268 matches
-
București, Editura Humanitas, 1996. Noica, Constantin, Echilibrul spiritual, București, Editura Humanitas, 1998. Noica, Constantin, Despre demnitatea Europei, București, Humanitas, 2012. Noica, Constantin, Șase maladii ale spiritului contemporan, București, Editura Humanitas, 2012. Racoveanu, George, Viața și nevoințele fericitului Paisie, Starețul sfintelor monastiri Neamțul și Secul, Râmnicu Vâlcea, Tipografia Episcopul Vartolomeu, 1936. Racoveanu, George, Gravura în lemn la mănăstirea Neamțul, București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1940. Racoveanu, George, Omenia și frumusețea cea dintâi, București, Editura Predania, 2009. Stăniloae, Dumitru, Reflecții despre
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
marile sale creații (43). Dintr-o istorie trăită sub semnul amenințării și al instabilității, imaginarul istoriografic preia în principal din folclorul local motivul jertfei, integrând astfel și un important element comun al mitologiilor balcanice. Eliade scrie în același loc despre Monastirea Argeșului că românii au ales-o pentru că ... sufletul lor se recunoaște în mitul sacrificiului suprem, care face să dureze o operă construită de mâna omului, fie o catedrală, o țară sau o colibă. (44) Aceeași structură este dezvăluită și de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a lui Pătrașcu cel Bun), îi fixează chiar "chipul" (de fapt, al lui Nicolae Alexandru). Însoțirea în aceste programe recuperatorii cu imaginea lui Neagoe Basarab, adevăratul finanțator al construcției religioase, a dus la asimilarea acestuia din urmă în imaginarul popular (Monastirea Argeșului) cu cognomenul modelului (Negru-vodă). Confuzia se va adânci atunci când Radu I Basarab va căpăta toate atributele ctitorului mitic și astfel se va naște un nou personaj, Radu Negru, ce acoperă cu umbra sa amintirea adevăratului ziditor de la Tismana. Imaginarul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a stârnit riposta lui Mite Kremnitz: "Nebunie? Poate că concepția noastră, a tuturor, este nebunie și Eminescu a prins adevăratul sens al lumii". "Criza sacrificială" e interpretată în analogie cu aceea christică, a ciobanului moldovean din Miorița și cea din Monastirea Argeșului, criză în care este implicată totdeauna violența. Theodor Codreanu apelează la ontologia arheității creată de poetul nostru, invocând filosofia diferenței, heterogenia eului, "dublul monstruos" (Cain și Abel, Eteocle și Polynice, Sarmis și Brigbel), teoria eminesciană a dublului binom, "violența
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ce am fost comisoaie și eu Alexandra ce am fost spătăroaie, scriem și mărturisim cu acest adevărat zapis al nostru...pentru un sat, anume Zărnești, de pe Prut, în ținutul Falciiului, care sat mai înainte au fost dreaptă moșie al sfintei monastiri Bârnovii, dat de ctitori cu mare blestem; însă fiindu părintele nostru, răposatul Gavrilaș logofăt la cinste, venit-au egumenul și cu tot soborul de la sfânta mănăstire de la Bârnova...și au căzut cu mare smerenie rugându-să părintelui nostru răposatului Gavrilaș logofăt
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
un loc de berărie în târg; și șase fălci de vie din târgul nostru Vaslui cu crămi și livezi; și sălașe de țigani...Deci...văzând ce au dat și au miluit și au întărit...pe cea de mai sus zisă monastire a Vatopedului...să fie toate acestea ...sfintei monăstiri și de la noi uric și ocine cu tot venitul.” - Eu aș face o observație, mărite Spirit. Se poate? - E dreptul tău de om răscolitor de comori vechi - cum îmi place mie să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
