653 matches
-
dar nu apărea nimic. La naiba. Îmi plăcuse la nebunie. Oricât ar fi susținut că fiecare cuvânt era purul adevăr, știam că exagera din plin. Dar era atât de amuzantă și de curajoasă și de plină de viață încât mă molipsisem și eu. Capitolul 9tc " Capitolul 9" M-am uitat iar la ceas. Trecuseră doar patru minute de când mă uitasem ultima dată. Cum era posibil? Aveam senzația că au trecut cel puțin cincisprezece minute. Mă învârteam, efectiv mă învârteam de colocolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
de voluntari și s-a năpustit În fruntea lor asupra oștirii muntene. S-a Întors după două ceasuri, plin de sângele celor uciși, victorios. A poruncit ridicarea taberei și continuarea marșului spre Moldova. Culmea este că oștenii lui s-au molipsit de nebunia comandantului. În loc să protesteze, cum ar fi făcut orice armată europeană, au Încălecat și au dat pinteni, ca și cum abia ar fi așteptat prima ciocnire cu armata otomană. Târziu am Înțeles că oamenii aceia, deși locuiau În Transilvania, socoteau Moldova
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Cu frica cui? Unde? - Păi dacă ai promis... trebuie să-ți respecți promisiunea, nu? - Nu. De ce? Alexandru se zgudui de râs, apucându-se de coama calului. Comunicarea dintre el și fratele lui atingea absurdul perfect. Ștefănel nu Înțelese, dar se molipsi de veselia fratelui său și Începu și el să râdă. - Măi, omule... Încercă Alexandru să explice, dar nu reuși, fiindcă râsul Îl inundă. Își dădea seama că fratele lui nu pricepe ce spune el și viceversa și amândoi au dreptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
interiorul corpului. Dacă și-ar fi pus un termometru, nici n-ar fi trebuit să-l frece de haine. Pînă și eroul din plastic, pe care-l ținea mai tot timpul asupra lui, se îndepărtase de el, ca să nu se molipsească. Și asta din cauza unui cuvînt. Da, i-a spus el lui Marcu, cînd a fost invitat. Cuvîntul da îi deschidea buzele înainte să aibă timp să le strîngă. Asta nu pentru că Marcu a făcut o prezentare foarte vie și atrăgătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
bruscă. Își Întinse mâinile pentru a-și lua caietul Înapoi. Dante, după ce rearanjase În mare paginile, Încercă să surprindă câte ceva din cele scrise, Însă celălalt i le smulse din mână, ca și când s-ar fi temut să nu cumva să se molipsească. - Chiar crezi că suntem cârmuiți de o forță necunoscută, fie și În faptele cele mai obișnuite, În dispreț față de libertatea pe care ne-a conferit-o Creatorul? - Libertatea ce ni s-a Îngăduit este la fel cu aceea dată ghindei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
când fu anunțat că cei după care trimisese se aflau la poartă. Venise abatele Însuși, Îngrijorat, să Îi dea vestea. Își aruncă o ocheadă rapidă spre mort, ferindu-și de Îndată privirea, ca și când s-ar fi temut să nu se molipsească de la acea priveliște. În spatele său, câțiva călugări se Înghesuiau În dreptul ușii, Întinzându-și gâturile ca să vadă. - Înfășurați trupul Într-o pânză și duceți-l jos, ordonă Dante. Cu un semn din cap, abatele Îi confirmă cererea. Călugării păreau nerăbdători să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
de descurajare și adesea bocea în camera ei pentru viața în derivă pe care o ducea. Peste tot se simțea acest impuls, îndeajuns cât să îi afecteze pe toți, dat de tonul zilelor care treceau. Și poate m-aș fi molipsit și eu dacă n-ar fi fost Hilda Novinson. Și Mama era foarte nervoasă; trebuia să știi să vezi lucrul ăsta, de vreme ce nu dădea nici unul din semnele ei obișnuite. Îmi dădeam seama din posomorala care răzbătea prin docilitate, din modul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
avea palat, slujitori și haine frumoase, de ce rătăcea peste tot în țara aceea străină, de ce vorbea cu toată lumea și mai ales cu aceia de care nimeni nu se apropia, care erau goniți în afara satelor pentru ca oamenii sănătoși să nu se molipsească de boala lor bătrânul zice că era o boală îngrozitoare : nu-i durea nimic, dar încet-încet își pierdeau degetele, apoi mâinile, picioarele, chiar și fața nu se mai cunoștea ajungeau, așa , un ciot despre care bănuiai că ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
modă. M-am strecurat de-a lungul mai multor stative care făceau ca locul să ia aspectul și mirosul unui bazar afgan tradițional dintr-un cartier sărac al Kabulului, chinuindu-mă să nu mă ating de ele ca să nu mă molipsesc și eu. Ieșind pe neașteptate În stradă, m-am trezit față În față cu o tânără care Își făcea de lucru cu reverul unei haine lungi până la pământ și groaznic de urâtă. Își ridică ochii spre mine și tresări când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
