421 matches
-
din cel mai vechi erau băute pe nerăsuflate. Pentru Tournesol, fericirea însemna, în oricare dintre aceste dupăamiezi calme și nesfârșite, bucuria de a întârzia între retortele și firele alchimice care îi împânzeau camerele. Închis în universul său etanș ca o monadă, separat de cei din jurul său prin auzul ce devenea din ce în ce mai șubred cu fiecare an, Tournesol era argonautul pentru care nici o formulă chimică nu este prea îndepărtată sau absconsă, iar viața se măsoară în ceasurile care dau naștere invențiilor trăsnite de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
cu adevărat. Filtrate de amintirile sale ce se așterneau peste volumul de Nerval ca un praf insesizabil, zgomotele lumii ce îl înconjura trezeau zgomotele anilor care au fost. În Spania fiind, pe linia frontului, Corto se despărțea în zeci de monade plutind în spațiul himeric al memoriei sale. Cu ochii către tranșeeele din fața sa, Corto putea contempla acest balet psihedelic al eurilor sale, răspândindu-se pe urmele trecutului ce renăștea, mai puternic și mai colorat ca niciodată. Totul avea aerul unei
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
departe de reflecțiile lui asupra pendulului lui Foucault. „S-o luăm Încet“, am spus eu. „Pendulul este inventat și instalat În secolul trecut. Deocamdată să-l lăsăm deoparte“. „Să-l neglijăm?“ zise Belbo. „Dar n-ați aruncat niciodată o privire Monadei Hieroglifice a lui John Dee, talismanul care ar trebui să concentreze toată știința universului? Nu pare ea un Pendul? figurina p. 67 În original și 443 În orig. it. „Bine“, am spus, „să admitem că putem stabili un raport Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
stă. O vrabie umblă pe-arătător. Subt bolți de nicăiri nici un ecou. Părul tău joacă în vântul pe care 1-am întîlnit ieri în alt oraș și care ne-a ajuns din nou. [1929] * PERSPECTIVĂ Noapte. Subt sfere, subt marile, monadele dorm. Lumi comprimate, lacrimi fără de sunet în spațiu, monadele dorm. Mișcarea lor - lauda somnului. [1929] * DRUMUL SFÎNTULUI "Fetele au îndrăgit balaurul" (Motiv de poveste) Pe cal turnat în oțele Sfântul Gheorghe caută semne de drum - și în vânt se oglindește
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
nicăiri nici un ecou. Părul tău joacă în vântul pe care 1-am întîlnit ieri în alt oraș și care ne-a ajuns din nou. [1929] * PERSPECTIVĂ Noapte. Subt sfere, subt marile, monadele dorm. Lumi comprimate, lacrimi fără de sunet în spațiu, monadele dorm. Mișcarea lor - lauda somnului. [1929] * DRUMUL SFÎNTULUI "Fetele au îndrăgit balaurul" (Motiv de poveste) Pe cal turnat în oțele Sfântul Gheorghe caută semne de drum - și în vânt se oglindește pe rând în ape sfinte și rele. Când numai
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
ochii tăi verzi. Ascultând revelații fără cuvinte subt iarba cerului zborul ți-l pierzi. Din văzduhul boltitelor amiezi ghicești în adâncuri misterele. Înalță-te fără sfârșit, dar să nu ne descoperi niciodată ce vezi. PERSPECTIVĂ Noapte. Subt sfere, subt marile, monadele dorm. Lumi comprimate, lacrimi fără de sunet în spațiu, monadele dorm. Mișcarea lor - lauda somnului. TĂGĂDUIRI Arbori cu crengi tămăduitor aplecate fac scoarță în jurul unui lăuntric suspin. Pe toate potecile zilei cu surâs tomnatic se răstignesc singuri Cristoși înalți pe cruci
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
cerului zborul ți-l pierzi. Din văzduhul boltitelor amiezi ghicești în adâncuri misterele. Înalță-te fără sfârșit, dar să nu ne descoperi niciodată ce vezi. PERSPECTIVĂ Noapte. Subt sfere, subt marile, monadele dorm. Lumi comprimate, lacrimi fără de sunet în spațiu, monadele dorm. Mișcarea lor - lauda somnului. TĂGĂDUIRI Arbori cu crengi tămăduitor aplecate fac scoarță în jurul unui lăuntric suspin. Pe toate potecile zilei cu surâs tomnatic se răstignesc singuri Cristoși înalți pe cruci de arin. Grele din înălțimi cad ciocârlii ca lacrimi
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
să-mi suport sfârșitul tinereții; nu suportam ideea că fiul meu crește, că avea să fie tânăr În locul meu, că poate avea să reușească În viață, În timp ce eu o ratasem pe-a mea. Aveam poftă să redevin un individ. — O monadă..., spuse Încet Michel. Bruno nu-i răspunse, Își termină paharul. — Sticla e goală..., observă el pe un ton ușor rătăcit. Se ridică, Își puse bluzonul. Michel Îl Însoți până la ușă. — Îmi iubesc fiul, mai spuse Bruno. Dacă ar avea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
