493 matches
-
După cum vom vedea mai târziu, modelul industrial se potrivea doar În unele domenii ale agriculturii. Cu toate acestea, el a fost aplicat fără discernământ, mai degrabă ca un crez, nu ca o ipoteză științifică ce trebuie analizată cu scepticism. Încrederea moderniștilor În centralizarea la scară largă a producției, În bunurile de masă standardizate și În mecanizare domina sectorul industrial - al cărui rol În cadrul economiei era unul central - În așa măsură Încât s-a ajuns să se creadă cu tărie că aceleași
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
conservatorism. Conservatorii de diferite orientări pot să fie la fel de puțin preocupați de libertățile civile și pot să recurgă la mijloace brutale pentru a rămâne la putere, Însă ambițiile și orgoliul lor sunt mult mai reduse; planurile lor (spre deosebire de cele ale moderniștilor reacționari) nu necesită răsturnarea ordinii sociale pentru a se crea noi colectivități și loialități, o nouă familie și un nou popor. Václav Havel, discurs ținut la Victoria University, Wellington, Noua Zeelandă, la data de 31 martie 1995, reprodus În New York Review
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
socială. Numeroasele cercetări istorice efectuate au arătat deja foarte bine cât de generalizat era În Occident sprijinul adus ingineriei eugenice. Convingerea că statul trebuie să intervină pentru a proteja caracteristicile fizice și mentale ale raselor era Împărtășită de foarte mulți moderniști și anima aproape o Întreagă mișcare socială internațională. În 1926, douăzeci și trei din cele patruzeci și opt de state ale SUA aveau legi ce permiteau sterilizarea. Vezi Gareth Stedman-Jones, Languages of Class: Studies in English Working-Class History, 1831-1982, Cambridge
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
responsabilitate ecologică) În 1972, Însă, la sfârșitul anilor 1980, o mare parte a acesteia era acoperită de vegetație și necirculată. Citat În Lawrence J. Vale, Architecture, Power, and National Identiy, Yale University Press, New Haven, 1992, p. 125. Holston, The Modernist City, pp. 113-119. Ibid., p. 115. Comparați această tradiție cu intenția lui Le Corbusier, care scria: „Cafenelele și locurile de recreere nu vor mai fi ciupercile care erodează trotuarele Parisului. Trebuie să ucidem strada” (Towards a New Architecture, traducere de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și locurile de recreere nu vor mai fi ciupercile care erodează trotuarele Parisului. Trebuie să ucidem strada” (Towards a New Architecture, traducere de Frederick Etchells, Praeger, New York, 1959, pp. 56-59). Vezi analiza interesantă pe care o face Holston În The Modernist City, pp. 119-136. Ibid., pp. 105-107. Îmi iau libertatea de a traduce convivencia prin „convivialitate”, și nu prin „sociabilitate”, deoarece mi se pare că astfel sunt mai fidel raționamentului lui Holston (p. 105). Ibid., pp. 24-26. Ibid., p. 24. Există
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În care poate fi „descris” un loc sau un cartier de către locuitorii săi decât la lizibilitatea sa din punct de vedere al urbanistului sau administratorului. După cum ne reamintește Holston, cele două forme de ordine pot fi corelate negativ. Holston, The Modernist City, p. 209. Citat În ibid., p. 210. Informațiile mele privind orașul Chandigarh provin din următoarele surse: Ravi Kalia, Chandigarh: In Search of an Identity, Southern Illinois University Press, Carbondale, 1987 și trei articole din Russel Walden, ed., The Open
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
alc)tuiesc substanță afacerilor internaționale. Cercet)torii politicii, fie ei tradiționaliști sau moderni că orientare, isi reific) sistemele, reducându-le la p)rțile lor aflate în interacțiune. Pentru dou) motive, analizarea laolalt) a tradiționaliștilor orientați c)tre istorie, si a moderniștilor orientați c)tre științ) poate p)rea nepotrivit). Mai întâi, diferențele dintre metodele pe care ei le utilizeaz) pun în umbr) similaritatea metodologiei lor, adic) a raționamentului intern dup) care se orienteaz) cercetarea lor. În al doilea rând, descrierile diferite
