209 matches
-
de substantiv etc.) în două versuri succesive are ca efect stilistic crearea unor rime rare și a unor cadențe sonore neobișnuite: Străbatem amurguri / cu crini albi în gură. / Închidem în noi un / sfârșit sub armură. (L. Blaga) Sau: afară era moină, urâtă și o mare,//din totdeauna știută, zădărnicie. îmi spuneam, / nam să mai trec niciodată de locul acesta de aici, / cu mese înalte, cu oameni străini, care nici //nu mă iau în seamă - și, întradevăr, aveam / să văd mai târziu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
era lovită de ridicol în situația tot mai sumbră din anii ’80. Totul pentru a putea prezerva neatins statul cvasidivin al Tovarășului Prim : „Dacă n-ar fi primul- secretar în relațiile noastre de lucru, i-aș lăsa baltă și pe Moina, și pe Terente, cu tot ajutorul lor tovărășesc. Omul ăsta va atrage în activ forțe capabile să- l urmeze”, spune Cremene cu voce din off, privindu-se în oglindă. Apoteoza se produce după o audiență colectivă la Tovarășul Prim a
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
al angoasei resortul amorului seacă, nu mai există. Pentru a reveni, poezia Plumb constituie exact această angoasă. Imaginea lui Eros cu aripile atîrnînde, rupte, asimilează prin acorduri grandioase această stare originară de "urît"". Și timpul este de plumb la Bacovia. Moina bacoviană este tot sub spectrul temporal: "Moina este un termen precis, corespondent meteorologic, o specialitate esențialmente moldovenească, care - ceea ce este important - se încarcă de un conținut spiritual. Moină este un timp indecis, la sfîrșitul toamnei și începutul iernii acoperită de
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
există. Pentru a reveni, poezia Plumb constituie exact această angoasă. Imaginea lui Eros cu aripile atîrnînde, rupte, asimilează prin acorduri grandioase această stare originară de "urît"". Și timpul este de plumb la Bacovia. Moina bacoviană este tot sub spectrul temporal: "Moina este un termen precis, corespondent meteorologic, o specialitate esențialmente moldovenească, care - ceea ce este important - se încarcă de un conținut spiritual. Moină este un timp indecis, la sfîrșitul toamnei și începutul iernii acoperită de brume și nori care apasă foarte jos
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
această stare originară de "urît"". Și timpul este de plumb la Bacovia. Moina bacoviană este tot sub spectrul temporal: "Moina este un termen precis, corespondent meteorologic, o specialitate esențialmente moldovenească, care - ceea ce este important - se încarcă de un conținut spiritual. Moină este un timp indecis, la sfîrșitul toamnei și începutul iernii acoperită de brume și nori care apasă foarte jos, cu o predispoziție ploioasă dar fără ploaie propriu-zisă. Se poate dispera de plictiseală. Chiar și vitele care nu mai beau apă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
anunțat el, repetând vizibil cuvintele cuiva. Charlotte nu a avut puterea să protesteze. Acolo, la Boiarsk, iarna se instalase de mult. Dar în ziua aceea aerul era călduț, gheața de sub pod se acoperise cu pete mari, umede. Primul semn de moină. Și fulgii mari, leneși, zburătăceau în liniștea albă a maidanelor pe care le străbătuse de atâtea ori în copilărie... Cu cele două ferestre înguste ale sale, izba părea să o zărească de departe. Da, casa o privea apropiindu-se, fațada
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
o bătrână, cu capul înfofolit întrbroboadă neagră. Încovoiată, femeia trăgea o creangă groasă cufundată în zăpadă. Charlotte a strigat-o. Dar bătrâna țărancă nu a întors capul. Vocea îi era prea slabă și se spulbera repede în aerul mat de moină. Nu s-a simțit în stare să mai strige o dată. A împins ușa cu umărul. În antreul întunecos și rece, a văzut o întreagă provizie de lemne - scânduri de lăzi, parchet și, într-o grămăjoară alb-negru, chiar clapele unui pian
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
a lucrurilor. În lumea asta atât de familiară totuși, toate aveau să capete un alt nume, fiecărui obiect, fiecărei ființe urma să i se pună o altă etichetă. „Dar zăpada asta domoală, s-a întrebat ea, fulgii aceștia somnoroși de moină, în cerul vioriu de seară”? Și-a amintit că în copilărie era atât de fericită să regăsească ninsoarea aceea când ieșea pe stradă, după lecția ei cu fata guvernatorului. „Ca și astăzi...”, și-a spus ea respirând adânc. După câteva
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
fizicul lor sălbatic și viril. Cu îndârjire, fug de oraș, de societate, de confort, se contopesc cu pădurea și, adesea, acolo își sfârșesc zilele ca vânători sau ca vagabonzi. Pașka aducea în clasă miros de pește, de zăpadă și, în timpul moinei, miros de lut. Înota în noroi zile întregi pe malul Volgăi. Și, dacă venea la școală, o făcea ca să n-o necăjească pe mama lui. Întotdeauna în întârziere, fără să ia în seamă ocheadele disprețuitoare ale viitorilor adulți, traversa clasa
