268 matches
-
împlea sânul mării cu lumină. La malul continental el văzu răsărind din stânci pădurene o monăstire veche prin ale cărei colonade de piatră sură, în cerdac, [cu stâlpi ] îmblau cu pas regulat și încet călugărițe. O grădină unită cu murii monastirei se-ntindea până jos la poalele mării, care se mișca urcîndu-și apele până lângă un boschet de chiparos și roze tăinuit în ponorârea unei stânci, ca un azil de scăldătoare. El se desculță și, sărind de pe-o piatră pe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
despre Ieronim nu mai auzise nimica, numai cât că barca lui Francesco, în care el se pornise pe mare, se găsise sfărâmată la țărmuri, astfel încît ea-l crezu înecat, mort de mult. În murii liniștiți ai [zidurile liniștite ale] monastirei ea se regăsi pe sine însăși. Chilia ce i se dedese [rînduise ] era cu fereasta-nspre grădină și mare; și adesea, trăgând zăvorul la ușă ca sa nu fie supărată de intrarea nimărui, ea privea oare întregi la înmiirea undelor depărtate ce
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
37. îmi va fi utilă, în cartea mea, comunicarea lui Eric Palazzo, Les formules de bénédiction et de la consécrations des veuves au cours du haut Moyen Âge, în vol. cit., pp. 31-35 și textul lui Michel Parisse, Des veuves au monastire, vol. cit., pp. 255-274. 38. Mă voi adresa mai jos textelor semnate de Claire Dolan (L’an de devil et le remariage des veuves. Loi et tradition au XVIe siècle en Provence, vol. cit., pp. 47-70) și de Thomas Lüttenberg
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lapidaritate cu care ne-am obișnuit deja; după ce ne informează că astfel "fu sfârșitul lui Alexandru Lăpușneanul, care lăsă o pată de sânge în istoria Moldovei", naratorul adaugă o frază modestă, creionată cvasi-arhivistic și având valoare de post scriptum: "La monastirea Slatina, zidită de el, unde e îngropat, se vede și astăzi portretul lui și a familiei sale". Gabriel Dimisianu are dreptate să afirme că "[f]iecare moment al nuvelei lui Negruzzi conține material care ar fi putut genera desfășurări epice
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
sau scrisori despre datoriile sfințitei dregătorii preuțăști, I-II, Iași, 1843, Învățături religioase, morale și istorice, Iași, 1844; Petru Movilă, Mărturisirea ortodoxă a apostoleștei și catoliceștei Biserici de Răsărit, Mănăstirea Neamț, 1844. Repere bibliografice: C. Erbiceanu, Istoricul Seminarului „Veniamin” din monastirea Socola, Iași, 1885, 62-112; A. D. Xenopol, Memoriu asupra învățământului superior în Moldova, Iași, 1885, 56-58, 119-133; C. Erbiceanu, Viața, activitatea și scrierile preasfințitului Filaret Scriban, tratată din punct de vedere religios, moral și literar, București, 1892; Mircea Păcurariu, Arhiereii Neofit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289576_a_290905]
-
mic etc., deci a inferiorului, așa e disprețuit un adversar a cărui aparență rufoasă poate-ascunde un nebănuit pericol. E vorba, așadar, de confruntarea a doi eroi, într-un decor de turnir, "la șăs frumos" (în paranteză fie spus, necurățiile din Monastirea Argeșului, de exemplu, se petrec tot pe un mal frumos), o confruntare generică, de vreme ce se repetă pentru toți muritorii la fel. Într-o istorioară moralizatoare, moartea este, culmea, amorală. Sau, dimpotrivă, toți oamenii sînt păcătoși, așa că la ce bun diferențele
Urechea păcătosului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10760_a_12085]
-