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
rând, descrierile diferite pe care ei le fac obiectelor cercet)rilor lor reînt)resc impresia c) diferența de metode e și o diferenț) de metodologie. Tradiționaliștii accentueaz) distincția structural) dintre politică intern) și cea internațional), distincție pe care de obicei moderniștii o neag). Distincția se refer) la diferența dintre politică dirijat) de pe pozițiile unor reguli instituite și politica exercitat) într-o situație de anarhie. Raymond Aron, de exemplu, recunoaște tr)s)tură distinctiv) a politicii internaționale în ,,absența unui tribunal sau
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
interiorul statelor și politica nereglementat) oficial dintre ele. Dac) diferența contextual) este trecut) cu vederea sau negat), atunci diferența calitativ) dintre politică intern) și cea extern) dispare, sau nu a existat niciodat). Și aceasta este exact concluzia la care ajung moderniștii. Diferența dintre sistemul global și subsistemele sale se spune c) ar consta nu în anarhia celui dintâi și în organizarea formal) a celor din urm), ci în existența, așa cum afirm) Singer, a unui unic sistem internațional ,,de jur împrejurul planetei P)mânt
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
o chestiune ce ține de alegere, o alegere f)cut) în raport cu interesul celui care investigheaz) (1961, p. 90). Tradiționaliștii conținu) s) insiste asupra caracterului anarhic al politicii internaționale, ca fiind cel care marcheaz) distincția dintre domeniile intern și extern, în timp ce moderniștii nu o fac. Dac) ne oprim s) ascult)m ceea ce spun membrii celor dou) tabere, ne d)m seama c) pr)pastia dintre ei este imens). Dac) privim la ceea ce fac membrii ambelor tabere, l)sând la o parte metodele
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ce, pentru a produce rezultate. Atunci cand Aron și alți tradiționaliști insist) asupra necesit)ții de a se pune în acord categoriile teoreticienilor cu motivele și percepțiile actorilor, ei pun în lumin) logică preponderent behaviorist) pe care o urmeaz) cercetarea lor. Moderniștii și tradiționaliștii sunt croiți dup) același tipar. Ei împ)rt)șesc convingerea c) explicațiile date rezultatelor internațional-politice pot fi deduse examinând acțiunile și interacțiunile națiunilor, și ale altor actori. Similaritatea abord)rilor tradiționaliste și moderne în studiul politicii internaționale este
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
oltenii Ion Pillat, Adrian Maniu, Nichifor Crainic, Gib I. Mihăescu, de moldovenii Mihail Sadoveanu, G. Topîrceanu, Demostene Botez, Al. O. Teodoreanu, Al. A. Philippide; sămănătoriști ca Ecaterina Pitiș, George Voevidca și Ion Buzdugan semnează în aceleași pagini cu simboliști și moderniști precum D. Karnabatt, Tudor Arghezi, G. Bacovia, Ion Vinea. O direcție încearcă să traseze, de îndată ce începe să publice și articole, Nichifor Crainic. Eseul Iisus în țara mea (11-12/1923) prefigurează întreaga ideologie literară gândiristă. Paralel cu închegarea unei doctrine, cuprinsul
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
să ne Împăcăm cu această lume fără Dumnezeu, În care nu mai putem fi decât ființe scindate, dar trebuie să ne gospodărim această scindare. Aș spune că e o schimbare de atitudine față de propria interioritate, fragmentaritate, sursă de suferință pentru modernist, administrată pragmatic de postmodernistul care caută soluții pentru propriile fracturi. Oricum, ideea era că, poate, ar trebui mai multă atenție la distincția aceasta, pentru a vedea momentul În care apare subiectul multiplu. Eu cred că apare mult mai devreme decât
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Tandrețe și orgoliu, R, 1991, 10-11; Al. Cistelecan, Rețeta optzecistă rapidă, LCF, 1992, 38; Cornelia Maria Savu, Un joc (secund) cu moartea..., „Curierul național”, 1994, 1042; Ioan Holban, Cât de poematic poate fi realul, CRC, 1994, 19; Andreea Deciu, Tot moderniștii, RL, 1994, 26; Const. M. Popa, Arta singurătății, R, 1998, 2; Dicț. scriit. rom., II, 276-277; Cristina Ionică, Scrisul profesionist, RL, 2002, 39. C.Br.
FIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287007_a_288336]
-
420-435, 440-446, III, 43-56, 196-200, 252-265, IV, 319-324, V, 263-267, VI, 50-54, VII, 107-108, 232-233, 329-330, IX, 55-78, 282-287, 379-384, X, 78-84, 126-132, 159-163, XII, 527-528, 561; Constatinescu, Scrieri, III, 305-462, IV, 259-263, 365-367; D. Caracostea, Un mare critic român modernist: domnul Eugeniu Lovinescu, București, 1927; Cioculescu, Aspecte, 329-339, 563-574, 698-700, 704-705, 721-723; Camil Petrescu, Eugen Lovinescu subt zodia seninătății imperturbabile, București, 1933; Streinu, Pagini, I, 136-149, 162-179, 202-208, IV, 111-114, 186-201; Călinescu, Ist. lit. (1941), 715-724, Ist. lit. (1982), 799-808
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
Post-Communist Book Industry, Pitești, 1999; Recapitularea modernității. Pentru o nouă istorie a literaturii române, Pitești, 2000; Postmodernism. Din dosarul unei „bătălii” culturale, Pitești, 2000; Scriitori români din anii ’80-’90. Dicționar bio-bibliografic, I-III, Pitești-Brașov-București-Cluj-Napoca, 2000- 2001; Alexandru Ivasiuc, ultimul modernist, Pitești, 2001; Bacovia - un model al tranziției, Pitești, 2001; Doi nuveliști: Liviu Rebreanu și Hortensia Papadat-Bengescu, Pitești, 2001; Mic dicționar de scriitori bucureșteni din secolul XIX sau Despre cum se trăia altădată fala de a reprezenta Capitala, Pitești, 2001; Scurtă
LEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287770_a_289099]
-
cu intermitențe, (auto)ironia, dar într-o cheie cu totul diferită de cea canonic optzecistă, de loc postmodernist, poet reflexiv, învederând o miză filosofică, preocupat de transcendență și de problemele etice, el pare să fi fost - în generația sa - ultimul modernist, dar un modernist profund, autentic, neafectat de mode. Investigarea rosturilor ultime, aproximate și captate în textura cotidianului, e tematica omniprezentă a lirismului lui R. Emoția este filtrată prin intelect, sau, mai bine zis, chiar suscitată de funcționarea efervescentă a intelectului
ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289304_a_290633]
-
ironia, dar într-o cheie cu totul diferită de cea canonic optzecistă, de loc postmodernist, poet reflexiv, învederând o miză filosofică, preocupat de transcendență și de problemele etice, el pare să fi fost - în generația sa - ultimul modernist, dar un modernist profund, autentic, neafectat de mode. Investigarea rosturilor ultime, aproximate și captate în textura cotidianului, e tematica omniprezentă a lirismului lui R. Emoția este filtrată prin intelect, sau, mai bine zis, chiar suscitată de funcționarea efervescentă a intelectului, modulată de o
ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289304_a_290633]
-
asupra viziunii despre lume bazate pe religie a Bisericii. În timp ce unii dintre ei declarau credința Într-o autoritate divină superioară, adeseori favorizau rațiunea În detrimentul credinței și acordau aceeași importanță progresului material și viziunii unei abundențe terestre, ca și salvări eterne. Moderniștii au ajuns să creadă că piața este izvorul spiritului uman, iar cultura este beneficiarul acesteia. Au dat Întâietate muncii, și au substituit valorile intrinseci cu cele ale utilitarismului. Materialiștii văd piața ca pe o instituție socială esențială și arbitru principal
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
