329 matches
-
dela 6 la 12 ani, amendă dela 10.000 la 20.000 lei și interdicție corecționala dela 3 la 7 ani, acela care: 1. Contraface moneta; 2. Alterează pe cea adevărată, dându-i aparentă unei valori mai mari; 3. Alterează moneta scoasă din circulație, dându-i aparentă celei aflate în circulație; 4. Micșorează conținutul ei metalic. Art. 386. - Acela care, fără a participa la falsificare, introduce pe teritoriul Statului moneta falsificată, cunoscută de el ca atare, comite delictul de introducere în
LEGE nr. 5 din 19 ianuarie 1948 pentru modificarea unor dispoziţiuni din codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141292_a_142621]
-
cea adevărată, dându-i aparentă unei valori mai mari; 3. Alterează moneta scoasă din circulație, dându-i aparentă celei aflate în circulație; 4. Micșorează conținutul ei metalic. Art. 386. - Acela care, fără a participa la falsificare, introduce pe teritoriul Statului moneta falsificată, cunoscută de el ca atare, comite delictul de introducere în țară a monetei falsificate și se pedepsește cu închisoare corecționala dela 3 la 7 ani, amendă dela 5.000 la 10.000 lei și interdicție corecționala dela 2 la
LEGE nr. 5 din 19 ianuarie 1948 pentru modificarea unor dispoziţiuni din codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141292_a_142621]
-
circulație, dându-i aparentă celei aflate în circulație; 4. Micșorează conținutul ei metalic. Art. 386. - Acela care, fără a participa la falsificare, introduce pe teritoriul Statului moneta falsificată, cunoscută de el ca atare, comite delictul de introducere în țară a monetei falsificate și se pedepsește cu închisoare corecționala dela 3 la 7 ani, amendă dela 5.000 la 10.000 lei și interdicție corecționala dela 2 la 5 ani. Dacă culpabilul săvârșește acest fapt în înțelegere cu autorul, complicele sau un
LEGE nr. 5 din 19 ianuarie 1948 pentru modificarea unor dispoziţiuni din codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141292_a_142621]
-
la 5 ani. Dacă culpabilul săvârșește acest fapt în înțelegere cu autorul, complicele sau un intermediar al acestora, pedeapsa este aceea prevăzută de art. 385. Art. 387. - Acela care, în scopul de a pune în circulație, primește, dobândește sau deține moneta falsificată, cunoscută de el ca atare, comite delictul de dobîndire a monetei falsificate și se pedepsește cu închisoare corecționala dela 2 la 7 ani, amendă dela 5.000 la 10.000 lei și interdicție corecționala dela 2 la 5 ani
LEGE nr. 5 din 19 ianuarie 1948 pentru modificarea unor dispoziţiuni din codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141292_a_142621]
-
complicele sau un intermediar al acestora, pedeapsa este aceea prevăzută de art. 385. Art. 387. - Acela care, în scopul de a pune în circulație, primește, dobândește sau deține moneta falsificată, cunoscută de el ca atare, comite delictul de dobîndire a monetei falsificate și se pedepsește cu închisoare corecționala dela 2 la 7 ani, amendă dela 5.000 la 10.000 lei și interdicție corecționala dela 2 la 5 ani. Dacă culpabilul primește moneta falsificată, dela autorul sau complicele falșificării, ori dela
LEGE nr. 5 din 19 ianuarie 1948 pentru modificarea unor dispoziţiuni din codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141292_a_142621]
-
el ca atare, comite delictul de dobîndire a monetei falsificate și se pedepsește cu închisoare corecționala dela 2 la 7 ani, amendă dela 5.000 la 10.000 lei și interdicție corecționala dela 2 la 5 ani. Dacă culpabilul primește moneta falsificată, dela autorul sau complicele falșificării, ori dela intermediarul lor, pedeapsa este închisoarea corecționala dela 4 la 9 ani, amendă dela 5.000 la 15.000 lei și interdicție corecționala dela 2 la 6 ani. Art. 494. - Acela care, într
LEGE nr. 5 din 19 ianuarie 1948 pentru modificarea unor dispoziţiuni din codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141292_a_142621]
-
