363 matches
-
vol. I, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 301 footnote>, iar Evagrie Ponticul ne descoperă că, dintre dracii care se împotrivesc urcușului nostru duhovnicesc, cei dintâi sunt cei încredințați cu poftele lăcomiei pântecelui, cu iubirea de argint și cei care ne momesc cu slava de la oameni, iar ceilalți vin după aceștia ca să ia în primire pe cei răniți de ei, fiind, de pildă, cu neputință să cadă cineva în mâinile duhului curviei dacă n-a fost doborât mai întâi de lăcomia pântecelui
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
tot În cadrul spațial al interacțiunii tactice, ele constau În crearea unei microzone de vid, cu puțin mai departe de punctul de impact al loviturii adverse. Mărind distanța și menținându-te În poziție de intangibilitate, Îl inciți pe celălalt să acționeze, momindu-l cu un fals vid care să-l avantajeze. Neatingându-și ținta, adversarul este antrenat de propria mișcare, astfel Încât poate fi dominat. Astfel, centrul interacțiunii ocupat poate fi, iar, din acest moment, putem controla ceea ce va urma, grație armoniei În
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
pe ogoare sunt „așa de multe flori de mac”, vorbește de „albii crainici,/ Ce și catarg și cârmă / Și punte / Le-or preface-n albastru baldachin,/ În legănarea cărui tot pământescul chin/ Adoarme”, de „o fântână cu cumpănă grea”, care „momește de departe drumeții” la apa ei „sălcie și caldă și rea”, nu alta decât „apa vieții”, privește „rugul pe care-am ars femeia”, sufletul care „azi își dezgroapă morții”. Concizia merge până la formula abstractă, nu fără transpunerea acesteia într-un
FARAGO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
schimb. S-a pierdut timp, iar tocilarii, nemulțumiți oricum de insuccesul obținut mai devreme cu oferta proprie, au concis că „ei nu mai negociază nimic”. Până la urmă șmecherii au reușit să cadă de acord asupra a ceea ce putea să-i „momească” pe tocilari. Ei au spus că aceștia din urmă pot primi de la ei o carte pe care știau că și-o doreausăptămâna trecută. Tocilarii au refuzat oferta spunând că făcuseră deja rost de ea, cu trei zile în urmă. La
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
La noi prezentul e un mâine, La tine-i efemerul permanent. Voi nu mai știți de mamă și de tată! Noi nu suntem orfani ca voi, Noi moștenim averea ce ni-i dată, Crescută chiar și din nevoi. * Nu ne momiți cu satul cel global! Vi-i râvna val zădărnicit, Căci noi am răzbătut din val în val Pân’ce-am ajuns de neclintit. * Deschisă-i poarta mea străine, De-mi ești prietenul cinstit, Te ospătez și azi, și mâine, Dar
DE NECLINTIT... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381273_a_382602]
-
nu-i destul un braț? Ce m-aș face fără acest unic braț care mi-a mai rămas? Și apoi, mă bate gîndul că Moby Dick mai mult înghite decît mușcă. Ă Atunci, întinde-i brațul stîng, ca s-o momești să-ți dea înapoi brațul drept, se amestecă în vorbă Bunger. Știți, domnilor - adăugă el înclinîndu-se ceremonios și metodic în fața fiecăruia dintre cei doi căpitani - știți că aparatul digestiv al balenei a fost construit în așa fel de impenetrabila Pronie
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de primejdia de a fi, ca atâtea spirite înalte ale trecutului, victime ale acestei iluzii. Iluzia însăși - apreciază Kant - nu va putea fi însă evitată. Intervine aici „dialectica naturală și inevitabilă” a rațiunii omenești. Această dialectică nu încetează de „a momi” rațiunea noastră și „de a o arunca neîncetat în rătăciri momentane, care trebuie mereu înlăturate”28. De vreme ce Kant nu a văzut, așadar, în speranțele mereu renăscute ale metafizicii dogmatice de a ajunge la cunoașterea absolutului o simplă greșeală, ci expresia
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
lui înainte ca moartea să-i ceară. Vroia să aibă cât mai multe de care să-și amintească în lunga și cenușia eternitate care-l aștepta. Din spate veneau Ducele și Baronul, care fredona tocmai acea melodie cu care îl momise pe actualul Împărat în cabinetul său: "Sărută-ți, copile, părinții și frații și-apoi să mergem la război..." Capitolul 28 Începutul eternității La trei ani și jumătate după Declararea Independenței Leverifului, întregul glob serba unirea sub același steag, pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