are? E abătut? E bolnăvior? E bocciu? E-n carantină? Nu i-ați pus pempărși? Păi, de ce? Mai nou, prizează somnifere? Etnobotanice? Narcotice? Noi obișnuiam să ne drogăm legal. Hmm... Dar Fratele? E picnit și el? E beteag? S-a molipsit? zice Nae, gătind minuțioasele manevre de amalgamare a lichidelor, demne de un barman profesionist. Haide, băi, noroc! Sile s-a pilit ca scroafa lu' Arvinte! ia cuvântul Poetul. S-a-mbătat criță. Harcea-parcea. Comă alcoolică. Fără comentarii de prisos. Din cauza lui și-
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
mai puternic. Acest lucru l-am învățat în special de la domnul profesor Viorel Paraschiv, un director modern, care se implică cu bucurie în proiectul nostru, ne sprijină și participă direct la organizare, sponsorizare și prezentare. Mereu activ și cu inițiativă, molipsește pe cei din jur, îi determină să muncească, observă și critică rezultatul muncii cu responsabilitate și în mod constructiv. Mi-ar plăcea ca viitorii dascăli să contribuie la păstrarea și transmiterea obiceiurilor de peste an, să înființeze muzee particulare cu obiecte
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
țară. Mărturisește într-un loc: „Am sfârșit aproape întotdeauna prin a adopta opiniile celor pe care-i combătusem. (Iron Guard, pe care am detestat-o la început, mi-a devenit din fobie obsesie). Maistre, după ce l-am atacat, m-a molipsit. Dușmanul biruie pe nesimțite un om lipsit de caracter. Tot gândind împotriva cuiva sau a ceva, îi devii prizonier și ajungi să-ți placă această servitute” (III, 346). Dacă ura devine dragoste, de ce n-ar deveni și dragostea ură? Altfel
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Ă urmare a unei robii seculare” (III, 244). Continuă Cioran: „Cred mai degrabă că trebuie incriminat frivolul scepticism național, care refuză să aprofundeze, să interiorizeze senzația” (idem). Până și evreii ar deveni, în mediul românesc, sterili, crede Cioran. „S-au molipsit de superficialitatea ambiantă”, spune el și continuă: „Un Kafka n-ar fi fost cu putință la noi. Mediul l-ar fi făcut frivol, «jurnalist», diletant, sceptic într-un chip vulgar. Asta e și trăsătura dominantă a neamului nostru: scepticismul vulgar
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
satului său și un întreg univers spiritual.”( Ioan Meițoiu - Stare de dor. Poeți și pictori țărani, Ed. Sport - Turism, București 1983, pag. 245) Nicodin Rodica 1954 Pictor „Nici nu știu prea bine cum să vă spun, poate că m-am molipsit de la socrul meu Ion Niță Nicodin. Stăteam mult în preajma lui când picta. Uneori se întâmpla să-mi placă atât de mult câte o lucrare de-a lui, încât nu-mi venea să plec de lângă ea. În asemenea momente mă gândeam
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
În comerțul nostru cotidian tu Îl decupezi pe celălalt, Îl obiectifici, operezi o tăietură În el, așa cum ți-ai lua o felie dintr-o bucată de brânză; pe câtă vreme În Înflăcărarea imaginației prin imaginație luminozitatea comunicării invadează restul celor două euri, molipsește pentru o vreme Întregul ființelor.ț Energeia vs. ergon Privit sub raportul esenței, limbajul - va scrie 1, spre sfârșitul vieții sale, un Humboldt devenit de-acum lingvist - nu este o operă (Werk), ci o activitate (Tätigkeit); sau, pentru a utiliza
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mult așa de siguranță, se descifrează cum se descifrează o ghicitoare. Și puroiul picură din țeava de tun a tatălui peste roșața eczematică a lui Mariedl, îi îngheață învelișul viu și se strecoară în gaura de foc de natură umană, molipsește dobitoc de credincioasa apă vie, seul cadavrului uman nenăscut silit să trăiască nătărău, nu că poate să vrea să poată, ca seul de la fiaraom care-i tare credincioasă. Bravo taică, bravo. Chiar dacă moartea îi povestește burții de atâta vreme despre
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
poate să atragă, sau să piardă iremediabil, veritabile talente în domeniul său, care se pot manifesta deplin peste ani. În acest sens, profesorul trebuie: să adopte o atitudine entuziastă, creativă la orele sale; elevii sau studenții săi sigur se vor molipsi de această atitudine; să-și cunoască mai bine elevii/studenții (cum îi îndemna pe educatori J.J. Rousseau: ) și să urmărească reacția lor în timpul orelor; să respecte și să promoveze valorile umane autentice; să-și multiplice contactele cu elevii/studenții în afara