din învățămînt rămăsese valabilă. Dacă mai rămînea în Iași, e probabil că tînărul Hașdeu ar fi obținut reîncadrarea să. Dar a fost chemat la București de noul ministru al Cultelor și Instrucțiunii, Al. Odobescu, fiind numit în Comisia Documentala a monastirilor, Lumina întrerupîndu-si apariția. Așadar, acuzațiile de pornografie aduse scriitorilor în anii treizeci ai secolului al XX-lea, cînd unii prozatori au fost chemați în fața justiției și chiar întemnițați, are vechi antecedente. Călinescu a avut dreptate. Duduca Mămuca e cea mai
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
colaje intertextuale. Dintr-un punct sau altul al textului, al versurilor ce-l compun, se întind fire în toate direcțiile, către romantici și preromantici, moderni și postmoderni: tot atâtea valențe libere ale unui element de o enormă disponibilitate combinatorie. Legenda Monastirii Argeșului și proverbele lui Anton Pann, }iganiada lui Budai-Deleanu și întinsa producție poeticească a lui Bolintineanu, versurile nostalgice ale lui Ion Pillat, sintagmele lui Ion Barbu ori personajele bine cunoscute ale lui Caragiale, și, deasupra tuturor, cantitativ și intensiv, lirismul
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
care greșelile, nu neapărat de redactare, abundă supărător. Dacă autorul nu cunoaște pluralul unor cuvinte, conjugarea etc., cineva ar fi trebuit să corecteze, mai mult sau mai puțin tacit, formele stâlcite precum: umere, pe acolo unde, noi tacem, nedejghiocate, acoperișe, monastire, a miia oară, ghiară ș.a. Recomand autorului, înainte de orice, lucrul cu dicționarul. Paul Doru Chinezu are câteva cărți publicate la activ și, după cum e obiceiul, este de câțiva ani membru al Uniunii Scriitorilor. Nu cunosc celelalte cărți ale acestui scriitor
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
în felul următor pe epoci și pe genuri literare: Detașez de literatura cultă creațiile populare (poezie și proză), în număr de 11: culegeri de proverbe, doine, balade, basme, inclusiv culegerile lui V. Alecsandri și Petre Ispirescu, plus titluri individualizate ca Monastirea Argeșului (ar fi fost utilă și o poziție Meșterul Manole, care să trimită unde trebuie, pentru o mai bună și o mai rapidă orientare a cititorului), Miorița, Tinerețe fără bătrânețe..., Toma Alimoș și Voica. Nu mă încumet să fac sugestii
Catalogul bibliotecii esențiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13114_a_14439]
-
neavând un număr de inventar. Pe fila I a Manuscrisului nr. 61 am găsit explicația prezenței la Sinaia a acestor importante documente din deceniile VII și VIII ale secolului al XIX - lea: „Pentru Bibliot(h)eca din Sf(ân)ta Monastire Sinaia hărăzit-am acest volum ce conține 500 de hore inedite, culese de mine în timp de 22 de ani din toate țările locuite de români, 1 Martie 1906. București, Autorul musicei populare D. Vupian”, autorul petrecându-și viața în
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
în calitate de cântăreț la biserica Sfântul Gheorghe. Însemnare de pe fila 275v a Manuscrisului grecesc - românesc nr. 49: „Această cărticică ce să numește anthologie adecă floarea Dumnezeieștilor cuvinte iaste a sfinți(e)i sale părintelui Theofan Ieromonahul și cântăreț (al) Sf(intei) Monastiri Ghighiu din jud(ețul) Prahova. Și s-au scris de nevrednicia noastră, Ioniță Cântărețul Stoicescu, dascălul școal(e)i de musichie din orașul Ploeștilor jud(ețul) Prahova, în leat 1832, iulie în cinci s au săvârșit de scris”; Caligraful Manuscrisului
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Turnul de clopotniță ar fi fost făcut de meșteri din armata suedeză a lui Carol al XII-lea. "Se zice că avea și ceasornic și că peste învelitoarea ei erau alte patru turnulețe mici și că la intrarea pe poarta monastirei erau zugrăviți și doi soldați armați și îmbrăcați în uniforma cea suediană, ca și cînd au fost puși să păzească de santinelă. Deși spătarul Cantacuzino a clădit spitalul, turnul și biserica cu hramul Trei Ierarhi, totuși, fiindcă acel spațios tărîm
