419 matches
-
neașteptate și spectaculoase, pe cât erau de laborioase și exacte. El nu scrie hagiografii, rămânând lucid în evaluări. Verifică sever informațiile, până la a afla și alege pe aceea care este (ori pare) martorul cel mai obiectiv. Capitole întregi din câte o monografie sunt dedicate unor controverse, prezentate cu vervă polemică. Atât de riguros în adunarea materialului, nu s-a încumetat să se pronunțe decât despre un segment din evoluția literaturii, anume despre „întâii poeți munteni” (Istoria literaturii române moderne. Întâii poeți munteni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
atentă a evoluției scrisului contemporan, iar alta, de „recuperare” - atunci atât de stringentă - a valorilor clasice, trecând prin proba de foc a analizei eminesciene, abordată cu temeritate juvenilă în cartea de debut, Proza lui Eminescu, în aceeași linie înscriindu-se monografia E. Lovinescu, scepticul mântuit (1971). La data scrierii monografiei, E. Lovinescu, directorul de conștiință al criticii interbelice, era însă o persona non grata (în unele privințe, din motive extraliterare), fiind supus, în deceniul precedent, unui tir de atacuri proletcultiste. Reluarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
sistemul de asistare a inimii stângi Novacor. Autor a 750 de lucrări științifice (300 prim autor). A editat și colaborat la mai multe monografii, tratate de specialitate între care: Chirurgie vasculară - Bolile venelor și limfaticelor; Socul, Fiziopatologie, clinică, tratament, 1973. Monografie de referință în literatura medicală românească este premiată de Academia Română, 1975, Tratamentul în Cardiologie, 2003, Editura Medicală, Chirurgia Cardiovasculară, în Patologie Chirurgicală, sub red. N. Angelescu, Ecografia perioperatorie, 2005, Editura UMF, București. Revitalizează Societatea de Chirurgie Cardiovasculară din România și
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
de Asociația Scriitorilor Israelieni de limbă română; aici îi apare, printre altele, și eseul Despre caracterul contribuției evreilor la literatura română. Va colabora și la ,,Shevet Romania”, „Viața noastră”, „Ultima oră”, ,,Minimum” (Tel Aviv) ș.a. Prima carte a lui L., monografia Poezia lui Marcel Breslașu (1959), îl așază între criticii literari ai primului val proletcultist. Supralicitat apologetic, conceptul poetului-militant este aplicat inadecvat, analiza textului și considerațiile interpretative lipsesc, iar câteva aprecieri pertinente referitoare la ascendența melodică din poezia lui Breslașu sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287858_a_289187]
-
de discuție și de controversă. Apreciată drept un produs oarecum secundar al aplicării categoriilor și principiilor filosofiei transcendentale, scurta lucrare publicată de Kant în 1786 nu a atras în mod deosebit atenția și interesul comentatorilor. Ernst Cassirer, în cunoscuta lui monografie consacrată lui Kant, o califică drept o nouă schiță a filosofiei naturii a lui Kant; referindu-se apoi la analogiile experienței, el scrie: Pmsn oferă expunerea concretă a ideilor fundamentale dezvoltate aici. Ea (lucrarea - n.m. M.F.) prezintă cele trei leges
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
o mai corectă înțelegere a filosofiei kantiene. O confruntare cu D-l P.P. Negulescu, Tipografia Tiparului Universitare, București, 1942. 24. Am preferat o ordine care nu este cea a vârstei - Petrovici e cu zece ani mai tânăr decât Negulescu - deoarece monografia primului despre Kant a fost publicată în 1936, cu câțiva ani înaintea celei a lui Negulescu. 25. I. Petrovici, Douăsprezece prelegeri ..., p. 277. 26. Iată o caracterizare a poziției lui Kant care este semnificativă din acest punct de vedere: „Știința