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
câteva poeme transpar vagi note argheziene: „În sânge, oricând e freamătul vremii,/ În mine e rugă de seară, tăinuitele denii” (Neîmplinire). Versurile din Echinocțiu liric (1969), volum publicat la un interval de douăzeci și cinci de ani față de cel de-al treilea (Moine, 1944), pun în lumină o maturizare a expresiei poetice, într-o transcriere sugestivă a tablourilor de atmosferă: „Frunze galbene cad, bruma cade/ Peste umbrele toamnei mereu./ Florile-s risipite, nomade,/ Cuvintele, fermecat minereu”; „Prietene, vinul atunci era amar/ Și Ana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288257_a_289586]
-
a călătoriei-moarte: „Ciuguliți-mă/ păsări/ și ochii/ aruncați-i în mare// Lăsați-mi doar cerul/pe umeri/ să-l port// Încet,/ Încet/ navele mele/ ajung/ în marele port” (Nautică). SCRIERI: Vâslind pe apele destinului, Bistrița, 1942; Rugăciunile dorului, Bistrița, 1943; Moine, București, 1944; Echinocțiu liric, București, 1969. Repere bibliografice: Ion Șiugariu, „Rugăciunile dorului”, RFR, 1943, 6; Dumitru Micu, „Echinocțiu liric”, RL, 1969, 27; Simion Ștefan, „Echinocțiu liric”, TR, 1969, 38; Tudor Vâlceanu, „Echinocțiu liric”, O, 1970, 2; Ion Oarcăsu, Iosif Moruțan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288257_a_289586]
-
laică și ecleziastică, rămânând o moștenire de preț a Bisericii naționale, atât a celei ortodoxe, cât și a celei unite cu Roma. Ediții: Pripeale, în Émile Turdeanu, Les Premiers écrivains religieux en Valachie: l’hégoumène Nicodème de Tismana et le moine Philothée, „Revue des études roumaines” (Paris), II, 1954, 114-144, în Documenta Romaniae Historica. B. Țara Românească, I, publ. P. P. Panaitescu și Damaschin Mioc, București, 1966, 42-45, în Tit Simedrea, Les Pripeala du moine Philothée. Étude - texte - traduction, RSL, 1970
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287003_a_288332]
-
hégoumène Nicodème de Tismana et le moine Philothée, „Revue des études roumaines” (Paris), II, 1954, 114-144, în Documenta Romaniae Historica. B. Țara Românească, I, publ. P. P. Panaitescu și Damaschin Mioc, București, 1966, 42-45, în Tit Simedrea, Les Pripeala du moine Philothée. Étude - texte - traduction, RSL, 1970, 183-225, în Poezie veche românească, îngr. și pref. Mircea Scarlat, București, 1985, 9-13 (tr. Dan Horia Mazilu), în Catavasier sau Octoih mic, ed. 12, București, 1987, 244-291, în LRM, 631-640. Repere bibliografice: Cartojan, Ist.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287003_a_288332]
-
pas tordu comme eux dans la poussière ? N'ai-je pas rampé moi aussi comme eux sous le soleil ? Mă vie fut tout ce qu'on voudra : tantôt bête féroce, tantôt fleur, tantôt carillon en dispute avec le ciel. (Le vieux moine sur le seuil me parle tout baș) (Stolojan, 1992 : 37) Lucruri mici, Lucruri mari, Lucruri sălbatice omorâți-mi inima! (Din cer a venit un cântec de lebădă) (Blaga, 2010 : 115) Choses petites, choses grandes, choses sauvages tuez mon cœur ! (Du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
final par un point d'interrogation, ce qui change complètement le message poétique.1418 À d'autres reprises, nous avons rencontré des coquilles, comme par exemple *" jeune-homme ", dans la traduction du poème Călugărul bătrân îmi șoptește din prag (Le vieux moine, me parlant baș de son seuil) (sans parler de la virgule du titre)1419, *" quelque passant, trèsjuste-et-trèsbon ", dans la traduction du poème Fiu al faptei nu sunt (Je ne suiș pas le fils de l'œuvre)1420 ou *" le vent qui
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
mea a fost tot ce vrei [...] Câteodată clopot ce se certă cu cerul. (Călugărul bătrân îmi șoptește din prag) Mă vie a été tout ce que l'on veut imaginer [...] parfois une cloche se querellant avec le ciel. (Le vieux moine me parle à mi-voix depuis le pas de la porte) (Villard, 2009 : 59) Mă vie a été tout ce que tu veux, [...] parfois cloche qui se disputait avec le ciel. (Le vieil ermite me parle tout baș sur son seuil) (Pop-Curșeu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
În lan/Champ de blé) (Miclău, 1978 : 221) ; " [...] golul mormântului/îmi sună în urechi că o talanga de lut. " " [...] le vide de la tombe/résonne dans mes oreilles, comme une sonnaille d'argile. " (Călugărul bătrân îmi șoptește din prag/Le vieux moine me murmure sur le seuil) (Miclău, 1978 : 271) ; " fântânile din imperiul lutului " " leș fontaines de l'empire de la glaise " (Înviere de toate zilele/Résurrection quotidienne) (Miclău, 1978 : 275) ; " leș puits venant du monde du limon " (Résurrection de chaque jour) (Loubière