autorizația lor, în locurile anume destinate; 2. Acela care deține în prăvălie sau întrebuințează alte greutăți sau măsuri decat cele prevăzute de lege, fără ca prin această să fi cauzat vreun prejudiciu; 3. Acela care refuză să primească, pe valoarea lor, monete care au curs legal în Stat; 4. Acela care întrebuințează sau face să se întrebuințeze în învățămînt cărți sau mijloace didactice de învățămînt, prohibite de autoritatea superioară școlară; 5. Acel consumator care, după oră legală a închiderii localului, la invitația
LEGE nr. 5 din 19 ianuarie 1948 pentru modificarea unor dispoziţiuni din codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141292_a_142621]
-
creditorului din Regatul Unit, cînd este posibil numele și adresa oricărei Bănci din Regatul Unit care a trimis documentele spre încasare și numărul scrisorii de remitere a băncii respective, suma datoriei, cursul de conversiune în cazul datoriilor libelate în alte monete decât lire sterline și suma de plată. ... (2) În ceea ce privește mărfuri exportate din Regatul Unit în România la sau după 1 Iunie 1936, dispozițiunile articolului 7(2), 9 și 12 (2) al prezentului Acord se vor aplica numai la datorii în legătură cu
ACORD DE PLATI ROMÂNO-ENGLEZ din 2 septembrie 1938. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143596_a_144925]
-
științifică, istorică, artistică sau de arhitectură, se transmit gratuit instituțiilor științifice sau muzeelor; ... h) obiectele cultelor religioase (icoane, cruci, candele, etc.), care nu sînt făcute din metale prețioase, se vor transmite gratuit bisericilor sau comunităților religioase, după natura lor; ... i) monetele divizionare și biletele de Bancă R. P. R. cu putere circulatorie, se vor varsă că venit prin Bancă Republicii Populare Române, Banca de Stat, la titlul XIII din clasificația bugetară a veniturilor; ... j) valutele efective, monetele de aur române sau
DECIZIE nr. 6.491 din 8 octombrie 1951 pentru aplicarea decretului nr. 111/1951 , privind reglementarea situaţiei bunurilor de orice fel supuse confiscării, confiscate, fără moştenitori sau fără stăpân, precum şi a unor bunuri care nu mai folosesc instituţiilor bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132881_a_134210]
-
după natura lor; ... i) monetele divizionare și biletele de Bancă R. P. R. cu putere circulatorie, se vor varsă că venit prin Bancă Republicii Populare Române, Banca de Stat, la titlul XIII din clasificația bugetară a veniturilor; ... j) valutele efective, monetele de aur române sau străine, aurul în lingouri, bare, praf, topit, ars, etc., vor fi predate Băncii Republicii Populare Române, Banca de Stat, care va viră imediat la buget contravaloarea lor; ... k) argintul sub orice formă, bijuteriile și obiectele confecționate
DECIZIE nr. 6.491 din 8 octombrie 1951 pentru aplicarea decretului nr. 111/1951 , privind reglementarea situaţiei bunurilor de orice fel supuse confiscării, confiscate, fără moştenitori sau fără stăpân, precum şi a unor bunuri care nu mai folosesc instituţiilor bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132881_a_134210]
-
b) daune-interese, costuri, taxe și cheltuieli de orice natura, aferente; ... cu excepția situației în care o astfel de încălcare rezulta din respectarea proiectului sau caietului de sarcini furnizate de către achizitor. II.6. Protecția patrimoniului cultural național II.6.1. - Toate fosilele, monetele, obiectele de valoare sau orice alte vestigii sau obiecte de interes arheologic descoperite pe amplasamentul lucrării sunt considerate, în relațiile dintre părți, ca fiind proprietatea absolută a achizitorului. II.6.2. - Contractorul are obligația de a lua toate precauțiile necesare
HOTĂRÂRE nr. 729 din 22 august 2000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a procedurilor pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130156_a_131485]
-
