238 matches
-
ceafă. Scârbos! Nu-mi pocnește costumul și nici sânii nu-mi ies afară... Hei, ce costum mișto ai, Rebecca! Vijay se ițește pe partea cealaltă a piscinei, bătând din gene ca Groucho Marx, mormăind puțin din pricina chipsurilor pe care le molfăie. Mi se aprind călcâiele și știi că asta-i interzis! Sunteți niște sârboși, zic eu, dezgustată. Mă ridic, sar în piscină și îi las cu ochii în soare. După câteva lungimi, mă proptesc la o margine, îmi aranjez părul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Ați adus o ambulanță? întrebă ea. — Nu, Dumnezeule. N-am idee ce e cu ea, spuse femeia, după care arătă spre parbriz. Se pare că șoferul își ia prânzul. Alex văzu prin parbriz un bărbat solid, cu un cioc negru, molfăind un sandviș. Se oprise lângă școală doar ca să-și ia prânzul? Ceva nu părea în regulă. Dar nu putea să-și dea seama ce. — Dr. Hughes? Sunt Casey. Da, sunt aici, cu doamna Burnet, iar dânsa spune că Jamie nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
la ce mi-ar folosi? Să cerșesc numai pentru mine? Să mănânc singur banane mucegăite și biscuiți râncezi? Să tremur singur de frig? Să mă Înțepe numai pe mine vara, țânțarii? Să rămân singur În Uniunea Europeană? -Iar Uniunea aia blestemată? molfăie Kawabata cuvintele, trăgând cu zgomot aer În piept. Ai zis că e Ziua Mondială a Râsului și tu Îmi vorbești de lucruri atât de triste...Deh, luao-ar naibii de viață, cine m-a pus să mă nasc? -Dumnezeu te-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
a obosit să-l dezlege. Oricum, de la venirea ei, sărăcia cerșetorului olog, are o importantă calitate : mirosul de curățenie. Kawabata a urinat și revine În Încăpere, cerând Încă un ceai, pe care Antoniu i-l prepară imediat și acceptând să molfăie o bucată de brânză topită și doi biscuiți. Un muscan albăstrui, a poposit bâzâind pe ,,biroul,, improvizat pentru scris, Înfruptându-se nestingherit cu niște cristale minuscule de zahăr. Dispare Într-un târziu, bâzâind enervant, prin ușa Întredeschisă, atras de lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
acum să pun Sandra - Stop for a minute? Am căutat prin bucătărie, mai era o felie de cozonac de la masa de dimineață, un cozonac fărâmicios, fără nuci, fără rahat, fără zahăr, fără nici un chichirez, cum zice tata, dar l-am molfăit, oricum trebuie să mă obișnuiesc cu gândul că Buni a a plecat și a luat cu ea secretul cozonacilor. Coca dulce, lipicioasă care dă pe de lături, scurgându-se peste marginea ligheanului, muiată În căldura aromată a bucătăriei Încinse, hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
curioasă, care ține musai să vadă “Minunea asta”! Nu de alta, dar sunt sătulă de bârfele lor și eu nu-mi mai văd capul de necazuri și suferință. În timp ce mama cugeta atât de profund, eu, vie fiind, am Început să “molfăi “colțul unui șervet din cânepă cu care Îmi acoperise fața. “Copii foarte mici trebuie să doarmă mult” și pentru asta cel mai bun somnifer și la Îndemână era Întunericul. „Cu cât mai Întuneric, cu atât mai bine!” ofta mama, sperând
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
geantă cele sfinte cum își pune un instalator uneltele. —E ud pe jos, prin câmp? întrebă el. — Da. Atunci așteaptă-mă să-mi pun galoșii. Pășea repede, iar Charlot de-abia reușea să țină pasul cu el. În fața lui, galoșii molfăiau și scuipau noroiul. Aici stătea cândva părintele Russe, zise Charlot. —A murit anul trecut, răspunse tânărul preot mergând cu pași mari. S-a udat la picioare, adăugă el grav. Nici nu vă-nchipuiți câți preoți de țară mor din cauza asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
om bun. Nici nu-i greu să fii pe placul oamenilor de la țară, răspunse succesorul părintelui Russe cu superioritate. Orice preot care a stat în același loc timp de patruzeci de ani e un om bun. Când vorbea, parcă-și molfăia dinții la fiecare cuvânt, dar, de fapt, era tot plescăitul galoșilor prin noroi. Thérèse îi întâmpină în ușă. Cu gentuța în mână, preotul urcă scările în urma ei - un meseriaș ducându-și uneltele. N-avea timp de pierdut; în zece minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
