4,680 matches
-
lui Grigore Vieru. București: Litera Internațional; Chișinău: Litera, 2004, 411 p. (Colecția ,,Biblioteca școlarului”). CORBU, Daniel. Grigore Vieru în amintirea contemporanilor - antologie. Iași: Princeps Edit, 2009. DOLGAN, Mihail. Creația lui Grigore Vieru în școală. Chișinău: Lumina, 1984, 78 p. (,,Scriitorii moldoveni în școală”). DOLGAN, Mihail. Grigore Vieru, adevăratul. Chișinău: 2003, 63 p. GRUIA, Stelian. Poet pe Golgota Basarabiei. București: Editura Eminescu, 1995, 186 p. POSTOLACHI, Veronica. Cuvântul ca instrument al magicului în poezia lui Lucian Blaga și Grigore Vieru : studiu comparat
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193861.html [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
de fapt fiind comunicativ și bine dispus; în lungile noastre discuții preferând să vorbească, surprinzător, despre țară, L.S.R. și Cluj. Au spus-o și alții și o spun și eu: dintre locuitorii provinciilor istorice românești, cei mai buni patrioți sunt moldovenii de dincolo de Prut și ardelenii, ei au suferit cel mai mult și este firească înclinația lor mai accentuată spre istorie și iubirea de țară. Un alt lucru care m-a surprins, a fost dispoziția cu care scrie oricând și orice
O FAMILE DE SCRIITORI, ARTICOL DE GH.VICOL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 by http://confluente.ro/O_famile_de_scriitori_articol_al_florin_tene_1366016325.html [Corola-blog/BlogPost/345890_a_347219]
-
creat de comunicare, aceasta la rându-i cultivată și valorizată ca vector ... XXVI. UN SFERT DE MILENIU DE ȘCOALĂ ROMÂNEASCĂ LA BOHOLȚ DE PROF.DR.ZANFIR ILIE, de Pompiliu Comsa , publicat în Ediția nr. 1721 din 17 septembrie 2015. Pentru noi, moldovenii și regățenii, Ardealul este terra miraculosa, un colț de rai, un pământ al făgăduinței, un exemplu și o legendă. Pentru toți românii, Transilvania este piatra unghiulară fără de care nu ne putem imagina România. De la marile orașe la cel mai mic
POMPILIU COMSA by http://confluente.ro/articole/pompiliu_comsa/canal [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
dori să vorbesc, pentru început, doar despre un om deosebit de drag mie, domnul inginer Vasile Joanta, unul dintre „produsele” Școlii din Boholț, cea pe care o sărbătorim cu acest prilej, când se împlinesc 250 de ... Citește mai mult Pentru noi, moldovenii și regățenii, Ardealul este terra miraculosa, un colț de rai, un pământ al făgăduinței, un exemplu și o legendă. Pentru toți românii, Transilvania este piatra unghiulară fără de care nu ne putem imagina România. De la marile orașe la cel mai mic
POMPILIU COMSA by http://confluente.ro/articole/pompiliu_comsa/canal [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
atitudine fermă în privința susținerii candidatului unic antiDodonist-antiplahotniucist (nu conta persoana trebuia susținută cu orice preț candidatura unică) dna Maia Sandu ar fi câștigat cu o diferență, care nu le-ar fi permis clanului „Dodon-Plahotniuc” să falsifice rezultatele. Săraca minte a moldoveanului de pe urmă. În acest sens îmi amintesc un banc: „O bătrânică venită la oraș aleargă cu desagii pe spate să prindă un troleu la stație. Șoferul o vede prin retrovizor și își pune întrebarea: va reuși sau nu va reuși
MOŞ GERILĂ A REVENIT ÎN BASARABIA de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1483693362.html [Corola-blog/BlogPost/368855_a_370184]
-
Recomandări Sergiu Floroaia și Andrei Ciobanu fac un spectacol complet la Hotel Aro Palace Pe lângă cele două stiluri diferite de stand-up comedy pe care le practică, Sergiu fiind singurul one-liner din țară, iar Andrei fiind încă un moldovean din breaslă, aceștia vor și cântă din melodiile cu care au împânzit și cucerit youtube-ul. Prima dintre ele a fost „Mică rugăminte”, iar după succesul răsunător al acesteia, au mai urmat „Minim cu usturoi, în colaborare cu băieții de la Club
Sergiu Floroaia și Andrei Ciobanu fac un spectacol complet la Hotel Aro Palace by http://www.zilesinopti.ro/articole/6565/sergiu-floroaia-si-andrei-ciobanu-fac-un-spectacol-complet-la-hotel-aro-palace [Corola-blog/BlogPost/98810_a_100102]