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
numele și, care își sărbătorește hramul de ziua Sfântului Apostol Andrei cel Întâi chemat (30 noiembrie); dar, și de ziua Sfântului Mucenic Mina (11 noiembrie). Un document de epocă scrie: (1794, noembrie 21) ". N. A. Bogdan, în lucrarea sa "Orașul Iași monografie istorică și socială ilustrată", ediția a II a, 1913, scrie:. Din cele trei pisanii (două aflate în pridvor și una afară pe peretele dinspre miazănoapte), mai aflăm că, în anul 1869 și în anul 1870 s-au făcut aici reparații
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
îl vizitează. 12. BISERICA SF. CONSTANTIN ȘI ELENA La capătul dinspre sud-est al străzii Palat, între sala sporturilor și Banca Comercială (B.C.R.), se află o biserică ce poartă hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena (21 mai). Din lucrarea "Orașul Iași Monografie istorică și socială ilustrată" a lui N. A. Bogdan, despre care am mai vorbit, aflăm că cel care a ctitorit această biserică ar fi un preot grec, venit din Tesalonic, pe nume Poliz, fapt ce reiese dintr-o scrisoare din 1
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
sporească veniturile bisericii. Pe la anul 1626, în locul bisericii din lemn, Hatmanul și Pârcălabul de Suceava Ioan Nicoară zis Nicorițăsfetnicul și cumnatul Domnitorului Miron Barnovschi-Vodă a înălțat actualul locaș. Tot dintr-o legendă, consemnată de N.A. Bogdan în lucrarea "Orașul Iași monografie istorică și socială ilustrată", despre care am mai vorbit, aflăm că Miron Barnovschi-Vodă l-a însărcinat pe Hatmanul Ioan Nicoară să supravegheze construirea bisericii din Beilic, ce poartă și azi numele lui Vodă. Hatmanul făcea mereu economii în construirea bisericii
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
documente, atestă că, biserica Trei Ierarhi a fost construită de domnitorul Vasile Lupu, pe cheltuiala sa, în anii 1638-1639. După cum arată pisania, ea a fost dată cultului la 6 mai 1639, în prezența Mitropolitului Varlaam. După N.A. Bogdan (Orașul Iași monografie istorică și socială ilustrată ediția a doua Iași 01913), cei care au executat lucrarea ar fi fost . Conducerea lucrărilor după unii a fost încredințată unui meșter (arhitect) grec, pe nume Enache (Ienache), deși pisania greacă arată că ar fi fost
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
mai ales, al dandismului ca elemente stilistice. Cartea aceasta, în care istoricul literar apărea complet reînnoit, a avut un ecou mult mai scăzut decât celelalte: autorul era deja clasat, iar utilitatea didactică era aproape nulă într-un învățământ tributar tematismului. Monografia Cercul Literar de la Sibiu și influența catalitică a culturii germane (2000), semnată împreună cu Klaus Heitmann, care însă a mărturisit public că nu a avut nici un rol în elaborarea lucrării, poartă subtitlul Influența catalitică a culturii germane și reprezintă concomitent descrierea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
și cercetări științifice. Istorie", an XI, fasc. 1/1960, p. 135. 25 Textul este reprodus după cel publicat în "Albina Românească", XI (1840), nr. 52, din 4 iulie 1840, p. 211, fiind preluat aidoma și de N.A. Bogdan, Orașul Iași. Monografie istorică și socială ilustrată, ediția a III-a anastatică (reprodusă după ediția a II-a din 1904), îngrijită de Olga Rusu și Constantin Ostap, Editura Tehnopress, Iași, 2004, p. 260. 26 Ibidem. 27 Dumitru Vitcu, Inadvertențe istorice gravate în marmură
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
