3,297 matches
-
524. 3 Ernest Gellner, Națiuni și naționalism. Noi perspective asupra trecutului, Editura Antet, București, 1997, pp. 36-38. 4 Ibidem, pp. 42-56. 5 Ibidem, p. 58. 6 E. Hobsbawm, Națiuni și naționalism..., ed. cît., p. 12. 7 A. D. Smith, Naționalism și modernism. Un studiu critic al teoriilor recente cu privire la națiuni și naționalism, Editura Epigraph, Chișinău, 2002, p. 19. 8 Ibidem, p. 18. 9 A. D. Smith, Theories of Naționalism, ed. a II-a, Londra: Duckworth & New York: Holmes și Meier, 1971, p. 171. 10
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
teoriilor recente cu privire la națiuni și naționalism, Editura Epigraph, Chișinău, 2002, p. 19. 8 Ibidem, p. 18. 9 A. D. Smith, Theories of Naționalism, ed. a II-a, Londra: Duckworth & New York: Holmes și Meier, 1971, p. 171. 10 A. D. Smith, Naționalism și modernism..., ed. cît., p. 195. 11 E.J. Hobsbawm, Națiuni și naționalism..., ed. cît., pp. 18-22. 12 Ibidem, pp. 9-11. 13 A. D. Smith, Naționalism și modernism., pp. 34-35. 14 Maurice Block, "Principle of Nationalities", în John J. Lalor (ed.), Cyclopedia of Political
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
II-a, Londra: Duckworth & New York: Holmes și Meier, 1971, p. 171. 10 A. D. Smith, Naționalism și modernism..., ed. cît., p. 195. 11 E.J. Hobsbawm, Națiuni și naționalism..., ed. cît., pp. 18-22. 12 Ibidem, pp. 9-11. 13 A. D. Smith, Naționalism și modernism., pp. 34-35. 14 Maurice Block, "Principle of Nationalities", în John J. Lalor (ed.), Cyclopedia of Political Science, vol. ÎI, New York, 1889, p. 939, apud E. J. Hobsbawm, Națiuni și naționalism..., ed. cît., p. 22. 15 Hagen Schulze, Stat și națiune
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
com/homepages/bib lisieux/nation 01.htm, 21.07.2008.Ernest R 18 H. Schulze, op. cît., p. 100. 19 David Miller, "În defence of nationality", în Journal of Applied Philosophy, 10, 1, 1993, pp. 6-8, apud A. D. Smith, Naționalism și modernism..., ed. cît., p. 217. 20 Johann Gottfried Herder, Idées sur le philosophie de l'histoire de l'humanité, Presses Pocket, Paris, 1991, p. 134, apud Guy Hermet, Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa, Editura Institutul European, Iași, 1997, p.
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
5. 25 E. Renan, op. cît. 26 H. Schulze, op. cît., p. 114. 27 E. J. Hobsbawm, Națiuni și naționalism..., ed. cît., pp. 48-49. 28 Ibidem, p. 74. 29 H. Schulze, op. cît., p. 156. 30 A. D. Smith, Naționalism și modernism, p. 153. 31 Pierre van den Berghe, "Race and ethnicity: a sociobiological perspective", în Ethnic and Racial Studies, 1, 4, pp. 401-404, apud A. D. Smith, Naționalism și modernism, pp. 155-156. 32 A. D. Smith, Naționalism și modernism, pp. 157-158. 33 Clifford
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
29 H. Schulze, op. cît., p. 156. 30 A. D. Smith, Naționalism și modernism, p. 153. 31 Pierre van den Berghe, "Race and ethnicity: a sociobiological perspective", în Ethnic and Racial Studies, 1, 4, pp. 401-404, apud A. D. Smith, Naționalism și modernism, pp. 155-156. 32 A. D. Smith, Naționalism și modernism, pp. 157-158. 33 Clifford Geertz, The Interpretation of Cultures, Fontana, London, 1973, pp. 259-260, apud A. D. Smith, Naționalism și modernism, pp. 160-161. 34 Steven Grosby, "The verdict of history: the inexpugnable ție
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