Urechile mi se transformaseră dintr-odată în niște microfoane din alea ultraperformante care se folosesc în documentarele televizate ca să auzi cum respiră furnicile. M-am concentrat pe mâncatul propriilor cartofi, dar nu mai auzeam nimic altceva decât pe John Joe molfăind, clefăind și pufnind ca un rinocer. Umerii mi s-au încordat din ce în ce mai tare, ridicându-se până în dreptul urechilor. Clefăitul și mestecatul au crescut în intensitate până când au ajuns singurele sunete pe care le mai percepeam. Era revoltător. Am simțit cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
din rând. Nu înțelgeam de ce trebuia să ne îmbulzim dar îmi doream să scap cât mai repede. Într-un final am ieșit mototolit și roșu la față cu două bilete în palma strânsă. Ea m-a mângâiat pe obraz încurajator molfăind din buze un fel de „bravo”. Nu mai conta că aveam locuri într-un colț de sală, undeva mult în spate, unde lumea care stătea în picioare comenta, deranjând pe cei care voiau să se lase cuprinși de acțiunea filmului
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
de pâine sau fetelor n-aveți ceva dulce sau cine-mi pasează un măr, eu voiam să fiu prima pe fază și să le sar în întâmpinare. Ceva-ceva tot am câștigat până-ntr-a patra: ori de câte ori aveau poftă să mai molfăie sau cronțăne una-alta, veneau ață la mine, nu întrebau în neant. Fiindcă cel mai abitir se înfrupta Gigel Drăghici; începând dintr-a doua, copiii nu mă mai beșteleau Andibandicacarandi, Chiști sau Pișpi, ci mă strigau Penelopa lui Gigel, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
câteva ori, a clătinat din cap, s-a ridicat și l-a strigat pe celălalt muncitor, fă-te-ncoa, Traiane, să vezi și să nu crezi! Muncitorul pe nume Traian a pus pe pătură bucata de pâine pe care o molfăia, s-a ridicat și s-a pornit spre. Când a ajuns, muncitorul pe nume Feri i-a întins, fără o vorbă, fotografia, uită-te bine, n-o să-ți dai seama din prima, dar uită-te cu atenție, i-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
meu, i-am urat și eu la mulți ani și i-am spus că nu, între timp am mai luat un cornuleț, mușcând din el precaut și sperând că n-o să mai aibă gust de mucegai, însă avea, l-am molfăit deci îndelung, și atunci bunicul mi-a spus că știe că mama nu-i iubește, știe și cât de greu e pentru mine că nu pot să-mi iau cadourile acasă, de aceea anul acesta o să primesc în dar ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
și tot se îngrașă. Ca după aia să se descopere că mânca și regimul și meniul lui normal. Nu-ți vine să crezi cât putea să bage-n el. Când s-a întors Eva, i-a ascuns dinții, dar el molfăia mâncarea și tot nu se lăsa. Avea și ceva bani. — Banu’, spuse Fat Paul meditativ, nu fașe niși doi bani fără sănătatea asta nenorocită. Se spune că francezii trăiesc ca să mănânce. Pe de altă parte, englezii mănâncă pentru a muri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
trecerile lor spre moarte cu gesturi ironice, sărutând solemn paturile puștilor călăilor lor, pângărind steaguri imaginare. Chirurgii s-ar tăia neatenți înainte să facă primele incizii, soțiile ar murmura în treacăt numele amanților în momentul orgasmului soților lor, târfa care molfăie penisul clientului ar putea mușca fără nici o răutate un cerc mic de țesut de pe curbura superioară a glandei lui. Aceeași mușcătură dureroasă pe care o primisem și eu odată de la o prostituată obosită, iritată de erecția mea ezitantă, îmi aduce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
mai multe ori la București, de unde făcu rost de tot ce nu era de găsit în reședința de raion. Vremea se menținea neobișnuit de blândă pentru mijlocul iernii, dar badea Panciu, proprietarul lor, stând pe prispa casei la soare și molfăind vajnic cu măselele lui cele noi coltuce uscate de pâine, clătina din cap și spunea cui voia să-l asculte că iarna fără zăpadă era un semn rău, nicidecum un motiv de bucurie; după asta puteau să vină cine știe ce necazuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
iaurt cu lingurița și îl fixa cu ochi mirați și tâmpi, lucind stins în găvanele orbitelor. Sărut mâna, maică Dochia! o salută Nichi, făcându-i o reverență japoneză, cu mâinile împreunate în dreptul ochilor. Bătrâna căscă ochii mari și începu să molfăie din nou iaurt din borcan. Îți mulțumesc pentru flori, glăsui Felicia și vaga ambiguitate a acestor vorbe îl făcu pe Victor să se înroșească ușor. Se putea, adică, înțelege că fata nu avea și alte motive pentru care să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
