43,529 matches
-
sunt traduceri efectuate într-o perioadă relativ scurtă, cuprinsă între 1989 - 1995 și care "explodează"criteriile lui Thibaudet. Autorul antologiei ignorând orice problemă legată de generații care, după cum știm, a declanșat răfuieli pătimașe în toate țările unde s-a "bătut monedă"pe o astfel de clasificare, uneori veninoase, orgolii incendiare, vanități furibunde, a reunit între coperțile cărții sale mode și timp care au încăput prin "inelul"acela denumit atât de concret de Florentin Smarandache "Afinități". Dincolo de orice delimitări, foarte firești altfel
FLORENTIN SMARANDACHE AFINITĂŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_afinitati_.html [Corola-blog/BlogPost/356679_a_358008]
-
puntea vaporului. Toată ziua cât am stat aici, ne-au distrat băiețandrii arabi care se bălăceau în jurul vaporului, de parcă s-ar fi născut în apă: se mențineau cu ușurință la suprafața apei câte o oră întreagă, scufundându-se după orice monedă cât de mică de argint aruncată de pe vapor și scoțând-o de pe fundul apei cu o iuțeală de necrezut. Mulți dintre arabii pe care i-am văzut aici aveau părul cârlionțat și roșcat. Unii dintre călători gândeau că părul lor
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Anatolie_tihai_un_misionar_basarabean_in_japonia_1_.html [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
viața oamenilor al căror exponent și purtător de cuvânt a fost Grigore Vieru a fost presărată cu tot felul de obstacole, cu ghimpii urii și ai desconsiderării. Dar asemenea lor, marele poet nu și-a schimbat aurul din suflet pe monedele succesului facil și nici iubirea de semeni în deșertăciune. Credința în Dumnezeu nu și-a rătăcit-o prin cugetări păgâne, nici optimismul nu s-a prefăcut în pesimism. Unul dintre gesturile cele mai impresionante și definitorii ale liricii lui Grigore
„Doar în limba ta durerea poţi s-o mângâi“ by http://balabanesti.net/2014/04/07/doar-in-limba-ta-durerea-poti-s-o-mangai/ [Corola-blog/BlogPost/339975_a_341304]
-
cea de la bancă. Din respect, pe aceasta a indicat-o la urmă, fiindcă...valoric este cea mai grasă. Suma plătită băncii e din ce în ce mai mare, ea crește în funcție de cotația leu-franc elvețian. Ați intuit bine, împrumutul său este în franci elvețieni. Aceasta monedă “exotică”, cum emfatic o numesc unii, în 2007 a luat mințile românilor și nu numai, crescând într-un timp relativ scurt mai ceva decât Făt-Frumos din poveste. Cei afectați pufnesc, înjură în surdină sau cu voce tare, strâng cureaua până
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1456255738.html [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
puternice presiuni economice care o influențează profund. Acuzația formulată de cronicarul Radu Popescu, la adresa lui Constantin Brâncoveanu referitor la faptul că în timpul domniei acestuia s-ar fi dublat obligațiile către Poartă nu ține seama de cursul de schimb și comercial al monedei aur( în scădere) fașă de perioada anterioară. Lărgirea deosebită a sferei comerciale-a posibilităților de comercializare a produselor agricole ale Țării Românești și mai ales a Olteniei: animale și produse animaliere, miere și ceară, sare și lemn, alte produse cerute
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406805927.html [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
născut dorința de a repovesti basmul, dar altfel, așa cum îl simte! Și-a retrăit propriul drum prin viață, tinerețea zbuciumată, visele - mai mult sau mai puțin împlinite -, oamenii și locurile. Timpul ne marchează. Adrian Erbiceanu, omul, a înțeles că orice monedă are două fețe. Și cu Timpul, neiertător cum este, nu te poți juca. De aici și acea senzație românească că-l „mănâncă degetele”. Nu de frică. Nici de entuziasm. S-au dus și „Zilele Babei” și multe nopți de priveghere
DESPRE O POVESTE ÎN VERSURI A LUI ADRIAN ERBICEANU de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_1400332334.html [Corola-blog/BlogPost/354952_a_356281]
