202 matches
-
de ruși, întreținând artificial o situație confuză în rândul populației. Cantonarea în moldovenism ca hotar despărțitor de românism este o manevră politică pentru a asigura pârghiile puterii noilor conducători ai Moldovei, unii fiind dispuși chiar să vasalizeze Moldova de Rusia. Moldovenismul ca viziune politică a fost un concept etno-cultural menit a netezi calea rusificării populației române dintre Prut și Nistru pe principiul "„Divide et impera”" („divide și cucerește”, „dezbină și stăpânește”).
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
între 1856 și 1878 județele Cahul, Bolgrad și Ismail au reintrat timp de 22 de ani în componența Moldovei, respectiv din 1859 a României. După 1850, sentimentul național începe să se manifeste în Basarabia, atât ca "românism" cât și ca "moldovenism", cele două revendicări fiind atunci sinonime. Dar ele nu se puteau manifesta fățiș, pe planul politic, atâta vreme cât Imperiul Țarist le considera ca fiind manifestări de trădare. Îndată, însă, ce prelungirea primului război mondial a condus la prăbușirea țarismului, mișcarea națională
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]
-
în fiecare din aceste două țări latine. Cu mici excepții în timp, conform constituției, cetățenii Republicii Moldova sunt "moldoveni", iar limba oficială în stat este "limba moldovenească". Această situație este o consecință a confruntării, în acest stat, între doctrinele „românismului” și „moldovenismului”, confruntare care a iscat câteva neînțelegeri între autoritățile de la București și cele de la Chișinău. „Moldovenismul” este o concepție apărută în URSS încă înainte de 1940, în timpul Republicii Socialiste Sovietice Autonome Moldovenești din Ucraina, prin care se încearcă și în prezent să
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
Republicii Moldova sunt "moldoveni", iar limba oficială în stat este "limba moldovenească". Această situație este o consecință a confruntării, în acest stat, între doctrinele „românismului” și „moldovenismului”, confruntare care a iscat câteva neînțelegeri între autoritățile de la București și cele de la Chișinău. „Moldovenismul” este o concepție apărută în URSS încă înainte de 1940, în timpul Republicii Socialiste Sovietice Autonome Moldovenești din Ucraina, prin care se încearcă și în prezent să se demonstreze, că în conștiința națională și în limba localnicilor, identitatea românească ar fi artificială
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
și limba de stat a țării. De atunci, relațiile dintre guvernele Republicii Moldova și României s-au tensionat, Vladimir Voronin acuzând România de "imperialism", chiar dacă oficial, președintele Voronin și președintele Traian Băsescu și-au declarat intenția de a îmbunătăți colaborarea bilaterală. „Moldovenismul” s-a mai manifestat în Republica Moldova prin refuzul guvernului de a reveni la denumirile moldovenești inițiale ale mai multor localități rusificate fie în perioada imperială rusă (1812-1917) fie în perioada sovietică (1940-41 și 1955-91). Astfel, de exemplu, s-a renunțat
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
din România și nu sunt oficial recunoscuți ca etnici « "Români" », denumirea de « "Moldoveni" » fiindu-le aplicată în mod discriminatoriu atât față de minoritățile conlocuitoare din Republica Moldova, cât și față de ceilalți vorbitori ai limbii lor, de peste hotare. Această poziție ideologică este denumită „"moldovenism"” prin contrast cu „"românismul"” potrivit căruia „limba moldovenească” este o simplă denumire făcută la comandă politică, pentru a desemna în Republica Moldova limba dacoromână vorbită aidoma și în România : este poziția majorității lingviștilor, filologilor și istoricilor, îndeosebi printre cei specializați în
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