pe ușă, urlând de durere. Am ridicat de jos noua mea armă neoficială și le-am spus celorlalți cartofori să-și ia banii și să plece acasă. Când am ieșit, se adunase public ca la urs: polițiști în uniformă care molfăiau sandvișuri pe trotuar și-i urmăreau pe frații Johnson cum o iau la sănătoasa, ținându-se de brațele rupte. — Pe unii nu poți să-i iei cu frumosul! am strigat. Un sergent în vârstă, despre care auzisem că mă urăște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
sale cu Ulpiu o atmosferă de corectitudine cazonă, supraveghere discretă și ocrotire ușor amuzată. Într-adevăr, băiatul dă în brânci, progresează, și nu trudește deloc rău, din moment ce prin aceeași ușă prin care intră zilnic rupturi, documente betejite, arse, lipite sau molfăite de mucegai, ies a doua zi acte-pacienți cu înfățișări reîmprospătate, tefere și cu aerul acela docil ce le îngăduie hârtiilor să fie citite. Arestații care, în trecut, se mai dădeau de ceasul morții, distrugând, chiar în secundele în care erau
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Uitați, Kate va fi administratorul principal al fondului. Pe ea trebuie s-o consultați În legătură cu alcătuirea portofoliilor și așa mai departe. Vă poate chiar explica mecanismele misterioase din spatele Rezervei Federale. Și apoi, câteva minute mai târziu, când invitatul nostru Își molfăie puiul de porumbel: —Jeremy, fondurile lui Kate ne-au adus cele mai mari profituri În aceste ultime șase luni despre care se poate spune că au fost o perioadă destul de dificilă pentru capitaluri din toate punctele de vedere, tu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
pe o grenadă cu cuiul scos, sprintez traversând magazinul până la locul special pentru schimbat scutece. 16.05: Mă Întorc la coadă. Șaisprezece minute. Estimez că până acum Ben a mâncat cel puțin o doisprezecime din mâncarea pentru petrecere. În timp ce el molfăie mulțumit, Înșfac o revistă de pe suportul de lângă casă și-ncerc să-mi fac tensiunea să scadă citindu-mi horoscopul. Jupiter traversează acum a noua casă din zodia dumneavoastră, ceea ce este Într-adevăr unul dintre lucrurile cele mai benefice pentru dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
o erezie a vieții elegante. Într-adevăr, dandysmul este o afectare a modei. Devenind dandy, un om devine o mobilă de budoar, un manechin extrem de ingenios care se poate așeza pe un cal sau pe o canapea, care mușcă sau molfăie tot timpul măciulia bastonului, dar o ființă gânditoare... niciodată! Cel care nu vede În modă decât moda este un prost. Viața elegantă nu exclude nici gândirea, nici știința: ea le consacră. Prin ea, oamenii trebuie nu numai să Învețe să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
o jumătate de sunet. PARASCHIV (Lângă MACABEUS.): Cască gura! (Pauză; PARASCHIV îl va hrăni pe MACABEUS; îi va introduce în gură cartofii fierți, la început cu oarecare grijă, apoi tot mai amuzat, apoi tot mai sadic.) PARASCHIV: Îți place? MACABEUS (Molfăind.): Nu simt nimic. PARASCHIV: Am să ți-i sărez. (Aduce sacul cu sare.) Așa e bine? MACABEUS (Molfăie.): Sunt fierbinți. PARASCHIV: Simți tu că sunt fierbinți? MACABEUS (Molfăind.): Da. Mă frig. PARASCHIV: Am să ți-i răcesc. (Suflă pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
introduce în gură cartofii fierți, la început cu oarecare grijă, apoi tot mai amuzat, apoi tot mai sadic.) PARASCHIV: Îți place? MACABEUS (Molfăind.): Nu simt nimic. PARASCHIV: Am să ți-i sărez. (Aduce sacul cu sare.) Așa e bine? MACABEUS (Molfăie.): Sunt fierbinți. PARASCHIV: Simți tu că sunt fierbinți? MACABEUS (Molfăind.): Da. Mă frig. PARASCHIV: Am să ți-i răcesc. (Suflă pe un cartof.) Așa? MACABEUS (Molfăind lacom.): Sunt buni. PARASCHIV: Nu te grăbi. MACABEUS: Sunt foarte buni... (Clepfăie.) Mai vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
apoi tot mai amuzat, apoi tot mai sadic.) PARASCHIV: Îți place? MACABEUS (Molfăind.): Nu simt nimic. PARASCHIV: Am să ți-i sărez. (Aduce sacul cu sare.) Așa e bine? MACABEUS (Molfăie.): Sunt fierbinți. PARASCHIV: Simți tu că sunt fierbinți? MACABEUS (Molfăind.): Da. Mă frig. PARASCHIV: Am să ți-i răcesc. (Suflă pe un cartof.) Așa? MACABEUS (Molfăind lacom.): Sunt buni. PARASCHIV: Nu te grăbi. MACABEUS: Sunt foarte buni... (Clepfăie.) Mai vreau. PARASCHIV: Așteaptă. (Suflă pe un cartof, îl rostogolește prin sare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]