A. D. Smith, Naționalism și modernism, p. 153. 31 Pierre van den Berghe, "Race and ethnicity: a sociobiological perspective", în Ethnic and Racial Studies, 1, 4, pp. 401-404, apud A. D. Smith, Naționalism și modernism, pp. 155-156. 32 A. D. Smith, Naționalism și modernism, pp. 157-158. 33 Clifford Geertz, The Interpretation of Cultures, Fontana, London, 1973, pp. 259-260, apud A. D. Smith, Naționalism și modernism, pp. 160-161. 34 Steven Grosby, "The verdict of history: the inexpugnable ție of primordiality - a repliy to Eller and Coughan
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
and Racial Studies, 1, 4, pp. 401-404, apud A. D. Smith, Naționalism și modernism, pp. 155-156. 32 A. D. Smith, Naționalism și modernism, pp. 157-158. 33 Clifford Geertz, The Interpretation of Cultures, Fontana, London, 1973, pp. 259-260, apud A. D. Smith, Naționalism și modernism, pp. 160-161. 34 Steven Grosby, "The verdict of history: the inexpugnable ție of primordiality - a repliy to Eller and Coughan", în Ethnic and Raial Studies, 1994, 17, 1, pp. 168-169, apud A. D. Smith, Naționalism și modernism, p. 164. 35 Joshua
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
A. D. Smith, Naționalism și modernism, pp. 160-161. 34 Steven Grosby, "The verdict of history: the inexpugnable ție of primordiality - a repliy to Eller and Coughan", în Ethnic and Raial Studies, 1994, 17, 1, pp. 168-169, apud A. D. Smith, Naționalism și modernism, p. 164. 35 Joshua Fishman, "Social theory and ethnography: neglected perspectives on language and ethnicity în Eastern Europe", în Peter Sugar (ed.), Ethnic Diversity and Conflict în Eastern Europe, ABC-Clio, Santa Barbara CĂ, 1980, pp. 84-85, apud A. D. Smith, Naționalism
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
164. 35 Joshua Fishman, "Social theory and ethnography: neglected perspectives on language and ethnicity în Eastern Europe", în Peter Sugar (ed.), Ethnic Diversity and Conflict în Eastern Europe, ABC-Clio, Santa Barbara CĂ, 1980, pp. 84-85, apud A. D. Smith, Naționalism și modernism, p. 167. 36 Walker Connor, Ethno-Nationalism: The Quest for Understanding, Princeton University Press, Princeton NJ, 1994, p. 202, apud A. D. Smith, Naționalism și modernism, p. 169. 37 John Armstrong, Nations before Naționalism, Chapel Hill NC: University of North Carolina Press
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Conflict în Eastern Europe, ABC-Clio, Santa Barbara CĂ, 1980, pp. 84-85, apud A. D. Smith, Naționalism și modernism, p. 167. 36 Walker Connor, Ethno-Nationalism: The Quest for Understanding, Princeton University Press, Princeton NJ, 1994, p. 202, apud A. D. Smith, Naționalism și modernism, p. 169. 37 John Armstrong, Nations before Naționalism, Chapel Hill NC: University of North Carolina Press, 1982, pp. 4-5, apud A. D. Smith, Naționalism și modernism, pp. 189-190. 38 Frederik Barth, Ethnic Groups and Boundaires, Little, Brown, Boston, 1969, p. 14
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
for Understanding, Princeton University Press, Princeton NJ, 1994, p. 202, apud A. D. Smith, Naționalism și modernism, p. 169. 37 John Armstrong, Nations before Naționalism, Chapel Hill NC: University of North Carolina Press, 1982, pp. 4-5, apud A. D. Smith, Naționalism și modernism, pp. 189-190. 38 Frederik Barth, Ethnic Groups and Boundaires, Little, Brown, Boston, 1969, p. 14, apud A. D. Smith, Naționalism și modernism, p. 190. 39 Gáspár Miklós Tamás, Idola tribus, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001, pp. 8-10. 40 Ibidem, p. 12. 41