Costin sau Dimitrie Cantemir,deși Dimitrie Cantemir are destule lucrări care atestă denumirea limbii ”Moldovenești” in ”Limba Românească” precum ”Hronicul Vechimii Româno-Moldo-Vlahilor”. Lingvistul Eugen Coșeriu, implicat și el în dezbaterea referitoare la glotonimul de „limbă moldovenească”, preciza că înșiși susținătorii moldovenismului scriu într-o română îngrijită, pe care o denumesc „moldovenească”, fapt care constituie un argument irefutabil împotriva existenței acestei limbi ca limbă de sine stătătoare și în favoarea punctului de vedere că cele două glotonime sunt pur și simplu sinonime. Mai
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
că: Ion Stici afirma că nicio limbă nu poate avea două denumiri, în timp ce fostul președinte moldovean, Mircea Snegur găsea recunoașterea a două glotonime pentru o limbă incompatibilă cu adevărul științific. Snegur afirma în discursul său din 27 aprilie 1995: . Adepții moldovenismului sunt de cele mai multe ori moldoveni care au crescut în familii mixte, în care numai unul dintre părinți este moldovean(român). Astfel, mamele lui Vasile Stati și Valeriu Reniță sunt rusoaice, tatăl lui Constantin Starîș este ucrainean, mama lui Ion Berlinski
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
în concurență, pentru locuitorii acestui ținut formând gubernia Basarabiei, două concepții identitare potrivnice: « românismul » care promova unirea politică și culturală a tuturor vorbitorilor graiurilor est-romanice indiferent de împărățiile ale căror supuși erau (Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus sau Imperiul Otoman), și « moldovenismul » susținut de autoritățile rusești, care promova deosebirea și despărțirea culturală și politică a vorbitorilor graiurilor est-romanice supuși ai « "Țarului tuturor Rusiilor" », de ceilalți. Deși curentele sînt anterioare, cuvintele « moldovenism » și « romînism » apar doar în anul 1932, odată cu controversele din RASS
Moldovenism () [Corola-website/Science/317276_a_318605]
-
căror supuși erau (Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus sau Imperiul Otoman), și « moldovenismul » susținut de autoritățile rusești, care promova deosebirea și despărțirea culturală și politică a vorbitorilor graiurilor est-romanice supuși ai « "Țarului tuturor Rusiilor" », de ceilalți. Deși curentele sînt anterioare, cuvintele « moldovenism » și « romînism » apar doar în anul 1932, odată cu controversele din RASS Moldovenească relative la scrierea și identitatea limbii din această Republică autonomă sovietică. În urma acestor controverse, « moldovenismul » a fost abandonat timp de șase ani (2 februarie 1932 - 27 februarie 1938
Moldovenism () [Corola-website/Science/317276_a_318605]
-
est-romanice supuși ai « "Țarului tuturor Rusiilor" », de ceilalți. Deși curentele sînt anterioare, cuvintele « moldovenism » și « romînism » apar doar în anul 1932, odată cu controversele din RASS Moldovenească relative la scrierea și identitatea limbii din această Republică autonomă sovietică. În urma acestor controverse, « moldovenismul » a fost abandonat timp de șase ani (2 februarie 1932 - 27 februarie 1938) de către autoritățile sovietice care, în acea scurtă vreme, au dat prioritate răspândirii comunismului în toată România asupra revendicării Basarabiei ca teritoriu fost rusesc. În restul timpului, « moldovenismul
Moldovenism () [Corola-website/Science/317276_a_318605]
-
moldovenismul » a fost abandonat timp de șase ani (2 februarie 1932 - 27 februarie 1938) de către autoritățile sovietice care, în acea scurtă vreme, au dat prioritate răspândirii comunismului în toată România asupra revendicării Basarabiei ca teritoriu fost rusesc. În restul timpului, « moldovenismul » a fost, pînă în zilele noastre, principala pîrghie a politicii țariste, sovietice și ruse în teritoriile din răsăritul Prutului și față de România, sau față de revendicările romanicilor dinafara acesteia. Astfel, « ul » țintea facilitarea procesului de rusificare a românofonilor dintre Prut și
Moldovenism () [Corola-website/Science/317276_a_318605]
-