istorică. Ritmul accelerat și respirația amplă a marilor culturi satisfac o sete demiurgică. Într-adevăr, ele constituie totalități cu caracter cosmic, în așa măsură dimensiunea lor depășește umanul. Culturile mari sânt lumi; existența lor justifică monadologia. Atât numai, că aceste monade nu trăiesc în armonie, încît trebuie să aibă cîte-o fereastră, prin care se zăresc pentru a se urî. Demiurgia culturilor dă omului viețuitor în ele o satisfacție automată a poftei lui de absolut. Acel ce suferă de superstiția istoriei și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ceea ce nu este documentar. Transistoria este în sine. Relativismul a transformat devenirea în absolut și a exagerat concretul până la substanțializare. Anulând categorii și eliminând generalul, a fixat celula istoriei în totalitatea concretă și închisă a perioadei istorice. Epoca a devenit monadă, iar generația, un grup organic de o convergență perfectă. În sine, epocile nu sânt universale, dar toate conțin un sâmbure de universalitate. Cele cu adevărat mari se leagănă în universal. Acest proces nu se întîmplă conștient sau voit, ci naiv
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
pînă la Renaștere, omul a avut mereu ideea de noi drept orizont, anume grupul sau familia de care-l legau obligații trainice. Dar din momentul în care marile călătorii, comerțul și știința au desprins acest atom independent de umanitate, această monadă dotată cu gînduri și sentimente proprii, cu drepturi și libertăți, omul s-a plasat sub semnul eului sau al sinelui. Situație deloc ușoară. Un individ demn de acest nume trebuie să se conducă după propria-i rațiune, să judece fără
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
8, 44), ea devine suprema formă a identității obținute prin limită. Aici nu este vorba deci de tristețea mărginirii, ci, dimpotrivă, de satisfacția unei împliniri. Dacă în orice sferă există o beție a limitei, atunci în ființa parmenidiană, această uriașă monadă cosmică, este vorba de însăși bucuria finitului celebrată la scară cosmică. Se vorbește îndeobște despre proasta întîlnire pe care grecii au avut-o cu infinitul.1 Acest lucru nu se referă, desigur, la faptul că ei nu ar fi avut
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
În ronde-bosse-ul oricărei statui există o aluzie la îngrădirile benefice în care viața își primește determinațiile ei și capătă o formă, un chip. Lucrurile nu își trăiesc aici tristețea mărginirii, ci satisfacția împlinirii lor. Oul sculptat al lui Brâncuși, această monadă orfică, este o implozie de fericire; și orice sferă pare să fie o beție a limitei, o celebrare a ei. Iată de ce sculptura este cea mai netragică dintre arte; în ea limita este benefică, trebuie celebrată, nu contestată. Putem spune
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ore, jumătate din el fiind consacrat familiei prezidențiale, în care presa, teatrul și filmul erau supuse celei mai teribile cenzuri, în care viața își pierduse idealul și sensul, Jurnalul deschidea deodată o fereastră înlăuntrul unui univers care avea compactitatea unei monade oarbe. Orice infern devenea suportabil dacă paradisul culturii era cu putință. Și paginile Jurnalului dovedeau că paradisul era cu putință; chiar și în România lui Ceaușescu. Ele descriau drumul către acest paradis ca pe un drum al eliberării și al
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ar reuși acest lucru. Folosirea În regim public a inteligenței personale e cea care sporește capitalul intelectual al unei societăți. Căpătând statutul de cetățean, individul se instalează Într-un cadru nou - cetatea -, care nu poate fi o simplă adunătură de monade izolate, ci e un sistem inevitabil de comunicare continuă, În care toată lumea influențează pe toată lumea, În bine sau În rău. Sistemele de interacțiune publică determină, de asemenea, inteligența socială. Nu reprezintă același lucru o comunitate care dialoghează și o alta
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
la emoție, amintire, număr sau obiect. Aceste categorii sînt produsul unei analize a condițiilor necesare elaborării unei gîndiri adevărate, mai precis eficace (pragmatismul lui Peirce). logica materia fenomenului (dpdv metafizic) mod de a fi al fenomenului (dpdv faneroscopic) Firstness/ Primitate monada calitate posibilitate Secondness/ Secunditate diada (relație) fapt forță, cauzalitate Thirdness/ Terțitate triada (mediere) lege a gîndirii semn Între 1865 și 1914, Peirce a redactat circa 75 de caracterizări (definiții) ale semnului ce evidențiază esența relației semiotice: "semnul ține locul a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Iași, 1985; ʺFiul Omuluiʺ - poeme, ed. Cartea Românească, București, 1986; ʺVerile după Conachiʺ - poeme, ed. Junimea, Iași, 1990; ʺMierla de la Casa Pogorʺ - poeme, ed. Euchro nia, Iași, 1994; ʺDincolo de disperareʺ - poeme, ed. Heliconʺ, Timișoara, 1995; ʺTanz der Monaden (Dansul monadelor)ʺ - poeme, ediție bilingvă româno germană, ed. Dionysos Verlag, 1996; ʺLucianogrameʺ - poeme, ed. Axa, Botoșani, 1999; ʺPoeme/ Poemesʺ - ediție bilingvă româno-franceză, ed. Cogito, Oradea, 1999; ʺCambei în Chinaʺ - jurnal, ed. Sedcom Libris, Iași, 2000; ʺGrenade și îngeriʺ - proze cezariene, ed.