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
descrisă încoronarea regelui. Nu autorul este cel care relatează, ci un oarecare episcop Burnet. Probabil, folosind un prezumtiv episcop, autorul a gândit că lucrarea va fi mai credibilă:"«Odată cu revenirea regelui,» a spus el, «un spirit de bucurie extravaganța a molipsit întreaga națiune, care a adus cu sine dezicerea de toate promisiunile de virtute și pietate. Totul s-a sfârșit în distracții și beții, care stăpâneau cele trei regate într un grad atât de mare, încât a corupt aproape pe toți
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
la instaurarea climatului polemic între cei doi, într-un timp istoric dat278. Din această perspectivă, intervalul dintre 1936 și 1937 este capital în diacronia polemicii Arghezi-Iorga, pentru că proporțiile pe care le atinge sunt fără precedent. Ofensiva declanșată de istoric va molipsi mai toate publicațiile autohtoniste, atâta vreme cât capul de acuzare, "pornografia", periclita "moralitatea literară" a epocii, moralitate asumată de vocile din dreapta palierului ideologic. Până acum, atacurile, și de o parte, și de alta, erau sporadice. Iorga își făcuse cunoscut refuzul de a
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
mod, „iar neamul boierilor pământeni se ocărăște“. Concomitent, parveniții preiau dregătoriile, eliminându-i pe boieri de la o importantă sursă devenit. Această practică devine res pon sabi lă pentru toate „relele“ și stricăciunile pe care le-a suferit „patria“, mulți autohtoni molipsindu-se după exemplul acestor intruși. Din nevoia de a stopa acest „prost obicei“ se hotărăște interzicerea căsătoriilor între fetele băștinașilor și străini sub amenințarea confiscării averii pe seama domniei și alungarea din țară a respectivei familii. Părinții, nașii și preoții vor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
unei trăsnăi, trecerea prin Frumos este inesențială. În propriul ei cuib istoric, "Arta" a fost, până într-un timp nu foarte îndepărtat, nu de negăsit, ci pur și simplu de negândit. Capitolul VII Geografia artei "Acolo unde cei cultivați se molipsesc de vreun efect, cei necultivați fac gripă." * Oscar Wilde Atât timp cât omul fixează cerul, nu privește pământul, nici pe ceilalți oameni. Peisajele și chipurile profane apar cam în același moment în pictura occidentală, căci nu ne place ceea ce vedem, ci vedem
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
tem că, peste vreme, saltul nostru e la fel de neputincios ca al delfinului ce-ar vrea să lase-n urmă marea. Privirea-i languroasă lunecă de-a lungul frizei cu delfini zugrăvite pe peretele din dreapta tronului, și jocurile lor vioaie o molipsiră de bucuria proprie unui efemer fără ieșire. Simțea că nu doar cu ochii din orbite o privise arhitectul, ci cu ochiul unui vârtej mult mai adânc ce-i cutreiera făptura, stârnindu-i sângele. Cunoștea bine lovitura acestei vipere divine, duhul
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
redistribuiri interne, nu doar dând buzna înspre o ipotetică ieșire. − Și-asta încă n-ar fi nimic, îl completă Bart; culmea e că atracția centripetă a autolimitării a trecut dincolo, prin Marele zid, ca un duh civilizator și i-a molipsit actualmente pe mongolii postcomuniști: și-au declarat cam o treime din țară rezervație naturală și par hotărâți s-o mențină în stare cât mai sălbatică. Poate ați auzit că sunt pe locul întâi în lume ca suprafață de parc natural
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în cariera noastră de bibliotecari oameni ai cărților și ai cuvintelor. în bibliotecă, cine caută nu se poate să nu găsească, alături de carte binele și frumosul. Mă gândesc cât de imperfect și de bolnav este sufletul care nu se poate molipsi de bine și de frumos. Așadar, îndemnul meu este acela de a ne ajuta unii pe alții, necondiționat. Cei care n-au făcut-o încă s-o facă neîntârziat. Să-i îmdrumăm pe cei mai tineri, să-i ajutăm să
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
acestui vis de simțiri înalte. Să dea Dumnezeu să fie această dulce întâlnire prilej de încărcare a bateriilor care să ne ajungă un an întreg și să ne dorim ca zilele să treacă într-o clipă ca să putem rosti : regăsire, molipsește-ne, aurește-ne, înțelepțește-ne ! prof. Valentina Lupu, bibliotecar, C.C.D., Vaslui Armonii muzicale <citation author=”Alexandru Pașcanu”>„Corul o orgă umană la care dirijorul acționează niște clape numite suflete.”citation ;-:Alexandru Pașcanu Pornind de la aceste reflecții despre muzica corală. Din
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]