bolnavilor, cât și celor de pe împregiurul lui și a obștii.” De aici „fiind apă de prisosință s-au rânduit și la altă ceșme la răspintiile Uliții Strâmbe...deosebitu de matca apelor a Sfântului Spiridon s-au adus prin oalele apelor monastirei până în haznale.” - Să știi, dragule, că daniile către Spiridonie, cum era cunoscut așezământul, nu s-au sfârșit, ci au continuat. Atât din partea voievozilor, cât și a muritorilor de rând. La 5 sept.1766,Grigorie Alexandru Ghica voievod dăruiește Spiridoniei din
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
vremea când le spuneau moșnegii povești 33. Nici nu se putea altfel, căci întemeierea schitului sta ea însăși sub semnul legendei: biserica cu patronul "Sf. Voievozi" este întemeiată în anul 1780 de către un monah, anume Agafton care trăia în schitul Monastirea Doamnei. Monahul Agafton, umblând prin acești codri după bureți și înnoptând, a stat în mijlocul acestor codri sub un stejar mare și atunci a auzit cântându-se în acel stejar troparul sfinților Voievozi, repetându-se cântarea acestora consecutiv până de trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
funcțiunile de cassieri pe lînga acele biurouri. III. Toți cassierii de regimentu seu de corpuri speciali precumu și oficerii comptabili atasiati pe lînga vre o administrație militară și carii au o manuire de bani publici. IV. Toți economii de spitaluri, monastiri și asedieminte de binefaceri. V. Toți cassierii municipali. VI. Toți primitorii de bani din administrațiunea venituriloru indirecte. Titlul U IV Despre ministeriulu publicu Articolul 39 Procurorulu tene o listă generală de toți comptabilii ai differiteloru Ministere și administrațiuni publice. Elu
LEGE din 24 ianuarie 1864 pentru curtea de compturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125707_a_127036]
-
visu-acesta! Ce Taină crește-n zid, de crapă de lumină, Lumină izvorând? Serafice cântări mă însoțesc în sfere pe trepte de lumină, în nesfârșit urcuș... Și crește-n „adormire” un trup sfințit în mine, ca-n Lazăr putrejunea se face Monastire și fiecare rană e-o boabă de rubin, iar lanțul se preschimbă în ochi de Heruvimi ce leagănă în Cruce Hristoși în răstigniri... Și limba amuțește! Căci ochiul vede-n sine o lume fără nume și mai presus de minte
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ți-ar face bine... Banditule, păstrează-l pentru tine! Și scuipă temnicerul, în scârbă, printre dinți. ... rămân cu Visul meu, încă trei luni de zile... ... și crește-n „adormire” un trup sfințit în mine, ca-n Lazăr putrejunea se face Monastire și fiecare rană e-o boabă de rubin, iar lanțul se preschimbă în Ochi de Heruvimi ce leagănă în Cruce Hristoși în răstigniri... O, ce sfânt e Visu-acesta! Divinul și pământul, îngemănate-n mine... Metode diabolice și crime deliberate Aveam
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
muzică de Bach 1O. G. Călinescu - Enigmă Otiliei 11. Mircea Eliade - La țigănci, Maitreyi 12. Vasile Voiculescu - Lostrița 13. Marin Preda - Morometii I, ÎI 14. Mari Sorescu - Iona POEZIA 15. *** - Balada (la alegere, una dintre următoarele balade: Miorița, Toma Alimos, Monastirea Argeșului) 16. Vasile Alecsandri - Pasteluri (Miezul iernei, Malul Șiretului) 17. Mihai Eminescu - Floarea albastră, Sară pe deal, Revedere, Luceafărul, Scrisoarea I, Glossa Oda (în metru antic) 18. Alexandru Macedonski - Noaptea de decemvrie, Rondelul rozelor de august 19. Octavian Goga - Rugăciune
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
cultural cel mai avizat este cel al Anei care a fost sacrificată pentru cel care a ales să se sacrifice pentru operă. Un sacrificiu la mâna a doua. Balada nu este a Anei, ci a meșterului Manole, cum este și „monastirea pentru pomenire”. Mai trist este că Ana nu are nimic eroic în ceea ce face, iar exegezele o laudă pentru „autosacrificiu”. Singurul lucru pe care îl consimțise voluntar era acela de a înfrunta orice obstacol ca să-și hrănească bărbatul, pe marele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
