o lecție ironică: istoria Germaniei nu este, nici pe departe atît de ieșită din comun pe cît noi, germanii, am fi înclinați să credem. În ultimii ani această lecție de relativizare a specificului
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
nici pe departe atît de ieșită din comun pe cît noi, germanii, am fi înclinați să credem. În ultimii ani această lecție de relativizare a specificului național a fost demonstrată convingător prin analizarea cauzelor supraviețuirii vechiului regim în toată Europa modernă; prin examinara interconexiunilor dintre societățile europene și politica lor în perioada imediat următoare primului război mondial; prin reapariția doctrinelor naționaliste în Germania, doctrine al căror caracter mai degrabă tranzitoriu decît stabil-ideologic, părea o constantă; în fine, prin descoperirea faptului că
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
frazele ei. Ca să dau un exemplu: istoricul de artă din mine (fostul istoric de artă) a reacționat la paragrafele privitoare la vizibil și invizibil, respectiv la statutul nevăzutului în modernitate. Nu se valorifică suficient și aplicat mărturia pe care arta modernă o dă în privința asta. Arta modernă s-a născut pe o dezbatere care stă exact la hotarul dintre vizibil și invizibil. Pot, ca să mai dau un exemplu, să pun în discuție structura cărții: eu am senzația că acolo sînt două
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]