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Nations before Naționalism, Chapel Hill NC: University of North Carolina Press, 1982, pp. 4-5, apud A. D. Smith, Naționalism și modernism, pp. 189-190. 38 Frederik Barth, Ethnic Groups and Boundaires, Little, Brown, Boston, 1969, p. 14, apud A. D. Smith, Naționalism și modernism, p. 190. 39 Gáspár Miklós Tamás, Idola tribus, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001, pp. 8-10. 40 Ibidem, p. 12. 41 Sorin Bocancea, Instituții și politici publice în Uniunea Europeană, Editura Cantes, Iași, 2004, p. 136. 42 H. Schulze, op. cît., p. 194
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Ernest, Ce este o națiune?, parConférence faite en Sorbonne, lConferință susținută la Sorbona pe 11 martie 1882, ourworld.compu serve.com.Ernest R Schulze, Hagen, Stat și națiune în istoria europeană, Editura Polirom, Iași, 2003. Smith, Anthony D., Naționalism și modernism. Un studiu critic al teoriilor recente cu privire la națiuni și naționalism, Editura Epigraph, Chișinău, 2002. Smith, Anthony D., Theories of Naționalism, ed. a II-a, Londra: Duckworth & New York: Holmes și Meier, 1971. Tamás, Gáspár Miklós, Idola tribus, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
pe care vrem cu toții să-l știm. Întrebarea copilului când ascultă un basm - "și?, și?" - exprimă tocmai acest adevăr cunoscut tuturor și care e de fapt un instinct al minții omenești de a pune ordine în experiență. Încurcăturile încep cu Modernismul, moment care pune ordinea/ accesibilitatea (în limbaj, în cronologie, în comunicarea însăși) sub semnul întrebării. Pre-moderniștii comunicau ce gândeau și puneau mare preț pe această comunicare, fiindcă ei respectau comunitatea și convențiile ei. Modernismul e o mare interiorizare și o
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
ordine în experiență. Încurcăturile încep cu Modernismul, moment care pune ordinea/ accesibilitatea (în limbaj, în cronologie, în comunicarea însăși) sub semnul întrebării. Pre-moderniștii comunicau ce gândeau și puneau mare preț pe această comunicare, fiindcă ei respectau comunitatea și convențiile ei. Modernismul e o mare interiorizare și o mare grabă. Dintr-odată autorul descoperă că gândește prea mult, prea năvalnic pentru a mai avea timp să pună totul în cuvinte, deci convenția limbajului e dărâmată (vezi disperarea pre-verbală a lui Joyce de
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
marii deconstrucții (a limbajului, a istoriei, a sensului în final), altfel zis a ironiei moderniste ŕ propos de tot ce s-a scris până la ea. După nouăsprezece veacuri de tradiție a basmului în literatură, sunt de ajuns câțiva ani de Modernism pentru a descoperi antidotul convenției (care nu altceva decât o altă convenție, evident). În clipa în care romanul - textul literar, de fapt, în general - emite pretenția de globalizare, ca să-i zicem așa, de înglobare a întregii literaturi, culturi, istorii, psihologii
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
decât o altă convenție, evident). În clipa în care romanul - textul literar, de fapt, în general - emite pretenția de globalizare, ca să-i zicem așa, de înglobare a întregii literaturi, culturi, istorii, psihologii, eseistici etc., el se depășește pe sine. În Modernism avem de-a face mai mult cu descoperirea că acest lucru este posibil. Titanii Modernismului - Eliot și Joyce - sunt în fond două cazuri izolate. Ei dau ideea demolării convențiilor (limbaj, cronologie), dar scriu cu tradiția în oase. Au crescut în
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
general - emite pretenția de globalizare, ca să-i zicem așa, de înglobare a întregii literaturi, culturi, istorii, psihologii, eseistici etc., el se depășește pe sine. În Modernism avem de-a face mai mult cu descoperirea că acest lucru este posibil. Titanii Modernismului - Eliot și Joyce - sunt în fond două cazuri izolate. Ei dau ideea demolării convențiilor (limbaj, cronologie), dar scriu cu tradiția în oase. Au crescut în respectul convenției și, atunci când o hulesc, se simt deopotrivă vinovați și eroi. Aș zice deci