-
în capitala României - București unde își desfășoară activitatea sa. Dumnealui nu s-a oprit doar a studia cele mai noi tehnici ale computerelor încă de la terminarea Facultății de matematică, ci a început să scrie multe povestiri în dulcele grai al moldovenilor, care au captivat pe cititorul divers. L-am cunoscut pe Viorel DARIE prin interemediul internetului și astfel am avut ocazia să-i cunosc mare parte din viața sa. L-am rugat chiar să scrie prefața la antologia mea de proză
BUCOVINA PLAI DE BASM ȘI DOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1496675007.html [Corola-blog/BlogPost/364294_a_365623]
-
Cultura”(1978, pag. 44) afirmă că: „limba și poporul român s-au format în nordul Dunării, unde s-au constituit mai târziu și statele românești, de sine stătătoare”. Până aici, bine. Însă, mai departe... „atât cel muntean, cât și cel moldovean s-au dezvoltat dinspre nord spre sud, adică dinspre Transilvania...până la sud de Dunăre, unde s-au format dialectele aromân, meglenoromân și istro-român...” Ce să zic? Adică, după ce s-au „latinizat”, dacii din Transilvania au dat năvală în regiunile menționate
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
în Transilvania, care a participat la revoluție și a cărui poezie "Un răsunet", cunoscută și sub titlul „Deșteaptă-te, române!” a devenit marșul revoluționarilor români de la 1848. Vorbind despre imnul țării, îmi vin în minte imnurile României: în 1832, „Imnul Moldovenilor”, în 1834, „La domnitor și steag”, în 1848, „Un răsunet” sau „Deșteaptă-te, române”, „Saltă române” și „Marșul lui Iancu” mai cântau pașoptiștii. Pe vremea lui Al. I. Cuza, în 1861, în urma concursului s-a ales „Marșul triumfal”, iar după
INIMA STRĂVECHE A ŢĂRII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Inima_straveche_a_tarii.html [Corola-blog/BlogPost/350930_a_352259]
-
o bătută! OLTEANUL ȘI PUȘCA „Pe ei că n-au gloanțe!” strigară oltenii la Mărășești, când erau îmbrăcați doar în izmene: făceau gimnastică de înviorare, se spălau în apa râului, când îi luară în baionete pe nemți, și-i sprijiniră moldovenii de pe deal ... cărându-le friților numai ghioage noduroase, de le-au îmuiat de oase. Snoava este cam așa: „[...] Olteanul, bine aghesmuit cu țuică și zaibăr, alături de muiere, stătea țanțoș pe capra căruței și, din când în când, în timp ce șfichiuia cu
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_parodi_marin_voican_ghioroiu_1362048467.html [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
2 ani să devină fruntașul la o școală moscovită... El relata despre imboldul pe care l-a reprezentat faptul că e român, că n-a vrut să facă neamul și tricolorul de rușine. Dnul Popescu a observat ce frumos vorbesc moldovenii românește și a amintit de întâlniri cu Grigore Vieru și alți români de suflet de acolo. Părintele Ioan Pop dădea să plece la o întâlnire în altă parte...totuși, deși a adresat mulțimea înainte de plecare, n-a fost lăsat să
1 Decembrie 2012 la Toronto by http://revistaderecenzii.ro/1-decembrie-2012-la-toronto/ [Corola-blog/BlogPost/339646_a_340975]
-
prof. dr. Mircea Chelaru, vicepreședinte al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, realizatorul Titi Dincă, de la TVR, împreună cu o echipă de filmare, dr. Denisa Popovici, împreună cu mai mulți membri ai Uniunii Sindicatelor din Spitalele CFR, Televizunea Craiova, 50 de moldoveni de la Rădăuți, scriitori, jurnaliști, ofițeri ai Ministerului de Interne, militari.” Stau și mă întreb dacă, nu cumva, acolo, sus, în astre, sosirea mea la Târgu-Mureș, în urmă cu 37 de ani, a fost „proiectată” tocmai pentru ca, într-o zi frumoasă
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/Editorial_de_mariana_cristesc_al_florin_tene_1375680712.html [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