-
așa Evanghelia: De aceea, asemănatu-s-a împărăția cerurilor omului împărat care a voit să se socotească cu slugile sale. Și, începând să se socotească cu ele, i s-a adus un datornic cu zece mii de talanți (un fel de monede din aur sau argint masiv). Dar neavînd el cu ce să plătească, stăpânul său (adică Dumnezeu) a poruncit să fie vândut el și femeia și copiii și pe toate câte le are, ca să se plătească. Deci, căzîndu-i în genunchi, sluga
DESPRE DREPTATEA LUI DUMNEZEU ŞI JUDECATA OMULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Despre_dreptatea_lui_dumnezeu_stelian_gombos_1374729829.html [Corola-blog/BlogPost/365154_a_366483]
-
stăpânul slugii aceleia, milostivindu-se de el, i-a dat drumul și i-a iertat și datoria. Dar ieșind, sluga aceea a găsit pe unul dintre cei ce slujeau cu el și care-i datora o sută de dinari (o monedă foarte mică și fără valoare mare). Și punând mâna pe el, îl sugruma zicând: Plătește-mi ce ești dator. Deci, căzând cel ce era slugă ca și el, îl ruga zicând: Îngăduiește-mă și îți voi plăti. Iar el nu
DESPRE DREPTATEA LUI DUMNEZEU ŞI JUDECATA OMULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Despre_dreptatea_lui_dumnezeu_stelian_gombos_1374729829.html [Corola-blog/BlogPost/365154_a_366483]
-
relatarea acestei Evan¬ghe¬lii ne impresionează foarte mult atitudinea și bunătatea lui Dumnezeu care iartă totul: oricât de multe și mari ar fi păcatele noastre. Acelui datornic cu zece mii de talanți (și să nu uităm că un talant, ca monedă, cântărea 50 kg de aur sau de argint; era o mare valoare) Dumnezeu îi iartă toată datoria. Nu-i eșalonează restan¬țele sau datoriile, ci, pur și simplu, le șterge cu totul. Să ne punem în locul acelui datornic care era
DESPRE DREPTATEA LUI DUMNEZEU ŞI JUDECATA OMULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Despre_dreptatea_lui_dumnezeu_stelian_gombos_1374729829.html [Corola-blog/BlogPost/365154_a_366483]
-
nici un folos Camarila sau ce-a fost Se-noiește după rang Cum își ia proverbul rost Dintr-un zbor de bumerang La ce bun să protestezi, Să-ți bați singur cuie-n talpă? Lupul caprei cu trei iezi A fost o monedă calpă! La ce bun să dai din coate Când te afli la nevoie Dacă numai banul poate Să dicteze după voie?! Banul face ca instanță Toate legile din țară Că zeița cu balanță Ați văzut: e chioară, chioară! Referință Bibliografică
ZEIŢA CU BALANŢĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Zeita_cu_balanta.html [Corola-blog/BlogPost/341826_a_343155]
-
la început, mai toți mi-au arătat puțin după aceea diferența între a conversa în germană și de a învăța pe cineva această limbă. Ca să-mi ajung cu toate acestea scopul, a trebuit să-mi plătesc lecțiile cu pâine, singura moneda din închisoare. După ce am slăbit și pierdut din putere, am fost forțat să caut o cale mai bună, aceea de a folosi șvabii care fuseseră alungați de pe proprietățile lor din jurul Timișoarei. Aceștia, apăsați după război de originea și afinitatea lor
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_claudiu_matasa_consul_onorific_al_romaniei_in_statul_florida.html [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
pui la bătaie pentru meditații la mate ca să salvezi o corigență. Tributul datorat celui mai tare era și un exercițiu al nedreptății care îl pregătea pentru viață. Cine dă mai tare cu pumnul, are un drept în plus, face legea. Monedă universală, dar nu mai mult de una pe săptămână. Tributul datorat celui mai tare era și un exercițiu al nedreptății care îi pregătea pentru viață. Cine dă mai tare cu pumnul, are un drept în plus, face legea. Din gașca
PRĂJITURA DE DUMINICĂ (PRIMA PARTE) de ION UNTARU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Prajitura_de_duminica_prima_ion_untaru_1389595678.html [Corola-blog/BlogPost/363794_a_365123]
-