unionale sovietice (printre care și Republica Moldova), controversa a reapărut în peisajul politic, provocând un război civil de-a lungul Nistrului, degradând relațiile între România și Republica Moldova și ajungând, la data de 29 iunie 1994, la o nouă oficializare constituțională a « moldovenismului » în Republica Moldova. De atunci încoace, băștinașii românofoni din Republica Moldova care se declară « moldoveni » sunt socotiți « cetățeni titulari » dar nu mai au dreptul de a se defini ca membri ai unui popor depășind granițele Republicii, iar cei care se declară « români
Moldovenism () [Corola-website/Science/317276_a_318605]
-
nu mai au dreptul de a se defini ca membri ai unui popor depășind granițele Republicii, iar cei care se declară « români » pentru a păstra acest drept, sunt socotiți « minoritate națională » în propria lor țară. Printre principalii promotori actuali ai moldovenismului în Republica Moldova, se numără: Mihail Garbuz și formațiunea sa maximalistă „Patrioții Moldovei” care militează pentru „Moldova Mare” (anexarea Moldovei dintre Carpați și Prut de către Rep. Moldova); Nicolae Pascaru, fondator al asociațiilor „Mișcarea Voievod” și „Scutul Moldovenesc”, președintele Federației de lupte
Moldovenism () [Corola-website/Science/317276_a_318605]
-
mai activ Uniunea Europeană în problemele acestui stat aflat în imediata sa vecinătate. Același ministru a mai declarat în mai multe rânduri că Republica Moldova este „proiectul de suflet” al României și, la lansarea cărții "Cominternul" de Gheorghe Cojocaru, a arătat că moldovenismul este „un construct etnic și geopolitic artificial”, ale cărui „efecte nocive și daune colaterale se văd și astăzi în Republica Moldova”. În cadrul vizitei din ianuarie 2010, România s-a angajat pentru sprijinul integrării europene a Republicii Moldova, printr-un ajutor economic de
Guvernul Emil Boc (2) () [Corola-website/Science/317869_a_319198]
-
s-a folosit cuvântul "vlah" nu numai pentru Istro-români, Aromâni sau Megleno-români, ci și pentru a deosebi Dacoromânii de acolo (în Banatul sârbesc și de-a lungul Dunării) de cei din România. Această strategie este denumită "vlahism". Sub denumirea de "moldovenism", este folosită și în Basarabia și Transnistria, unde se folosește cuvântul Moldoveni pentru a-i deosebi pe românofonii de acolo, de cei din România (fără să existe vreun acord dacă Moldovenii dintre Carpați și Prut sunt "deosebiți" de ceilalți români
Ius soli () [Corola-website/Science/315275_a_316604]
-
s-a folosit cuvântul "vlah" nu numai pentru Istro-români, Aromâni sau Megleno-români, ci și pentru a deosebi Dacoromânii de acolo (în Banatul sârbesc și de-a lungul Dunării) de cei din România. Această strategie este denumită "vlahism". Sub denumirea de "moldovenism", este folosită și în Basarabia și Transnistria, unde se folosește cuvântul moldoveni pentru a-i deosebi artificial pe românofonii de acolo, de cei din România (fără să existe vreun acord dacă Moldovenii dintre Carpați și Prut sunt "deosebiți" de ceilalți
Ius sangvinis () [Corola-website/Science/315276_a_316605]
-
în concurență, pentru locuitorii acestui ținut formând gubernia Basarabiei, două concepții identitare potrivnice : « "românismul" » care promova unirea politică și culturală a tuturor vorbitorilor graiurilor est-romanice indiferent de împărățiile ale căror supuși erau (Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus sau Imperiul Otoman), și « "moldovenismul" » susținut de autoritățile rusești, care promova deosebirea și despărțirea culturală și politică a vorbitorilor graiurilor est-romanice supuși ai « "Țarului tuturor Rusiilor" », de ceilalți. votată la data de 27 martie (9 aprilie) 1918 de către Sfatul Țării, (parlamentul Republicii Democratice Moldovenești) reprezintă
Unirea Basarabiei cu România () [Corola-website/Science/318857_a_320186]
-
Prin urmare, acesta a reacționat împotriva Unirii pe de-o parte suscitând în Basarabia însăși răscoala de la Tatarbunar, pe de altă parte înființând în Ucraina sovietică, pe malul stâng al Nistrului, Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, în care a dezvoltat « "Moldovenismul" ». La procesul răsculaților de la Tatarbunar, au venit, ca apărători ai acuzaților, mulți intelectuali comuniști din Europa occidentală precum Henri Barbusse, care au contribuit, spre satisfacția Uniunii Sovietice, să popularizeze în străinătate imaginea unei Românii represive care ar fi « "ocupat în