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cu speranța că ar putea vorbi mai convingător decât până atunci despre suferința amorului înșelat. N-a fost să fie. 2.5. Consecințele unui eșec: reinventarea melodramei Dintre interpreții operei lovinesciene, doar Marian Papahagi observa că, la lectura operei "în monadă", ciclul eminescian se dovedește a fi "un echivalent al ciclului autobiografic, așa cum ciclul autobiografic era un echivalent al Memoriilor, iar Memoriile, unul al operei critice și o explicitare" a ei222. Cărturarul clujean plasează însă centrul de greutate al creației lovinesciene
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
O, veșnic aș vrea să întârzii aici, / pe treapta supremă la care / ființa nu scade ca umbrele, nici prezența nu trece-n mișcare..." Parabole, balade, ditirambi, psalmi, sonete, elegii, invocații modurile cele mai variate se rotunjesc finalmente într-o amplă monadă cogitativă; însă prin insistența în filozofare fluxul liric devine exsanguu. Cicluri precum Cele șapte vămi ale văzduhului, Logosul, Psalmii la televizor, Cvadratura cercului și nu numai, dintr-un volum ori altul, pot ademeni pe puțini. O echilibrare fericită era de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
s-au retras sub acest clopot de sticlă. De pildă, unii ridică problema sărăciei, alții pe cea a libertății sau a contingenței. Într-o lume fracturată, mută, dar stridentă, individul "trestie plăpîndă" (Bergson), dar suveran, ambele derizorii, se recomandă ca monada de la care totul poate să se reconstituie. Individul în sens de sine divin, de chip, miraculos și deplin, netrecător și fragil, glorios și absurd, doar el poate să redevină sursa sensului și a valorilor, la îmbinarea dintre conști nță și
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
holografică, foarte apropiată de cea holotropică și, mai departe, a fost dezvoltat într-un mod foarte creator și complex de Ken Wilber. Idei similare găsim încă la indieni, unde jainiștii vorbeau despre juvas-uri ca unități elementare ale universului, asemănătoare cu monadele grecilor, apoi în Monadologia leibniziană. Eu suspectez faptul că proveniența etimologică a monedei ar fi termenul de monadă și nu zeița romană obscură Iulia Monetta, cum scrie în manualele de economie, moneda fiind unitatea elementară a universului economic și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
complex de Ken Wilber. Idei similare găsim încă la indieni, unde jainiștii vorbeau despre juvas-uri ca unități elementare ale universului, asemănătoare cu monadele grecilor, apoi în Monadologia leibniziană. Eu suspectez faptul că proveniența etimologică a monedei ar fi termenul de monadă și nu zeița romană obscură Iulia Monetta, cum scrie în manualele de economie, moneda fiind unitatea elementară a universului economic și nu numai. Mișcarea holotropică ne situează în sincronicitate (Jung) și duce către singularitate, către ceea ce David Bohm numea "ordine
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
holografică, foarte apropiată de cea holotropică și, mai departe, a fost dezvoltat într-un mod foarte creator și complex de Ken Wilber. Idei similare găsim încă la indieni, unde jainiștii vorbeau despre juvas-uri ca unități elementare ale universului, asemănătoare cu monadele grecilor, apoi în Monadologia leibniziană. Eu suspectez faptul că prove niența etimologică a monedei ar fi termenul de monadă și nu zeița romană obscură Iulia Monetta, cum scrie în manualele de economie, moneda fiind unitatea elementară a universului economic și
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de Ken Wilber. Idei similare găsim încă la indieni, unde jainiștii vorbeau despre juvas-uri ca unități elementare ale universului, asemănătoare cu monadele grecilor, apoi în Monadologia leibniziană. Eu suspectez faptul că prove niența etimologică a monedei ar fi termenul de monadă și nu zeița romană obscură Iulia Monetta, cum scrie în manualele de economie, moneda fiind unitatea elementară a universului economic și nu numai. Mișcarea holotropică ne situează în sincronicitate (Jung) și duce către singularitate, către ceea ce David Bohm numea "ordine
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
explică fie partea, luând întregul ca asumpție fondatoare infailibilă, fie dezvoltă proceduri de obținere a întregului prin însumarea mecanică a părților. Toate aceste căi au mizat pe metafore explicative apte să justifice definitiv eficiența simplificării (suprasolicitarea principiului parcimoniei, până la suficiența monadelor), Modelul (idealitatea Formei platoniene și echilibrul formelor perfecte), Mecanismul (universul ca ceasornic a cărui înțelegere oferă posibilitatea ocolirii răspunsului dramatic despre cine a creat ceasornicul) și Sinteza (saltul calitativ al înțelegerii formei ideale, ca abstracțiune) sunt trepte ale instrumentării cunoașterii
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]