cu svastica nazistă. Londra nu renunța la industria ei financiară non-UE. Italia și Spania sunt depășite de competitivitatea și fiscalitatea germană. Românii stau cu un picior în Europa și cu celălalt în Eurasia. Și cum Moscova întârzie refacerea unității creștine, moldovenii sunt din ce în ce mai mult asiatici și nici Bucureștiul n-are nici un proiect național sau european credibil. Integrarea românilor în UE/NATO n-a rupt lanțurile grele ale duhovniciei și soborniciei moscovite și constantinopolitane care blochează emanciparea lor. Formularea e din perioada
GERMANIZAREA EUROPEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_germanizarea_eu_viorel_roman_1367675768.html [Corola-blog/BlogPost/344761_a_346090]
-
face la fel. Cel puțin în perioada aceea când am venit eu, în ‘65 Iașul avea o aură, un aer special. Erau niște umbrea ici. Vedeai casa lui Codreanu, teiul lui Eminescu, aici era Junimea, Teatrul Național, erau scriitori, marii moldoveni care au făcut istorie și au făcut cultură. Venind în fiecare an, ați putut remarca vreo schimbare a orașului? Iașul a devenit un oraș cosmopolit. S-a împestrițat. Nu știu dacă e bine sau rău, dar nu mai este „dulcele
Sabin Păutza by http://www.zilesinopti.ro/articole/2631/sabin-pautza [Corola-blog/BlogPost/99419_a_100711]
-
al Ieșilor”. Din păcate, s-a modernizat, ca toate orașele, dar această modernizare are și aspecte negative. Simți că se schimbă și nu neapărat în bine. Eu zic că oamenii sfințesc locul și oamenii fac istoria și eu zic că moldovenii sunt puternici și nu vor uita niște lucruri care țin de tradiție, de cultură, de mândria lor. Chiar și limba asta... Eu când vin la Iași uit că sunt bănățean. Când mă duc în București nu vorbesc ca ei. Limba
Sabin Păutza by http://www.zilesinopti.ro/articole/2631/sabin-pautza [Corola-blog/BlogPost/99419_a_100711]
-
biserici cu răspunsurile la Sfânta Liturghie, a ținut numeroase conferințe, mai ales în timpul războiului, pentru a susține moralul populației și pentru a informa despre mersul războiului (în timpul acela nu existau radiouri în comună), a colectat produse pentu front și pentru moldovenii aflați în situație grea în urma secetei, ca să enumerăm doar câteva activități din lungul șir făcut cu mare dăruire și pricepere. Și astăzi oamenii murmură fragmente din cântecele de atunci „În poieniță lângă plopi, vum-tra-ala, vum-tra-ala ... ” sau „Colo-n vale-n
MARIN SPÂNU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_oameni_de_langa_noi_m_elena_buica_1359083552.html [Corola-blog/BlogPost/342243_a_343572]
-
sunt deopotrivă cei care locuiesc pe un mal sau pe celălalt. Nu mai vorbesc despre accentele și dialectele care se regăsesc pe un anumit teritoriu. Sunt ale noastre toate, ni le însușim și inventăm bancuri pentru fiecare. Părerile sunt împărțite: moldovenii sunt petrecăreți, ardelenii sunt molcomi, oltenii sunt iuți din fire, și câte și mai câte, căci multe sunt provinciile României noastre dragi și mai mulți încă oamenii care o numesc acasă. Curios este felul în care ne asumăm valori și
La mulți ani nouă! by http://www.zilesinopti.ro/articole/1233/la-multi-ani-noua [Corola-blog/BlogPost/99813_a_101105]
-
adună într-o unitate indestructibilă două straturi diferite: unul de bază, foarte vechi, unitar, constituit din tradiții familiale, religioase și ideologice comune, asemănător stofei pe care se coase o broderie, iar altul superficial, pluralist, constituit din tradiții istorice regionale diferite (moldoveni, bucovineni, valahi, olteni, ardeleni, bănățeni etc.), asemenea broderiei propriu-zise. Ceea ce dă unicitate deplină și rezistență acestui ansamblu dualist este faptul că broderia este realizată dintr-un singur material, chiar dacă folosindu-se tehnici diferite; respectiv o limbă fără dialecte - deci un
INTERVIU CU ADRIAN SEVERIN DESPRE CRIZA DIN UCRAINA ŞI ALTE ASPECTE ALE RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/paul_polidor_1411717085.html [Corola-blog/BlogPost/368380_a_369709]
-
tot mai puternică a pielii, ci de a fi ales varianta cea mai dificilă: aceea de a sugera rinocerizarea lăuntrica. Claudiu Bleonț se achită cu brio de această misiune scenica de o dificultate comparabilă cu ascensiunea pe vârfurile Viștea Mare, Moldoveanul și Negoiul din Munții Făgărașului ori pe Brâna caprelor și piscul La Om din Piatră Craiului. Fondul capodoperei lui Eugen Ionescu, scos în evidență cu măiestrie de Robert Wilson, cu discreția specifică Inițiaților (care dau doar indicii, din când în