Unirea Basarabiei cu România () [Corola-website/Science/318857_a_320186]
-
politica și istoria Republicii Moldova. De asemenea Gheorghe E. Cojocaru este conducătorul Comisiei pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova, fiind numit prin decret prezidențial de către președintele interimar al Republicii Moldova de atunci, Mihai Ghimpu. Cartea sa "Cominternul și originile moldovenismului" (Chișinău, 2009) prezintă cronologic documente încă nepublicate ale Cominternului care a funcționat în Moscova, și au fost descoperite de autor în arhivele Cominternului din Moscova, Kiev, București și Chișinău. Documentele, care datează încă din perioada 1924-1928, au fost traduse din
Gheorghe E. Cojocaru () [Corola-website/Science/331185_a_332514]
-
Cominternului care a funcționat în Moscova, și au fost descoperite de autor în arhivele Cominternului din Moscova, Kiev, București și Chișinău. Documentele, care datează încă din perioada 1924-1928, au fost traduse din rusă și susțin construcția conceptului tipic sovietic al "moldovenismului" și inocularea acestuia în rândul populației din Basarabia, prin crearea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești în 1924. Cartea a fost lansată pe 4 decembrie 2009 la Muzeul Național de Istorie a Moldovei în Chișinău. La lansarea cărții, Alexandru Moșanu a
Gheorghe E. Cojocaru () [Corola-website/Science/331185_a_332514]
-
atât de războinici. Al treilea punct este cel legat de geopolitică Conflictul instalat în R. Moldova scoate în evidență necesitatea retrasării între EuroAtlantism și EuroAsiatism. Din nefericire pentru noi, o situație care nu este favorabilă EuroAtlantismului, deocamadată este favorabilă doar moldovenismului, adică acelui principiu de a suge la două țâțe, atât la Moscova, cât și la București, dar asta l-a făcut pe Plahotniuc să avanseze pentru că el este acel moldovean tipic care dorește așa ceva. Conflictul este exploadant, foarte grav. Iar
Cozmin Gușă: La Chișinău avem un Parlament dezastruos by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104318_a_105610]
-
joacă primul spectacol din secțiunea „Focus Moldova” - „Nekrotitanium”, în regia Luminiței Țîcu. Bazat pe romanul cu același titlu, scris de Mitoș Micleușanu și Florin Braghiș, „Nekrotitanium” pune în discuție această prejudecată și devine o combinație perfectă între violență, sarcasm, prostie, moldovenism, răutate și alte caracteristici ale mioriticilor. În zilele următoare, sunt programate celelalte două spectacole din Focus Moldova: „Sex & Perestroika”, în regia Luminiței Țîcu, marți, 25 august, de la ora 20:00, și „BASH/ Piesele zilelor din urmă”, în regia lui Mihai
UNDERCLOUD 2015 a început sâmbătă: Vezi PROGRAMUL festivalului de teatru () [Corola-website/Journalistic/101862_a_103154]
-
urmare a unirii acestei provincii cu România. Scriitorul a devenit un critic fervent al acestei uniri, susținând că identitatea românească din România și Basarabia a fost recent fabricată de intelectuali, fiind lipsită de susținere populară în rândul țăranilor moldoveni ("vezi Moldovenism"). Slonim a susținut, de asemenea, că procesul de unire a fost declanșat de Imperiul German la sfârșitul anului 1917 ca o mișcare antibolșevică, și a fost susținut de ruși, care și-au abandonat „demnitatea națională și individuală”. Bazându-se pe
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
fel se va întâmpla și în Moldova. Deci, după cum vedem, acel război care se va rostogoli în următorii ani în interiorul Statelor Unite, la fel, venirea Maiei Sandu la putere va genera un război interior și în Moldova, pentru că, în mod evident, moldovenismul afișat prin puterea oligarhilor de acolo va fi lovit din plin și bătălia va începe, în condițiile în care Maria Sandu nu este dotată, dacă ar fi președinte, cu puterea unui regim prezidențial puternic. Acolo avem un parlament de o
Gușă: Zonele geopolitice vor fi renegociate () [Corola-website/Journalistic/104205_a_105497]