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
originales, grace à l'emploi du terme poétique " quiétude " (version de Ștefana et Ioan Pop-Curșeu) et à la tournure inédite proposée par Philippe Loubière. → Le titre-proposition Călugărul bătrân îmi șoptește din prag connaît leș versions suivantes en français : Le vieux moine me murmure sur le seuil (Miclău, 1978 : 271) ; Le vieux moine, me parlant baș de son seuil (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 137) ; Le vieux moine sur le seuil me parle tout baș (Stolojan, 1992 : 37) ; Le vieil ermite me parle tout baș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Ștefana et Ioan Pop-Curșeu) et à la tournure inédite proposée par Philippe Loubière. → Le titre-proposition Călugărul bătrân îmi șoptește din prag connaît leș versions suivantes en français : Le vieux moine me murmure sur le seuil (Miclău, 1978 : 271) ; Le vieux moine, me parlant baș de son seuil (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 137) ; Le vieux moine sur le seuil me parle tout baș (Stolojan, 1992 : 37) ; Le vieil ermite me parle tout baș sur son seuil (Pop-Curșeu, 2003 : 61) ; Faiblement sur le seuil m
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Loubière. → Le titre-proposition Călugărul bătrân îmi șoptește din prag connaît leș versions suivantes en français : Le vieux moine me murmure sur le seuil (Miclău, 1978 : 271) ; Le vieux moine, me parlant baș de son seuil (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 137) ; Le vieux moine sur le seuil me parle tout baș (Stolojan, 1992 : 37) ; Le vieil ermite me parle tout baș sur son seuil (Pop-Curșeu, 2003 : 61) ; Faiblement sur le seuil m'appelle le vieux moine (Loubière, 2003 : 31) ; Le vieux moine me parle
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de son seuil (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 137) ; Le vieux moine sur le seuil me parle tout baș (Stolojan, 1992 : 37) ; Le vieil ermite me parle tout baș sur son seuil (Pop-Curșeu, 2003 : 61) ; Faiblement sur le seuil m'appelle le vieux moine (Loubière, 2003 : 31) ; Le vieux moine me parle à mi-voix depuis le pas de la porte (Villard, 2009 : 59). L'emploi du gérondif (" me parlant baș "), tout comme une version trop longue et explicative (comme la version de Paul Villard) alourdissent
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Le vieux moine sur le seuil me parle tout baș (Stolojan, 1992 : 37) ; Le vieil ermite me parle tout baș sur son seuil (Pop-Curșeu, 2003 : 61) ; Faiblement sur le seuil m'appelle le vieux moine (Loubière, 2003 : 31) ; Le vieux moine me parle à mi-voix depuis le pas de la porte (Villard, 2009 : 59). L'emploi du gérondif (" me parlant baș "), tout comme une version trop longue et explicative (comme la version de Paul Villard) alourdissent inutilement le titre dans la langue
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
image qui réunit le rituel chrétien du baptême et le thème récurrent de la terre est la suivante : " Botează-mă cu pământ. " Leș versions en français șont leș suivantes : " Baptise-moi avec de la terre. " (Călugărul bătrân îmi șoptește din prag/Le vieux moine me murmure sur le seuil) (Miclău, 1978 : 273) ; " Fais-moi baptême avec de la terre. " (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 137) ; " Baptise-moi dans la poussière. " (Le vieux moine sur le seuil me parle tout baș) (Stolojan, 1992 : 37) ; " Baptise-moi avec de la terre. " (Le vieil ermite
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
en français șont leș suivantes : " Baptise-moi avec de la terre. " (Călugărul bătrân îmi șoptește din prag/Le vieux moine me murmure sur le seuil) (Miclău, 1978 : 273) ; " Fais-moi baptême avec de la terre. " (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 137) ; " Baptise-moi dans la poussière. " (Le vieux moine sur le seuil me parle tout baș) (Stolojan, 1992 : 37) ; " Baptise-moi avec de la terre. " (Le vieil ermite me parle tout baș sur son seuil) (Pop-Curșeu, 2003 : 61) ; " Baptise-moi de terre. " (Faiblement sur le seuil m'appelle le vieux moine) (Loubière
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
vieux moine sur le seuil me parle tout baș) (Stolojan, 1992 : 37) ; " Baptise-moi avec de la terre. " (Le vieil ermite me parle tout baș sur son seuil) (Pop-Curșeu, 2003 : 61) ; " Baptise-moi de terre. " (Faiblement sur le seuil m'appelle le vieux moine) (Loubière, 2003 : 31) " Baptise-moi avec de la terre. " (Le vieux moine me parle à mi-voix depuis le pas de la porte) (Villard, 2009 : 59). Leș traducteurs, dans leur majorité, ont gardé le sens du vers source. On observe pourtant l'expression maladroite
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]