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
sunt în fond două cazuri izolate. Ei dau ideea demolării convențiilor (limbaj, cronologie), dar scriu cu tradiția în oase. Au crescut în respectul convenției și, atunci când o hulesc, se simt deopotrivă vinovați și eroi. Aș zice deci că în cazul Modernismului încă exista conștiința convenției. Atâta doar că - dacă ne punem în papucii copilului curios, la culcare, întrebarea nu mai e "și, și?", ci "cum, cum?". Textul are ideea năstrușnică de a răsturna textualitatea și - în vreme ce autorul se bucură de inventivitatea
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
năstrușnică de a răsturna textualitatea și - în vreme ce autorul se bucură de inventivitatea lui - cititorul își cam blestemă zilele. El icnește și primul impuls e să depună armele: nu înțelege. Adevărata schimbare la față a literarului - aș zice - are loc după Modernism. Ezit să spun Postmodernism, fiindcă termenul e din ce în ce mai vag, controversat și rău definit. L-am botezat cândva Desperado de dragul demonstrației, chiar dacă acest cuvânt are la fel de multe păcate ca și celelalte. Să considerăm, pentru moment, că de la Huxley (Brave New World
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
Joyce își jurase în barbă că va ține în alertă mai multe generații de învățați. Criticii literari îi disecă și acum pe Joyce și Eliot, dar ca pe niște curiozități singulare. Desperado care se scrie sub ochii noștri dovedește că Modernismul a fost un moment de rătăcire. Scurt, dar esențial. A dărâmat un mit, mitul/tradiția basmului în literatură. Timp de câteva decenii, cititorul n-a mai putut întreba în mintea lui de copil "și, mai departe?". A învățat să accepte
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
e guvernată de o cronolgie tradițională, de o ordonare comodă a realului, ci liberă sa imagineze orice înșiruire, după orice legi, de preferință diferite de cele vechi. Dacă ne uităm atent la romanele Virginiei Woolf (cea mai înfocată teoreticiană a Modernismului, în The Common Reader), observăm că de fapt ele sunt doar revolte de suprafață. La capătul lecturii, ce ne rămâne din Mrs Dalloway? Amintirea unei povești cu o foarte clară cauzalitate cronologică (o vedem clar pe Clarissa tânără și abia
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
Joyce este un accident fericit, dar mai ales - din fericire - un accident. Interesant este că teoria Virginiei Woolf (fără pretenții de teorie, la vremea ei, când teoria literară nu se ridicase încă la gloria de azi) nu se aplică la Modernism. Modernismul colcăie de istorii, iubiri și limbaj rafinat (la exasperare, e drept). Cei care chiar fac ceea ce predica în anii treizeci Virginia Woolf sunt trans-romancierii Desperado. Ei chiar trec de granițele basmului. Ei dau laoparte iubirea (cine mai iubește în
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
este un accident fericit, dar mai ales - din fericire - un accident. Interesant este că teoria Virginiei Woolf (fără pretenții de teorie, la vremea ei, când teoria literară nu se ridicase încă la gloria de azi) nu se aplică la Modernism. Modernismul colcăie de istorii, iubiri și limbaj rafinat (la exasperare, e drept). Cei care chiar fac ceea ce predica în anii treizeci Virginia Woolf sunt trans-romancierii Desperado. Ei chiar trec de granițele basmului. Ei dau laoparte iubirea (cine mai iubește în romanul
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]