National Education Association, 1912, p. 492. 52. Mencken, Henry L., The American Language: An Inquiry into the Development of English in the United States, a IV-a ediție, Knopf, New York, 1936. 53. Tichi, Cecelia, Shifting Gears: Technology, Literature, Culture in Modernist America, University of North Carolina Press, Chapel Hill, 1987, pp. 116-117. 54. Book, William F., The Intelligence of High School Seniors, Macmillan, New York, 1922. Capitolul 5. Crearea individului 1. „Entrepreneurship”, The European Commission: Eurobarometer, HYPERLINK "http://www.europa"www.europa
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
consună perfect cu cel al directivelor oficiale. Optează, în consecință, pentru o echilibrare între ponderea adevărurilor figurate și cea a scriiturii care le învăluie metaforic pentru a le dezvălui revelator. Dar aceasta îl apropie prea mult de ecuația textuală a moderniștilor; astfel că el se va retrage, mefient, într-o articulare aproape univocă a semnificațiilor propriei opere dramatice și într-o respingere de plano a intervențiilor regizorale „creatoare”. De altfel, referințele polemice la adresa regizorilor abuzivi sunt pe cât de numeroase, pe atât
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
ape văzduhuri metropole rămân suspendate universul întreg se oprește într-o fotografie adâncă și temerară" (p. 11). (s.m.). Antologia pune în evidență o poetică a superficialului, a exteriorului, secundarului, abundenței, pitorescului, considerate derizorii sau neluate în seamă în sine de moderniști, ci doar în măsura în care erau încărcate cu o semnificație în schimb intens cultivate și sincer respectate de postmoderniști. În cazul ultimilor sosiți, tumultul existențial îi acaparează cu o rapacitate ieșită din comun, făcându-i sclavii obiectelor și dispozițiilor de moment. Dar
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
2017. Apropiate prin conținut și atmosferă sunt anxietățile din poezia meditativă și din aforismele lui Teodor Dume (Azil într-o cicatrice, PIM 2015, Vitralii pe un interior scorojit, PIM, 2016). Dislocat din confortabilul sentiment, inventat de cartezieni dar absolutizat de moderniști, al supremației unui eu intens conștient de sine și care își subordona lumea, eul postmodernității se știe instabil, discontinuu, incapabil să controleze geneza sa dintr-un ecosistem sau dintr-un amestec confuz de stări. Mutant, perpetuu emergent, el este mereu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
mult Apropiate prin conținut și atmosferă sunt anxietățile din poezia meditativă și din aforismele lui Teodor Dume (Azil într-o cicatrice, PIM 2015, Vitralii pe un interior scorojit, PIM, 2016). Dislocat din confortabilul sentiment, inventat de cartezieni dar absolutizat de moderniști, al supremației unui eu intens conștient de sine și care își subordona lumea, eul postmodernității se știe instabil, discontinuu, incapabil să controleze geneza sa dintr-un ecosistem sau dintr-un amestec confuz de stări. Mutant, perpetuu emergent, el este mereu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
modul ironic. Poezia lui are toate șansele să pară și, mai mult decât atât, să fie, o mostră de text inaderent la trendul epocii, dar aderent - în limitele valorii sale - la arhiva poeziei universale, de la baladescul medieval asumat la baladescul modernist estetizant. SCRIERI: Troienii, București, 1983; Lumina și uitarea, București, 1989. Traduceri: Mircea Zaciu, Ion Agârbiceanu, București, 1983; John Barth, Varieteu pe apă, pref. Geta Dumitriu, București, 1992. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Prima verba, RL, 1984, 11; Alexandru Condeescu, „Troienii”, LCF
SERBAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289633_a_290962]