b) daune-interese, costuri, taxe și cheltuieli de orice natura, aferente; ... cu excepția situației în care o astfel de încălcare rezulta din respectarea proiectului sau caietului de sarcini furnizate de către achizitor. II.6. Protecția patrimoniului cultural național II.6.1. - Toate fosilele, monetele, obiectele de valoare sau orice alte vestigii sau obiecte de interes arheologic descoperite pe amplasamentul lucrării sunt considerate, în relațiile dintre părți, ca fiind proprietatea absolută a achizitorului. II.6.2. - Contractorul are obligația de a lua toate precauțiile necesare
NORME DE APLICARE din 22 august 2000 a procedurilor pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130159_a_131488]
-
Acrogym: Repères techniques et pédagogiques, rev. EPS nr. 260, p. 48-49; 50. Herbiet H și col, 1997, Acrosport et education physique, Rev. EPS nr 165, p. 15; 51. Hidi și col., 1991, Gimnastică note de curs, ANEFS, București; 52. Hout Moneta C., Socie M., 1997, Acrosport: porter et voltiger, Rev. EPS nr 173. p. 58; 53. Hout C., 1992, Ľ acrogym une autre façon ďaborder la gymnastique en lycée professionnel, Rev. EPS nr. 236, p. 63-65; 54. Hubley-kozei C., 1997, testarea
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
în contextul dezbaterii, deoarece pune în evidență sensul celor două categorii în limba română. De altfel limba fiecărei țări conferă sensuri diferite banilor și monedei. Victor Jinga 5 pune în evidență denumirile pentru Franța (argeant și monnaie), Italia (denaro și moneta), Anglia (currency și money) și Germania (geld și währung). În context se afirmă că "este imposibil de a stabili un hotar judicios între acești doi termeni. Împrejurările practice, uzanțele impun utilizarea uneia sau alteia dintre aceste două denumiri. În fond
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Asie Mijlocie și Mică. Regele Darius bate Daricul de aur în secolul V î.Hr.473 Lucrarea citată 474 vorbește despre apariția primei monede romane de aur în jurul anului 250 î.Hr. "De la romani avem denumirea de monedă. În templul zeiței Junon Moneta de la Roma s-a instalat primul atelier al romanilor pentru fabricarea acestor forme de bani. Un dinar celebru de argint al lui Titus Carisins avea pe față capul zeiței cu inscripția numelui său - Moneta"475. Moneda romană se va impune
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de monedă. În templul zeiței Junon Moneta de la Roma s-a instalat primul atelier al romanilor pentru fabricarea acestor forme de bani. Un dinar celebru de argint al lui Titus Carisins avea pe față capul zeiței cu inscripția numelui său - Moneta"475. Moneda romană se va impune apoi în întreg Imperiul Roman, ca urmare a cuceririlor teritoriale. Solidus, cea mai importantă monedă romană din aur va fi bătută de către Împăratul Constantin cel Mare, în anul 312 d.Hr. și a avut
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
G., Euro. O interpretare rothbardiană a evoluției monetare recente, www.mises.ro Hülsmann, J. G., Unificarea politică și teorema generalizată a progresiei, www.mises.ro Iliescu, A. P.-co., Filosofia socială a lui Hayek, Editura Polirom, Iași, 2001. Iliescu, O., Istoria monetei în România, Editura Enciclopedică, București, 2002. Ionete, C., Criza de sistem a economiei de comandă și etapa sa explozivă, Editura Expert, București, 1993. Iorga, N., Originea formelor vieții contemporane, Tipografia Datina Românească, Vălenii de munte, 1933. Jinga, V., Moneda și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
în serios. Universul poetic nu-l reproduce pe cel real, ci încearcă să-i dezvăluie falsitatea, e un discurs al demitizărilor arsenalului poetic: "numai vântul se hrănea cu solfegii din Fabrica de Claviaturi", "ultimele frunze din platani risipite ca niște monete pe trotuar". E o schimbare a tehnicii, se refuză invazia naturii, a naturalului într-o lume care este construită de oameni, unde și puținele, dar obsedantele elemente ale spațiului natural preiau din artificialitatea universului uman. Există și aici o tehnică