sunt cu tine. Lângă Spitalul Colțea un cerșetor se bâțâia cu o viteză inimaginabilă. Mâinile, capul, genunchii, toate au mișcări oscilatorii. Oamenii nu prea îl băgau în seamă considerând că este un simulant. Are în cutia din fața sa cam zece monede de zece bani. . Priveam covorul cu patrate concentrice, papagal refăcut după canoane estetice, ascultam geamătul mobilei retrăindu-și căderea și-un bâzăit în amiază, măsurând încăperea. Trebuia să dorm după asprele legi ale creșterii, să dorm în loc să urc pe ziduri
TOTODATĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Totodata.html [Corola-blog/BlogPost/341489_a_342818]
-
rigoare, o chestiune secundară, alte țări, mai puternice, având datorii cu mult mai mari, dar și un PIB pe măsură. Important este aici raportul dintre economia locală și devizele de care se folosește, drama grecească fiind un preludiu la drama monezii unice europene. Or, din acest punct de vedere, Grecia a fost folosită de către speculatori drept un posibil cal troian în zona euro. Nu este mai puțin adevărat că, la nivel de bonitate, Grecia oferă încă prea puține garanții că ar
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_criza_economica_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]
-
buni, nu ar trebui să aibă dușmani. Uite! Îți dau eu, ceva acolo, numai pleacă și slăbește-mă cu ghicitul ăsta, că eu nu cred în ghicit și nu cred că ghicitul, ajută la ceva! Zicând acestea îi întind o monedă. -Nu frumoaso, eu o să-ți ghicesc gratis! Lasă-mă s-o fac și n-o să te căiești! Oftez exasperată de insistența țigăncii și jenată, căci nu era o femeie prea tânără iar eu nu-s tipul căreia îi place lipsa
INGRID- PRIMUL CAPITOL (FRAGMENT DIN ROMANUL MEU PUBLICAT ÎN 2015) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1464902194.html [Corola-blog/BlogPost/383630_a_384959]
-
șobolanii să vină la mine“ (În secolul ăstora), „eu am avut curajul să râd până la capăt“ (Pretenția mea discretă) și „voi supraviețui trântind uși“ (respir direct prin pereți). Acceptă statutul de anonim și blamul neînțelegerii: „sunt un ins obscur o monedă pe care nimeni n-o vede“ (Scapeții), „merg prin lume plecat“ (Merg prin lume plecat), „eu sunt un anonim“ (Eu sunt un anonim), „Sunt antrenat să pierd totul“ (Un amănunt de prisos), „închis între pereții/ unei lumi pe care n-
NICOLAE COANDE: Extatica întunericului, de STEFAN VLADUTESCU by http://revistaderecenzii.ro/nicolae-coande-extatica-intunericului-de-stefan-vladutescu-c/ [Corola-blog/BlogPost/339519_a_340848]
-
mine gândul să vă povestesc nuvela. Vreau, și sper să reușesc, să vă invit la lectură. O să folosesc drept argument fragmentul pe care autorul il introduce în economia narațiunii printr-o paranteză. Este un caz real, s-a bătut multă monedă pe tema lui în presa scrisă, s-au făcut cercetări, a ținut primele pagini de știri, populația a urmărit știrea cu sufletul la gură pentru că se aduceau acuzații grave. Dar una e să îl citim ca știre de ziar și
“PASE ÎN DOI” de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1453103887.html [Corola-blog/BlogPost/340092_a_341421]
-
Acasa > Impact > Analize > VORBIND DESPRE DRAGOSTE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 681 din 11 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului VORBIND DESPRE DRAGOSTE Dragostea este un fel de medalie, bancnotă, monedă ziceți-i voi cum doriți! Medalia, bancnota, moneda, are un avers și un revers! Dacă cel care deține o astfel de valoare se uită doar la o fațetă, desigur că poate fi numit egoist. Doar cei care privesc ambele fațete
VORBIND DESPRE DRAGOSTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/_vorbind_despre_dragos_mihai_leonte_1352617428.html [Corola-blog/BlogPost/365796_a_367125]
-