masiv în restaurarea monumentelor istorice. Este timpul când, asemeni poeziilor populare, bisericile sunt și ele „adunate și îndreptate“, într-un spirit nu scutit, mai târziu, de obiecții. Acțiunea începe sub domnia lui Bibescu (elogiat pentru aceasta de Gr. Alexandrescu: „Vechi monastiri ruinate / De tine renălțate / C-un zel stăruitor“) și va continua sub aceea a lui Barbu Știrbei. Arhitectul Johann Schlatter renovează acum bisericile Curtea-Veche, Antim, Radu-vodă, reface din temelii Bistrița, intervine simțitor la Tismana. Biserica de la Curtea Veche capătă ferestre
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
având drept stâlpi „munți de piatră", streașină „o pădure" toate fiind simboluri ale infinitului), dar și a domei celeste. Atingând, din „ceruri", culmile stâncilor, (Memento Mori). De asemenea, sunt descrise palatul zeilor daci și cetatea Soarelui , dar și grădinile din „monastirea alb-a lunei" ce se înalță pe „scări de flori". Toate aceste „corespondențe arhitectonice mitice" care „înalță în ceruri palatul și doma ca tainice echivalențe ori prelungiri ale cetăților și templelor dacice" fac posibilă comunicarea între cer și pământ. Izvorâte
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
București, Editura Humanitas, 1996. Noica, Constantin, Echilibrul spiritual, București, Editura Humanitas, 1998. Noica, Constantin, Despre demnitatea Europei, București, Humanitas, 2012. Noica, Constantin, Șase maladii ale spiritului contemporan, București, Editura Humanitas, 2012. Racoveanu, George, Viața și nevoințele fericitului Paisie, Starețul sfintelor monastiri Neamțul și Secul, Râmnicu Vâlcea, Tipografia Episcopul Vartolomeu, 1936. Racoveanu, George, Gravura în lemn la mănăstirea Neamțul, București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1940. Racoveanu, George, Omenia și frumusețea cea dintâi, București, Editura Predania, 2009. Stăniloae, Dumitru, Reflecții despre
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
se rezervă de a supune Congresului o propunere formală în această privință. [...] protocolul nr. 15 Ședința din 8 iulie (26 iunie) 1878 [...] Președintele zice că, în ultima ședință Caratheodory-pașa a supus Congresului o moțiune relativă la petițiunea arhiepiscopului Gherasim asupra monastirilor închinate. Textul acelei moțiuni este: „Considerând că diferendul între Sântele Locuri din Orient și România, relativ la bunurile închinate care, conform termenilor protocoalelor conferințelor marilor puteri ținute la Paris în 1853, 1859 și 1861 și ale conferinței întrunită ad-hoc la Constantinopol
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
adresa nr. 294, „s-a găsit în regulă cu excepție numai pentru fețile de monahi ce anume se arată pe margine și care nu pot să figureze între preoții de parohii, fiind ei representați odată prin episcopi și egumenii de monastiri”. Alegerile, fixate pentru 30 iunie 1857, au fost amânate la 7 iulie. Protopopul Teodor Gavriliță, antiunionist, a convocat preoții alegători la 13 iunie, apoi la 16 iunie. Protestul atât de demn și întemeiat al preoților din Huși nu a găsit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
permanent de probleme de asistență medico-sociale. Vizita lui Thiron s-a făcut la cererea lui A. Fătu, epitrop general, care menționează: "Epitropia generală voind a cunoaște mai îndeaproape starea actuală în care se află ospiciile de alienați din Golia și monastirea Neamțu, atât în privința administrațiunii lor, în general, cât și în privința tratamentului care se dă alienaților Epitropia dispune se va însărcina pentru a se inspecta ospiciul din Golia pe D-lui Vițe Președinte a Colegiului Medical D-lu Doctor Rusu, senior și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
