KorAP: Find »[drukola/base=monadă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...17 >

425 matches

Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494

Să-ți dea Dumnezeu din roua cerului... (Geneza XXVII,28), și cerurile lui picură rouă (Deuteronomul, XXXIII, 28). 1061 Liviu Pendefunda, Ros Lucis, Falii 7 Poema Dorului, Biblioteca Convorbiri literare 2008. 1062 id, Albedo sau începtul creației, Falii 8 Poema Monadelor și a trupului, Timpul, Iași, 2010. 1063 id, Xanthosis în oglinda timpului, Falii 8 Poema Monadelor și a trupului, Timpul, Iași, 2010. 1064 Charles Baudelaire, Versuri, Prietenii cărții, 1993. 1065 Gérard de Nerval, Versuri, Prietenii cărții, 1995. 1066 În natură

by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
XXXIII, 28). 1061 Liviu Pendefunda, Ros Lucis, Falii 7 Poema Dorului, Biblioteca Convorbiri literare 2008. 1062 id, Albedo sau începtul creației, Falii 8 Poema Monadelor și a trupului, Timpul, Iași, 2010. 1063 id, Xanthosis în oglinda timpului, Falii 8 Poema Monadelor și a trupului, Timpul, Iași, 2010. 1064 Charles Baudelaire, Versuri, Prietenii cărții, 1993. 1065 Gérard de Nerval, Versuri, Prietenii cărții, 1995. 1066 În natură trebuie să studiezi lucrul pornind de la cel cu care Dumnezeu a creat absolut tot Pitagora. 1067

by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
XVII, Prietenii cărții, 2003. 1165 Nail Chiodo, Nonsens, traducere de Liviu Pendefunda, Editura Contact international, Iași, 2010. 1166 Kitâb el Foçul 1167 Nicolae Labiș, Idilă, Moartea căprioarei, Editura Minerva, București, 2009. 1168 Liviu Pendefunda, Între lumi paralele, Falii 8 Poema Monadelor și a Trupului, Editura Timpul, Iași, 2010. 1169 Nicolae Labiș, Neliniștea, Moartea căprioarei, Editura Minerva, București, 2009. 1170 Poem scris de Adolf Hitler, citat de Jim Maris, în Guvernarea din umbră, Editura Curtea Veche, București, 2009. 1171 Lucian Blaga 1172

by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
Labyrinth.com, Editura RAO, București, 2009. 1248 Id. mottoul cărții. 1249 George Bacovia, "Plouă", în Plumb, Editura Litera, 2009. 1250 Liviu Pendefunda, Caier și fus, Falii 9Poema sufletelor și a pietrei, Editura Timpul, Iași, 2011. 1251 Dumnezeul lui Pitagora este monada sau Thotul. 1252 Liviu Pendefunda, Casa profunzimii, Falii 9Poema sufletelor și a pietrei, Editura Timpul, Iași, 2011. 1253 George Bacovia, "Baladă", în Plumb, Litera, 2009. 1254 Ingeborg Bachmann, Psalm, Fără delicatese, Editura Univers, București, 1981. 1255 Jacques Prevert, 1900-1977, Parcul

by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250

și centrează întregul oraș în urbanistică. Coloana evocă simbolic Axa lumii. Semantemul ei e complex, căci reprezintă mitul separării Cerului Tată de Pământul-Mamă, dar nu static, ci dinamic, nu cosmologic, ci cosmogonic. Despărțirea cuplului primordial e de fapt anularea unității monadei, deci procesul cosmogonic echivalează cu crearea spațiului care e lumea, și a luminii care este epifanie a sacrului. Spațiul pentru european e legat de orizontalitate, pentru Eminescu și Brâncuși înseamnă verticalitate, ca și pentru indieni. Brâncuși ca și Mihai Eminescu

Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742

rezervă, de reprezentare simbolică a puterii și de exprimare a identității unei comunități (apropo de "socioeconomie", termen oarecum redundant, economicul fiind, prin definiție, integrat în social, economia fiind o știință socială). După părerea mea, etimologic, termenul de monedă vine de la "monada" grecească, unitate fondatoare a tuturor lucrurilor, deși ne amintim cum Aristotel alunga moneda din câmpul economiei, considerând-o ignobilă, ca toate activitățile care o implică, reunindu-le sub denumirea de hrematistică. Treptat însă, din simplu intermediar al schimburilor, moneda a

[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811

mai bun garant al posibilității noastre de cunoaștere. Căci spiritul uman poate percepe o ordine, dar nu o dezordine. Pentru a explica trimiterea la Leibniz, vom spune că el susține o poziție asemănătoare cu cea a lui Rousseau. Pentru el, monadele "nu au ferestre", nu desfășoară nici o relație între ele. Dar atunci, se poate întreba, cum se face că nu e haos în lume? Foarte simplu, răspunde Leibniz: coabitarea lor este reglată printr-un principiu transcendental, armonia prestabilită care este opera

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
Theory of Justice, John Rawls propune un set de virtuți, din care nu trebuie să lipsească sensul justiției, echitatea, toleranța, spiritul civic, disponibilitatea pentru compromis și dialog ș.a., cam abstracte și bazate pe neutralitatea Statului și pe considerarea individului ca monadă creatoare și vehicul purtător de virtute. Către un liberalism per-fecționist pretinde a se îndrepta și Joseph Raz34, alt liberal virtuos, în vogă în SUA. Un alt tip de abordare aparține comuni-tarienilor americani (Michael Sandei, Alisdair Mac Intyre, Michael Walzer), care

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
o țesătură complicată de evenimen-te, în care conexiuni de diverse tipuri se substituie, se întretaie sau se combină", cum spunea W. Heisenberg. Practic, fiecare electron poartă în sine întreaga informație disponibilă, întreaga știință a lumii și întreg spiritul nostru, precum monadele lui Leibniz. Acestea par să ia continuu decizii, cum susține D. Bohm în modelul său teoretic privind existența unei "ordini implicite într-un univers înfășurat". La rîndul lor, fotonii sunt cuante de energie ce preiau informații și acționează conform acestora

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107

cu stilul indirect liber sau cu jurnalul (Monstrul) ori abordarea de plano a romanului-jurnal, în care naratorul-diarist prilejuiește frecvente comentarii autoreflexive. Mai mult decât alte personaje, protagonistul romanului Cora și dragostea resimte acut imposibilitatea de a-l înțelege pe celălalt - monadă hermetic repliată asupră-și. Jurnalul pe care îl ține Mihai este un mijloc de decriptare a celuilalt, dar și a diaristului însuși, care își analizează cu maximă luciditate derapajele conștiinței și imposibilitatea comunicării reale - altă temă a scriitorului. În tânărul

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607

vicies septies a prima multiplicatam). Macrobius oferă două interpretări discordante progresiei: una labdoidă și cealaltă liniară. Diagrama în formă de abdoma), invenția lui Crantor 10, apare la Theo Smyrnaeus, Chalcidius, Proclos și este respinsă de Porphyrios și Severus. Diagrama reprezintă monada în vârf din care emană parele și imparele (I, 6, 45-46). Fragmentul II, 2, 17 adoptă, însă, schema liniară a progresiei alternată de pătrați și cubi 1, 2, 3, 4, 9, 8, 27 (ca și Porphyrios), iar ultimul pasaj (I

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
generatoare de viață care deține mișcări regulate îndreptate spre o finalitate. Se va confunda cu Cerul, primul și cel mai vast dintre lucrurile vizibile, structurat după raporturi matematice determinate, de vreme ce numeri ante anima mundi fuerunt (I, 6, 4). Capitolul 2 Monada Pornind de la descrierea calităților hebdomadei (pytagoreicii Comm. merita) pentru a-i demonstra plenitudinea, perfecțiunea (plenitudo,), Macrobius încadrează monada (, unitas) între numerele care compun septenarul alături de șase (I, 6, 6: ex uno et sex compago prima componitur). Conform lui Aristotel (Metaph