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Opere, p. 20. 8. Mihail Al. Ciocîlteu, Op. cit., p. 121 9. Opere, p. 304. 10. Mihail Al. Ciocîlteu, Op. cit., p. 101. Curiozități financiare 1. Opere, p. 55. Bacovia vorbește uneori „tehnic” despre bani („într-un dulap dădu peste niște hîrtie monetă, necesară prezentului” - p. 349), ca preocupare curentă, dar și, alteori, sarcastic, cu repulsie, dezgustat că mercantilismul s-a extins și asupra sentimentelor, că „orice se vinde”, că „orice e marfă”. („Legendă”, - p. 177) 2. Opere, 3, ediție citată, p. 73
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
că firea ne-au dat două urechi și o gură spre a ne învăța că se cuvine îndoit mai mult a asculta decât a vorbi. INIM|: O rățea (mrejă), în care adeseori se prinde lesne-ncrederea noastră. ÎNȘ|L|CIUNE: Monetă care umblă cu agio. CABAL|: vezi intrigă. O damă curtezană foarte mult ocupată (întrebuințată). CRITICA: Este una din vacile cele macre a lui Faraon, care mănâncă pre cele grase, fără însă a se pute îngrășe. CREDINȚ|: O străină în multe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
sunt publicate în limba română și investighează istoria școlii, a locurilor, dar abordează și teme de literatură sau probleme de actualitate, precum principiile reformei în educație 142. În 1932, profesorul dr. Rudolf Gassauer publică o lucrare istorică despre "Tipuri de monete moldovenești inedite", însoțită de desene explicative. Preocupările cultural-științifice ale altor absolvenți, deveniți profesori, figuri intelectuale de înaltă clasă, sunt redate în continuare. Prof. univ. Eugen Botezat publică un studiu intitulat "Împotriva concepțiunii creștine demonstrată prin știință". Prof. univ. dr. V.
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
A. Smith încoace, economia nu mai este, doctrinar, subordonată moralei (politicii, teologiei), au supraviețuit termenii ce delimitează cadrul general comportamental, în desfășurarea proceselor. 3. Metafora terminologică pe care se fundamentează scenariul "Resurse" este "moneda". În terminologia internațională circula dubletul moneda/moneta - primul având etimon grecesc, cel de-al doilea, etimon latinesc. Ambele forme au dus la același concept metaforic - instrument de plată. Latinescul moneta este un derivat semantic al verbului moneo, ere, ui, itum (a recomanda, a avertiza). În mitologia latină
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
3. Metafora terminologică pe care se fundamentează scenariul "Resurse" este "moneda". În terminologia internațională circula dubletul moneda/moneta - primul având etimon grecesc, cel de-al doilea, etimon latinesc. Ambele forme au dus la același concept metaforic - instrument de plată. Latinescul moneta este un derivat semantic al verbului moneo, ere, ui, itum (a recomanda, a avertiza). În mitologia latină, moneta era utilizat ca epitet cu accepțiunea de "sfătuitoarea" pentru a defini unul dintre atributele zeiței Iunona (monetăria Romei se afla în templul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
primul având etimon grecesc, cel de-al doilea, etimon latinesc. Ambele forme au dus la același concept metaforic - instrument de plată. Latinescul moneta este un derivat semantic al verbului moneo, ere, ui, itum (a recomanda, a avertiza). În mitologia latină, moneta era utilizat ca epitet cu accepțiunea de "sfătuitoarea" pentru a defini unul dintre atributele zeiței Iunona (monetăria Romei se afla în templul Iunonei Moneta) termenul circulând în economia actuală în limba italiană (it. moneta bassa). Există în terminologia franceză/ panlatină
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
un derivat semantic al verbului moneo, ere, ui, itum (a recomanda, a avertiza). În mitologia latină, moneta era utilizat ca epitet cu accepțiunea de "sfătuitoarea" pentru a defini unul dintre atributele zeiței Iunona (monetăria Romei se afla în templul Iunonei Moneta) termenul circulând în economia actuală în limba italiană (it. moneta bassa). Există în terminologia franceză/ panlatină aproximativ 17 constructe metaforice, formate în baza modelului moneta; monedă comercială (fr. monnaie commerciale; es. moneda comercial); ro. monedă fără valoare; ro. monedă din
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]