la rex și la pontifex. Poporul a fost cel care - setos de libertatea proaspăt cucerită - a jurat să lupte pentru ea și să nu mai îngăduie niciodată la cârma statului un alt rege, ca nu cumva mai târziu să fie momit din nou cu tot felul de daruri sau făgăduieli mincinoase. Exista totuși o singură problemă. Regii înființaseră o sumă de rânduieli legate de cultul religios. Ritualurile executate de ei erau atât de specifice rolului lor și atât de sfinte, încât
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
lecție de călărie, se roagă băiatul. Indecis, Gallus îi pune palma pe creștet. Augustus a scos aso ciațiile de tineret din uitarea în care căzuseră. Aici este de acord cu tatăl său. Și lui îi displace să-și vadă fiii momiți în acest fel, ca de altfel tot restul tinerilor nobili. Dă să refuze scurt, dar ochii plini de speranță ai copilului îl imploră. — Bine! rostește cu jumătate de gură. Aeserinus țâșnește în sus de bucurie și o zbughește ca un
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Rufus. Oftează. — Baia asta de sânge inutilă încoronează sfârșitul primei părți. Îl bate cu palma pe spinare. — Urmează pauza. Pusio tot ar mai zăbovi cu capul afară. — De ce nu te duci să-ți iei locul printre spectatori? încearcă să-l momească instructorul. O să mai fie vânători de animale sălbatice și după-amiază. Tânărul își coboară capul și trage chepengul la loc. Rufus îl mai îmboldește o dată. — Hai, du te! Călărețul refuză cu îndărătnicie. — Ah! Înțeleg, zâmbește atunci răutăcios, ție-ți plac specta
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
fi cu stea în frunte; Teamă n-ai, căta-vor iarăși Între dânșii să se plece, Nu te prinde lor tovarăș: Ce e val, ca valul trece. Cu un cântec de sirenă, Lumea-ntinde lucii mreje; Ca să schimbe-actori-n scenă, Te momește în vârteje; {EminescuOpI 197} {EminescuOpI 198} Tu pe-alături te strecoară, Nu băga nici chiar de seamă, Din cărarea ta afară De te-ndeamnă, de te chiamă. De te-ating, să feri în laturi, De hulesc, să taci din gură
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
trecerea de la Încrâncenatul Richard la jucăușul Puck se făcea cât ai fi bătut din palme: „Ai ghicit. Eu sunt un duh ce zboară o-ntreagă noapte prin văzduh. Pe Oberon Îl fac să râdă-ades, când ca o mânză tânără nechez, momind pe nărăvașul armăsar...“. Și ajungând aici, bătrâna necheza, scoțându-și capul pe geam, trimițând bezele spre balcoanele vecinilor. „Cântă mai departe“, Îi poruncea bătrânica Mașei, Întinzându-i cartea și prăpădindu-se de râs. Și Mașa continua cu un glas ieșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
produs inventat de nu se știe cine, constituia În toate Închisorile din țară, moneda forte a deținutului!! Treaba n’a fost ușoară. Șeful gardian din escortă, la Început nici nu vroia să audă. Treptat Însă, la insistențele lui care-l momi cu o sumă de bani bunicică: la miliție i se dăduse banii Înapoi găsiți la arestare și astfel gardianul dădu ordin ca duba care-i transporta să oprească În dreptul unei prăvălii, unde nefericitul Tony Pavone cumpără și pentru milițian unele
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
competiția cu alte femei din mediul proxim al poveștilor de succes. Curat feminist, care va să zică! Uite așa îmi explic și ce plăcută e scalda republicană în Feminine mistique. Resursele sunt la bărbați. De ce să le redistribuim standard când putem să îi momim cu mijloace clasice și să le flatăm testosteronul secătuit? Probabil că nu am năpârlit niciodată țăranca din mine. Programul meu de viață a inclus, de când sunt conștientă, trezitul la ora 5-5,30 dimineața. În felul acesta mi-am asigurat mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
înfățișat înaintea noastră. Era catârgiu, zicea el, și trebuia să plece fără zăbavă spre Fès. Dacă voiam, ne putea oferi serviciile sale în schimbul unei sume neînsemnate, câteva zeci de dirhami din argint. Dornic să părăsească Melilla înainte de căderea nopții și momit fără îndoială de preț, Mohamed a acceptat fără să se mai târguiască. I-a cerut totuși catârgiului s-o ia pe drumul de coastă până la Bedis înainte de a se îndrepta înspre sud către Fès; omul avea însă o idee mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să mai ceară părerea câtorva țesători, precum și câtorva negustori ce se ocupau cu comerțul în afara țării. Totuși, spre a-și dovedi marele interes pentru afacerea asta, i-a dat avans lui Mohamed patru sute de monezi din aur și l-a momit totodată cu ideea unei uniri între familii. După câteva luni, cred că era prin luna șaaban din anul acela, Zeruali l-a chemat la el pe tata. I-a adus la cunoștință că proiectul îi era acceptat și că trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