spital și denumit aproape oficial de pe la 1860 "Ospital", denumire care nu a fost niciodată acordată Ospiciului de la Golia. La Golia exista în schimb, cum am amintit și mai sus, o viață religioasă mai susținută. La 1866, "paraclisul ospiciului alienaților din monastirea Golia" conținea "1 chivotu pe Sf. mase de argint pe alăcuri suflată cu aurul pentru Sf. taine; 1 rându de Sf. vase adică un potir, un discu, o stea pe alăcuri suflată cu aur; o linguriță de argintu cu gavanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
că: "a dovedit principiul de prosperitate nu numai ca medic și ca administrator, dar și ca bun creștin și bun român care în privința umanității a dat tot concursul maladiilor (sic) infirmi găzduiți de atâția zeci de ani la bolnița acestei monastiri". Din mai multe fragmente ale procesului-verbal rezultă că Ospiciul a derivat dintr-o bolniță mănăstirească mai veche care, cum se vede, exista de zeci de ani. Prezintă interes datele cu privire la organizarea Ospiciului, la dotarea sa și la metodele de tratament
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
păstrate în ediții forme precum biurou, cortej, eco, fantazie, impresiune, locoțiitor, ministeriu, novelă, orizon, hotel, statua ș.a. De asemenea s-au păstrat în text: forme arhaice, frecvente și în opera altor scriitori (în special moldoveni), ca în cazurile: dacal, iartagan, monastire, nimărui, nicăiurea, priimi, potrivnic, sălbatec, vecinică, voace; formele de genitiv-dativ singular ale substantivelor feminine: adunărei, epocei, muncei, țărei, votărei, unirei; forme arhaice de plural, de tipul: aripe, boale, capitalii, grije, inime, sale, spitaluri, strade; varianta invariabilă a articolului posesiv-genitival a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
opune piedeci serioase, dacă n-ar fi fost sprijiniți din afară. Centrele noastre de întrunire și consfătuire erau în Iași la răposatul Mihalache Cantacuzin Pașcanu, în casele căruia s-a subscris actul solemn al Unirei, iar în județul Suceava la monastirea Slatina unde era egumen răposatul Calinic Miclescu, ales în urmă mitropolit primat al României. În fruntea comitetelor de acțiune din toată Moldova erau: Mihail Kogălniceanu, Anastasie Panu, Dimitrie Ralet, Dimitrie A. Sturdza, Vasile Alecsandri, Vasile Mălinescu, Costache Negri, Alecu Cuza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
sub prezidenția lui Calinic Miclescu, unde combinam toate planurile de luptă, dresam procesele-verbale de rezultatele obținute, întrețineam corespondența cu celelalte comitete și unde din vreme în vreme făceam și câte un chef stropit cu vin de cel vechi din pivnițele monastirei. Îmi aduc aminte că la una din acele petreceri la care se cinstea pentru Unire cu paharele pline, un amic al nostru, Manolache Morțun, care se greșise, se vede, cu un pahar prea mult, zicea că "cele patru puncte ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
se opuie unei procesiuni conduse de arhipăstorul țărei. Mitropolitul Calinic Miclescu, om de un caracter slab, blajin desigur, a cedat mulțimei din cauză de timiditate, căci dealtfel el fusese unul dintre cei mai în vază unioniști, pe când era egumen la monastirea Slatina, și n-ar fi căutat de bună voie să desfacă un fapt politic la realizarea căruia el însuși conlucrase. La prima ciocnire însă a procesiunei cu forța publică, Mitropolitul a dispărut și n-a fost găsit decât sara târziu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]