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
vă gândiți la scoica durerilor sortită: Anume, nestemata că-nmugurește-n plagă! Gândiți-vă cum lanul, dăruitor de pită, își gârbovește paiul sub spicul greu de blagă. Gândiți-vă cum plânge cu spume în orbite Manole când își curmă odoru-n monastire, Desăvârșind cunună de turle poleite: Să aibă Vodă fală și gloata să se mire! Când răsfoiți vreo carte, măcar din an în Paște, Gândiți-vă la greier: că bruma îl înhață Și La Fontaine purcede cu bârfă să-l împroaște
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
a frêna!) netengu (sl.) nătîng (=nătêng!) frengi (tc.) frînghie (=frênghie!); î din i: luminaria lumînare, ridere a rîde, ripa rîpă, sinus sîn, stringere a strînge, rivus rîu drîmbă (sl.) geamlîc (tc.); î din o: fontana fîntînă (=fôntână!), longum lîngă (=lôngă!) monastiri (sl.) mînăstire (mônăstire!) limoni (gr.) lămîie (=lămôie!) gond (magh.) gînd (=gônd!); î din u: aduncum adînc (=adûnc!), perturnicula - potîrniche (=potûrniche!), hirundinella rîndunică (=rûndunică!) gîndac (=gûndac!), mîrșav (=mûrșav!), zvîrli (=zvûrli!), smîrc (=smûrc!) (sl.) tărîm (tc.) (=tărûm!). Pentru că, în cazul cuvintelor în
De ce scriu cu î din i by George Pruteanu () [Corola-journal/Journalistic/14685_a_16010]
-
mare speranță. Și mai ales, din cauza uneia din cele trei călugărițe care fusese mituită de cineva interesat să cumpere casa. Încât, furioasă și scârbită, Harieta îi scria în martie 1888 Corneliei Emilian: Când ai ști ce tâlhărie fac și în monastire și cu cuvântul de Dumnezeu te vinde pentru câțiva franci. Cea care a luat rușfet (mită) ca s-o vândă la altul..." În 14 martie 1888 vrednica și inimoasa Harietă îi comunică binefăcătoarei "necazul ista" dar și faptul că a
Sora poetului by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15556_a_16881]
-
Din orașul Jibou s-au afirmat mai multe personalități, unele ocupând funcții distinse, fapt datorat și instituțiilor de învățământ autohtone: Folcloristul Ioan Taloș a semnalat în zonă existența a două colinde specifice: "corinda cu zidari" (o versiune inedită a legendei "Monastirii Argeșului") și "corinda cu fata de maior" (o variantă disputată a "Mioriței"). Filiala ASTRA din Jibou a fost condusă de preotul greco-catolic Laurențiu Bran, primul român care a tradus poeziile lui Mihai Eminescu într-o limbă străină. Traducerile au apărut
Jibou () [Corola-website/Science/297052_a_298381]
-
-o în chip firesc. Iată, deci, stranietățile (dar nu neapărat) respective /prescurtez RM pentru "Românul mileniului" și RS pentru "Românul secolului"/, cu mențiunea că nominalizările care urmeaza apar o singură dată: pentru Ana Blandiana, locul III RM îl ocupă autorul "Monastirii Argeșului"; pentru ÎPSS Bartolomeu, locul III RS îl ocupă părintele Cleopa; pentru Mircea Mihăieș, locul I RM îl ocupă "Gînditorul" de la Hamangia, iar locul, III RS - regina Maria (este singura femeie nominalizată la vreuna din cele două categorii, de-a
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
pînă atunci și restabilește enorma distanță, psihică și estetică, dintre ficțiunea romantică și autorul romantic - acesta din urmă luînd un aer inevitabil blazat ("Acest fel fu sfîrșitul lui Alexandru Lăpușneanul, care lăsă o pată de sînge în istoria Moldaviei. La monastirea Slatina, zidită de el, unde e îngropat, se vede și astăzi portretul lui și a familiei sale"). Faptul că nuvela Alexandru Lăpușneanul reprezintă asamblarea de geniu a unor fragmente de cronici, cărora autorul doar le adaugă replici, descrieri ori scurte