fără să scoată o para din buzunar! — Și ca să-și răscumpere greșeala. Cum continuam să nu pricep nimic, consimți în sfârșit să-mi explice: — Vreme de generații, tribul meu ducea un trai nomad la apus de Sahara, până când bunicul meu, momit de câștig, a început să cultive indigo și să facă negoț. Satul ăsta câștigă astfel mult mai mulți bani decât are nevoie să cheltuiască, iar în pământul din fiecare colibă se află mai mult aur îngropat decât în cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
nu-i așa? Erau foarte mulțumite și foarte mândre de treaba bună pe care o făcuseră, în ciuda împrejurărilor dificile. Hungry Hop se retrase cu capul vâjâindu-i. Când fata plecă, familia se strânse în jurul lui, împuindu-i urechile de vorbe, momindu-l cu promisiuni legate de o mașină Maruti și televizor, o petrecere de nuntă care să dureze două săptămâni... Stop! își zise în sinea lui. Cum să fac așa ceva? Dar ei continuară, și, în cele din urmă, o privire mulțumită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
Nu-i defăimare. Nu-i nimic denigrator. Este doar o mare tristețe, mai grea decât orice lacrimă sau orice geamăt, că mulțimea, imensa majoritate a acestui popor, trăiește mizer, gândește mizer, merge ca o turmă spre niciunde, ademenită cu vorbe, momită cu mici nimicuri, învățată să fie coruptă, să fure spre a supraviețui, să admire slugarnic pe marii hoți, să se bucure de-un cârnat și o bere luate, la înghesuială, din pomana unui parvenit. Parastasele și pomenile de prin satele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
cimitir. Musafirii se Îmbătaseră În așa hal, Încât devastaseră locul. Unii desenaseră cu cărbune și alte murdării tot felul de inscripții sataniste și zvastici pe pereți. Veniseră la agapă, printre alții, Bikinski și cu Satanovski, care tot Încercase să-i momească să joace cărți. Ajunsese acolo și o anumită Lily Fundyfer... Și alte paparude. A ieșit un scandal cumplit... La fața locului au descins jandarmii. Cu chiu, cu vai, mituind-i, stomatologul Paul reușise să iasă din Încurcătură... De atunci, Noimann
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
prin care ei vor răpune viclenia dușmanului, cruzimea și bezna, haosul și umilința. La ceasul când scriu, legionarii sunt atacați și insultați de chiar foștii colegi de suferință cu care în temniță au făcut front comun împotriva dușmanului comun, comunismul. Momiți de opiul puterii, privilegiile sunt singura lor aspirație și nu mai văd scopul suferinței, esență divină a rostului omului în viață, care aduce pace și mântuire pentru care trebuie să militeze tot omul generos și devotat unui ideal. „Cea mai
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
4. vînzători, obraznici, îngîmfați; iubitori mai mult de plăceri decît iubitori de Dumnezeu; 5. avînd doar o formă de evlavie, dar tăgăduindu-i puterea. Depărtează-te de oamenii aceștia. 6. Sunt printre ei unii, care se vîră prin case, și momesc pe femeile ușuratice, îngreuiate de păcate și frămîntate de felurite pofte, 7. care învață întotdeauna și nu pot ajunge niciodată la deplina cunoștință a adevărului. 8. După cum Iane și Iambre s-au împotrivit lui Moise, tot așa și oamenii aceștia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85052_a_85839]
-
lor este să trăiască în plăceri ziua în amiaza mare. Ca niște întinați și spurcați, se pun pe chefuit la mesele lor de dragoste, cînd ospătează împreună cu voi. 14. Le scapără ochii de preacurvie, și nu se satură de păcătuit. Momesc sufletele nestatornice, au inima deprinsă la lăcomie, sunt niște blestemați! 15. După ce au părăsit calea cea dreaptă, au rătăcit, și au urmat calea lui Balaam, fiul lui Bosor, care a iubit plata fărădelegii. 16. Dar a fost mustrat aspru pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85049_a_85836]
-
care a început să vorbească cu glas omenesc, a pus frîu nebuniei proorocului. 17. Oamenii aceștia sunt niște fîntîni fără apă, niște nori, alungați de furtună: lor le este păstrată negura întunericului. 18. Ei vorbesc cu trufie lucruri de nimic, momesc, cu poftele cărnii și cu desfrînări, pe cei ce de abia au scăpat de cei ce trăiesc în rătăcire. 19. Le făgăduiesc slobozenia, în timp ce ei înșiși sunt robi ai stricăciunii. Căci fiecare este robul lucrului de care este biruit. 20
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85049_a_85836]