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
cel mai vast dintre lucrurile vizibile, structurat după raporturi matematice determinate, de vreme ce numeri ante anima mundi fuerunt (I, 6, 4). Capitolul 2 Monada Pornind de la descrierea calităților hebdomadei (pytagoreicii Comm. merita) pentru a-i demonstra plenitudinea, perfecțiunea (plenitudo,), Macrobius încadrează monada (, unitas) între numerele care compun septenarul alături de șase (I, 6, 6: ex uno et sex compago prima componitur). Conform lui Aristotel (Metaph. XIV 1088 a, 6), pytagoreicii nu defineau unitatea drept număr propriu-zis, căci "o măsură nu este ceea ce este

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
numerelor" (            ,). Thymarides, după Iamblichos (Ind.Nicom. p.11, 2-11), numea unitatea cantitate limitantă, limita micimii; alți pythagoreici separație () între număr și părțile sale, anume ceea ce diferențiază multiplii de submultipli, numerele întregi de fracții. Macrobius, urmând îndeaproape această linie, susține apartenența monadei deopotrivă la categoria parului (divizibil, feminin) și a imparului (indivizibil, masculin), socotind-o principiu al tuturor numerelor (I, 6, 7 unum autem quod μονας id est unitas dicitur mas idem et femina est, par idem atque impar, ipse non numerus

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
176, 27 D) enunță tensiunea dialectică prezentă între principiul limită ( în text  și cel de ne-limitare ( în text ) în cadrul conceptului de Unu, definit ca acord al contrariilor, expresia absolută a -ului ca armonie dintre imperfecțiunea terestră și perfecțiunea divină. Monada este element și cauză a oricărei multiplicități (I, 6, 7 - fons et origo numerorum; I, 6, 8 haec monas initium finisque omnium, neque ipsa principii aut finis sciens), adică toate numerele, pe de-o parte își găsesc principiul în unitate

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
a Intelectului, solidaritatea lor este analogă științei, Lumii Inteligibile și spiritului universal; este cea care conferă ordine Lumii Sensibile, raporturi raționale, este modelul autentic (). Pe de alta, la Suflet (Comm. I, 6, 9 inde quoque aciem paululum cogitationis inclinans hanc monada reperies ad animam referri), însă la Sufletul pur, neatins de materie, de degradare, de dualitate (Ι, 69 anima enim aliena a silvestris contagione materiae) ca un creator față de creația sa (tantum se auctori suo ac sibi debens). Sufletul este termenul

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
locul în care Calea Lactee se intersectează cu Zodiacul 46, adică la Rac și Capricorn, evidențiază primul moment esențial al transformării sufletului care dezvăluie în același timp structura matematică a acestuia, trecerea de la unitate la diviziune (I, 12, 5-6). Sufletul este monadă (monas), esență simplă și unică la nivelul Inteligibilului, în apropierea Divinității (summus Deus = Unu), devine dublu, divizibil (dyas) în cădere, adică în contact cu Sensibilul. Aceasta, prin adaptarea sufletului la corporal, amintește de două teorii platoniciene: prima din Timaios 47

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
care o menționează și Macrobius (I, 12, 6 et haec est essentia quam individuam eandemque dividuam Plato in Timaeo cum de mundanae animae fabrica loqueretur expressit), cea de-a doua din   (Arist. Metaph. 937b, Phys. 206b) despre cele două principii: monada, factorul stabil, care asigură identitatea și unitatea în Lumea Inteligibilă și  , diada nedeterminată, principiul Marelui și Micului, diversitatea, multiplul din Lumea Sensibilă. Această primă extensie, protractio,  primește o dublă conotație aritmetică (trecerea de la monadă la diadă) și geometrică de la cerc

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
Phys. 206b) despre cele două principii: monada, factorul stabil, care asigură identitatea și unitatea în Lumea Inteligibilă și  , diada nedeterminată, principiul Marelui și Micului, diversitatea, multiplul din Lumea Sensibilă. Această primă extensie, protractio,  primește o dublă conotație aritmetică (trecerea de la monadă la diadă) și geometrică de la cerc, forma perfectă și divină (sfera presupune existența corporalului, este o figură spațială) la con, după cum din linie se naște punctul. Prin cădere, sufletul își pierde natura unică, esența indivizibilă (monas) și incorporală (teres), capătă