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu by http://uzp.org.ro/primul-spectacol-robert-wilson-romania-rinocerii-dupa-eugen-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
Ce au făcut însă Occidentul și America pentru atragerea Republicii Moldova? Din acest punct de vedere, personal sunt nemulțumit pentru că Washingtonul a adoptat o atitudine rigidă și incapabilă să înțeleagă și să accepte realitatea. Și realitatea este că marea majoritate a moldovenilor sunt români și locul lor este împreună cu România. Patriotismul este singura forță capabilă să se opună agresiunii rusești. Și tocmai acest patriotism este atacat vehement în prezent în Occident. Ar putea oare Rusia să atragă patriotismul est-european de partea ei
RĂZBOI ŞI PACE 2015: EUROPA DE SUD-EST ŞI ROMÂNIA de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/nicholas_dima_1435624707.html [Corola-blog/BlogPost/352998_a_354327]
-
-i fu deloc pe plac Elisavetei. Prea suna ca o sentință dată înainte de judecarea cazului. Bănuia că tatăl luase hotărârea și în locul ei, ca s-o dea lui Gligor și asta nu-i căzu deloc ghini la stomac, cum spune moldoveanul, știind că-i promisese lui Gheorghiță că-l așteaptă să vină în toamnă s-o ceară de la părinți de nevastă. Vasile plăti cât îi ceru Gligor pentru potcovire și plecă în drumul său spre casă. Fierarului îi venea să râdă
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
la o țară, și aici sunt de acord cu maestrul în litere Vlad Pohilă, care, într-un mesaj mi-a spus că pentru el cuvântul Țară înseamnă exclusiv România și are perfectă dreptate, așa gândesc și eu împreună cu toți românii: moldoveni, basarabeni, bucovineni, ardeleni, munteni, olteni, bănățeni... R. Moldova e un stătuleț făcut la comanda Moscovei, în 1940, ca și Transnistria în 1992... Așa că nu mai avem nevoie de conducători, de teapa celor care s-au tot perindat la noi. Decât
CU OCHIUL DIN FRUNTE PRIVIT de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1473510866.html [Corola-blog/BlogPost/371387_a_372716]
-
Ștefan. Adunați-vă la Putna, pentru-a auzi din nou, Vorbele prin veacuri sfinte și-a poruncilor ecou, Că Moldova nu-i a voastră, ci-a urmașilor în veci Și avem o datorie: s-o dăm cu hotare-ntregi. Mergeți moldoveni la Putna și vă dați mână cu mână, Adunând în piept durerea izvorâtă din țărână. Călcați în picioare brazda Prutului și faceți pod Cu istoria din veacuri a lui Ștefan Voievod. Rupeți legile străine ce-au schimbat vorbire, port Și
NICOLAE STANCU by http://confluente.ro/articole/nicolae_stancu/canal [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
lui Ștefan.Adunați-vă la Putna, pentru-a auzi din nou,Vorbele prin veacuri sfinte și-a poruncilor ecou,Că Moldova nu-i a voastră, ci-a urmașilor în veciși avem o datorie: s-o dăm cu hotare-ntregi.Mergeți moldoveni la Putna și vă dați mână cu mână,Adunând în piept durerea izvorâtă din țărână.Călcați în picioare brazda Prutului și faceți podCu istoria din veacuri a lui Ștefan Voievod.Rupeți legile străine ce-au schimbat vorbire, portși în țara
NICOLAE STANCU by http://confluente.ro/articole/nicolae_stancu/canal [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
de cântece lătrate! Dar timpul nostru are un puseu de divinitate de la muzica populară, fundație a identității noastre. Deși cântă ca o vijelie, glasul Danielei Condurache are suavitate, are consonanță cu visul. Ascultând-o, trăim mai încet și suntem mai moldoveni, chiar de-am fi olteni, munteni, ardeleni, dobrogeni, bănățeni...! Când cântă Daniela Condurache, întreaga lume e moldovenească. Orice cântec interpretat de Daniela Condurache, e tot moldovenesc, chiar dacă ar fi oltenesc, muntenesc, ardelenesc, dobrogenesc, bănățenesc...! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo
DANIELA CONDURACHE. DACĂ AR ASCULTA-O LUMEA, AR DEVENI MOLDOVENEASCĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396499942.html [Corola-blog/BlogPost/347387_a_348716]