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
Întoarsă și plecau de unde au venit și mai rușinați și mai de ocară.Iar Ștefan Își aduna morții de prin văi și-i plângea pe fiecare, zicându-le pe nume, Îi Îngropa creștinește ca pe copiii lui.Apoi Înălța o monastire spre pomenirea acelei bătălii și spre slava lui Dumnezeu. Dar turcii, că nu degeaba erau turci, veneau iarăși și mai mulți și mai porniți pe rele.Și atunci Ștefan iar Încrunta din sprânceană.Și nimeni nu cuteza să-l supere
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
î]i atribuie totodată o importanță politică, pe care desigur în ochii unei judecăți sănătoase n-o poate avea. E exact că țara e plină de asemenea icoane, a căror loc de fabricațiune e Rusia. Dar numai satele? În oricare monastire ar merge d. Beldiman va găsi sute de obiecte bisericești, nu numai icoane, fabricate 325 {EminescuOpXIII 326} {EminescuOpXIII 327} în Rusia, parte cumpărate, parte dăruite. Constatăm înainte de toate că chipurile de sfinți, de mânăstiri rusești etc., c-un cuvânt de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în perimetrul heraldicii, arhitecturii și simbologiei, prin „lectura” simbolică a două peceți domnești, închid, cu siguranță, în codul figurării și al cromaticii, perspective de receptare incitante ce ar putea constitui o premisă interdisciplinară utilă în interpretarea mesajului ezoteric al baladei „Monastirea Argeșului”, într-o cheie pe care ne-a sugerat-o celebrul comentariu al lui Mircea Eliade „produs folcloric de tip cosmogonic”, deoarece jerfa zidirii este o imitație omenească a actului primordial al creației Lumilor” . Mănăstirea ctitorită de Neagoe Basarab „pe
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
Zîmbește-mi... așa vreu. {EminescuOpVIII 125} GRUIE SÎNGER TRAGEDIE 2278 PERSOANELE IUGA voievodul Sucevei MARIA Doamna BOGDAN-DRAGOȘ fiul lor MIHNEA SÎNGER IRINA GRUIE fiul lor GALU voievodul Tatrei și Câmpulungului AMIN fiul său ANGELICA fiica sa [URICARUL] AMBROZIE episcop și egumen monastirei Pietroasa Nuntași EUSTRATIE LIMBĂ-DULCE PEPELEA CRACALEI dascăl PROCOPIE * zodieri TU GOMIR BASSARABA FILIP LIMBĂ-DULCE ROMAN BODEI CARACAL STRATULAT DASCĂLUL CRACALEI IRINA P[ROCOPIE]* [MESTEACĂN o strajă] ACTUL I Omorârea lui Iuga Voievod de către Mihnea Sânger. Doamna Maria și fiul său
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
un rege". [................................................. ] Ce cauți iar aicea tu, față profanată Cu ochii de minciună, cu gura ta cea lată, Tu, răule!.... La astă primire ce, vei zice? [CAVALERUL] Amor eu caut, Sara... m-am rătăcit pe-aice... De-aș fi o monastire sau un smolit * zahastru [ - ] foc mi-ai fi de mult tu, cu ochiul tău albastru. O, lasă-i să-mi lumine, în suflet să-mi pătrundă! De ce-i închizi, nebună? {EminescuOpVIII 314} AMOR PIERDUT - VIAȚĂ PIERDUTĂ. Dramă originală într-un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Pescărușul din livada de vișini, Miss Waterloo ș.c.l. Pe scheletul tradițional al piesei istorice românești (Hasdeu, Davila, Alecsandri, Delavrancea) se suprapun structurii din Shakespeare (un Hamlet aici, la Porțile Orientului, unde vorba lui Poincaré, știți Dumneavoastră!), Caragiale, Negruzzi, Monastirea Argeșului, Ionesco, legendele despre Vlad Țepeș, dar și aluzii la cotidianul tranzacției. Textul rezultat din această savantă, însă fluentă, construcție este și o parabolă istorică, și o "jucărie" intertextuală, și o dramă politică de actualitate toate scrise pentru un "spectator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]