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
constructelor. Armonia pură este implicată în teoretizarea muzicii, la baza căreia se află sunetele ascuțit și grav, fără termeni medii, distanțându-se astfel de Platon, în uniones inconfusae dintre Corpul Universal și Sufletul Universal și sufletul uman-trup și în esența monadei, expresia Intelectului hypostaziat. 1.7. Teoria Contrariilor și rolul ei aparte în cadrul Comentariilor lui Macrobius sunt evidențiate de: 1.7.1. ideile, doctrinele de maximă importanță la care se aplică: crearea Sufletului Universal și a Corpului Universal, monada (parul-impar), muzica

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
în esența monadei, expresia Intelectului hypostaziat. 1.7. Teoria Contrariilor și rolul ei aparte în cadrul Comentariilor lui Macrobius sunt evidențiate de: 1.7.1. ideile, doctrinele de maximă importanță la care se aplică: crearea Sufletului Universal și a Corpului Universal, monada (parul-impar), muzica terestră și celestă, mișcările contrare ale sferei fixe și a planetelor, imobilitatea Pământului, teoria antipozilor și a mareelor, relațiile Sufletul Universal - suflete multiple, suflet - trup la nivel microcosmic (Om) și macrocosmic (Univers); acestea fiind dogme esențiale platoniciene, neoplatoniciene

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
al cunoașterii spre o finalitate pur explicativă. 2.1.1. în matematică, numerele reprezintă legătura tuturor lucrurilor, divine și umane, aparțin atât de sensibil, ca măsură a cantității și ca parte integrantă a multiplului, cât și de Inteligibil, ca Idei-numere (monada, diadă, etc.) și ca fundamentate spre Unitate (pară și impară, divizibilă și indivizibilă) care le este principiu. Parul și imparul, alături de proprietățile numerelor, proporții, progresii, raporturi numerice se află la baza creării Sufletului Universal (I, 6, 45-46) printr-o progresie

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
cubice (1, 3, 9, 27); aceiași termeni devin intervale muzicale și formează acordurile fundamentale existente în muzica terestră și în mod special în cea celestă (II, 1, 13); proporțiile elementelor determină inextricabilitatea conexiunii lor în cadrul Corpului Universal (I, 6, 28); monada este Parul-Impar echivalentă cu cea de-a doua ipostază, Intelectul (I, 6, 8-9). 2.1.2. Astronomia și muzica sunt amândouă științe ale mișcării, cea dintâi studiază regularitatea și periodicitatea mișcărilor astrale, cea din urmă mișcările aerului sau șocurile survenite

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
58,71,Chalcidius XXXVI. 9 Ibid. Theolog. Arithm. p. 74,10. 10 Crantor, filozof al secolului IV p. Chr., este primul comentator al dialogului Timaios; pentru uzul schemei labdoide a se vedea Theo Smyrnaeus 95; Chalcidius XXXIII. 11 Referitor la Monada, Theo Smyrnaeus afirma că atât Philolaos cât și Archytas nu făceau o distincție terminologică (numeral cardinal) și unitatea-întreg, monada cosmică, deși erau definite în mod diferit, probabil pentru că uneori ele coincid (20, 19 Hill). 12 Ibid. Nicomachos (II, VII, 1-2

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
este primul comentator al dialogului Timaios; pentru uzul schemei labdoide a se vedea Theo Smyrnaeus 95; Chalcidius XXXIII. 11 Referitor la Monada, Theo Smyrnaeus afirma că atât Philolaos cât și Archytas nu făceau o distincție terminologică (numeral cardinal) și unitatea-întreg, monada cosmică, deși erau definite în mod diferit, probabil pentru că uneori ele coincid (20, 19 Hill). 12 Ibid. Nicomachos (II, VII, 1-2), Cleomedes I, 7, Euclid Elementa I; Theo Smyrnaeus 97, III. 13 Eudoxos din Cnidos, în lucrarea Phainomena, oferă o

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]