Acasa > Impact > Analize > VORBIND DESPRE DRAGOSTE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 681 din 11 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului VORBIND DESPRE DRAGOSTE Dragostea este un fel de medalie, bancnotă, monedă ziceți-i voi cum doriți! Medalia, bancnota, moneda, are un avers și un revers! Dacă cel care deține o astfel de valoare se uită doar la o fațetă, desigur că poate fi numit egoist. Doar cei care privesc ambele fațete; avers & revers pot obține ceea își doresc, adică
VORBIND DESPRE DRAGOSTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/_vorbind_despre_dragos_mihai_leonte_1352617428.html [Corola-blog/BlogPost/365796_a_367125]
-
mărturii din diverse zone locuite de români. Astfel, Simeon Florea Marain arată următoarele: „În cele mai multe părți din Bucovina, și mai cu seamă din Moldova, Muntenia și Dobrogea, este datină ca părinții să lege la 1 martie copiilor lor câte o monedă de argint ori de aur la gât sau la mână. Moneda aceasta, care e de regulă atârnată de o cordea roșie ori de un găitan compus din două fire răsucite de mătase roșie și albă, sau dintr-un fir de
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
arată următoarele: „În cele mai multe părți din Bucovina, și mai cu seamă din Moldova, Muntenia și Dobrogea, este datină ca părinții să lege la 1 martie copiilor lor câte o monedă de argint ori de aur la gât sau la mână. Moneda aceasta, care e de regulă atârnată de o cordea roșie ori de un găitan compus din două fire răsucite de mătase roșie și albă, sau dintr-un fir de arnici roșu și unul de bumbac alb, sau și din mai
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
Dar perioada de timp și gesturile ce trebuiau îndeplinite pentru eficacitatea „mărțișorului” erau de asemenea diferite în funcție de zonă, după cum arată în continuare autorul citat: „Pe la finele lunii martie unele dintre ele iau legătura mărțișorului și o pun pe trandafiri, iar moneda o dau pe vin, pâine albă și caș, pentru a-i fi fața albă cum e cașul și rumenă ca trandafirul și vinul. Altele, din contră, îl poartă până ce începe cucul a cânta sau până ce înflorește porumbarul ori vișinul, și
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
și atunci îl aruncă, ca și copiii, pe rămurelele acestor pomi. Sau până când sosesc berzele, și atunci, cum le văd, le aruncă după acestea”. Trebuie remarcat că în aceste cazuri compoziția mărțișorului este uneori diferită, în sensul că poate lipsi moneda (de aur și de argint), așa cum rezultă din unele datini, mărțișorul constând numai în cele două fire, alb și roșu, împletite. De pildă: „Mărțișorul este o ață răsucită din mai multe fire roșii și albe, ce-și leagă româncele la
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
pe lângă alte proiecte pe care le am în lucru: „Nu trebuie să trăiești neapărat într-o colibă, să porți haine sărăcăcioase, ca să fii modest; totul ține de noblețea sufletului!”; „Am învățat că dușmanilor nu trebuie să le răspunzi cu aceeași monedă, ci să-i pui în situații jenante prin bunătatea ta”; „Sunt momente în viață atunci când ai nevoie să îți apară în cale oameni frumoși la suflet. Cred că numai Dumnezeu îi trimite. Prețuiește-i și fă-le un piedestal în
TAINA SCRISULUI (50) – CUVINTELE MELE DE SUFLET de VASILICA ILIE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/Vasilica_ilie_taina_scrisulu_vasilica_ilie_1375707633.html [Corola-blog/BlogPost/362467_a_363796]
-
poate cel mai corect intelectual din preajma să. De altfel, Eliade i-a botezat față, pe Ann Roșe, acum profesoară de Istoria Artelor la Harvard. Apoi, Isamu Noguchi, admirator și discipol al lui Brâncuși, care i-a sculptat chipul într-o moneda aflată acum la Luvru. Paul Ricoeur, Saul Bellow, laureat al Premiului Nobel, căsătorit cu matematiciana Alexandra Bagdasar (fiica doctorului Dumitru Bagdasar), prof. Andre Lacocque, prof. Brown, decanul capelei Rockefeller, Charles Long, Frank Reynolds, Wendy Doniger O’Flaherty, Claude Levi-Strauss, Hanna
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cum_au_trait_si_murit_sotii_el_stan_virgil_1360693010.html [Corola-blog/BlogPost/359345_a_360674]