f. 12 (anexa II/ 6). 5 Sc. Pastia, Despre originea apelor din Iași și lucrările privitoare la îndestularea lui cu apă (1677-1896), reproduse după ziarul "Ecoul Moldovei", Stabilimentul grafic "Miron Costin", Iași, 1897, 65 p. 6 N. A. Bogdan, Orașul Iași. Monografie istorică și socială ilustrată, ediția a III-a anastatică (reprodusă după ediția a II-a din 1904), îngrijită de Olga Rusu și Constantin Ostap, Editura Tehnopress, Iași, 2004, p. 386. 7 Const. C. Andreescu, Inițiative particulare de aducere a apei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
205. 6 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 422/ 1849, ff. 12, 18, 52-53. 7 SJIAN, Secretariatul de Stat al Moldovei, dosar 176/1832-1852, f. 205. 8 Calendar pentru români pe anul 1853, Iași, pp. 78-79; N. A. Bogdan, Orașul Iași. Monografie istorică și socială ilustrată, ediția a III-a anastatică (reprodusă după ediția a II-a din 1904), îngrijită de Olga Rusu și Constantin Ostap, Editura Tehnopress, Iași, 2004, p. 331. 9 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 322/ 1845, ff
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
784-785. 4 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosare: 308/1835; 332/1839; 239/1841; 281/1843; 285/1844; 270/1846; 352/1849 ș.a. 5 Vezi Manualul administrativ al Principatului Moldovei, vol. I, Iași, 1855, pp. 343-345; N. A. Bogdan, Orașul Iași. Monografie istorică și socială ilustrată, ediția a III-a anastatică (reprodusă după ediția a II-a din 1904), îngrijită de Olga Rusu și Constantin Ostap, Editura Tehnopress, Iași, 2004, pp. 85-88; ***Istoria orașului Iași, vol. I, red. resp. C. Cihodaru, Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în primul volum al Istoriei literaturii române, apărut sub egida Institutului în 1964. Gheorghe Vrabie a primit în 1997 Premiul Herder, îndeosebi pentru lucrările întreprinse în Institut: Balada populară română (1966), Structura poetică a basmului (1975). Ovidiu Papadima a scos monografia Literatura populară română (1968), iar I.C. Chițimia Folclorul românesc în perspectivă comparatistă (1971). Generațiile care au urmat au continuat tradiția cercetării folclorului. Astfel, I. Oprișan a înmănuncheat Basme fantastice românești (I-III, 2002), culese de-a lungul anilor din toate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
a consacrat Honigberger nu au fost magice sau religioase, În sensul inițierii. Pactul narativ impune realitatea secretului, iar naratorul, sprijinit de cititorul căruia i se confesează, Începe escaladarea secretului propriu, inoculat prin legea minimului efort unui autor prea puțin cunoscut. Monografia Încă nescrisă pe care o descrisese Înainte e Înlocuită subtil cu dosarele neclasate Încă ale unei nostalgii. Și e rândul nostalgiei ca instrument al imaginației să preia firul narativ: intrarea În scenă a fiicei doctorului, Smaranda, aduce una din surprizele
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a îngrijit-o (I. Heliade Rădulescu, Opere, I, ediție îngrijită de D. Popovici, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1939, pp. 613-614). 14 I. Heliade Rădulescu, "Critica literară" (1837), în Critica literară, pp. 411-426. Despre conflictul cu Alexandrescu, v. monografia lui Mircea Anghelescu, Echilibrul între antiteze. Heliade - o biografie, Univers Enciclopedic, București, 2001, pp. 90-92. 15 I. Heliade Rădulescu, "Domnul Sarsailă, autorul" (1839), în Opere, I, Versuri. Proză. Scrieri istorice și memorialistice, ediție îngrijită de Mircea Anghelescu, Univers Enciclopedic, București
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Transilvania (Caragiale și Transilvania, „Convorbiri literare” și Transilvania, Scriitorii ardeleni și răscoala din 1907, Centenarul Astrei), revenind adesea, uneori nu fără a-i suprasolicita, asupra lui Ion Agârbiceanu, Emil Isac, Al. Ciura, Aurel P. Bănuț, Victor Papilian, Teodor Mureșanu ș.a. Monografia consacrată lui Agârbiceanu are o construcție clasică, îmbinând descrierea minuțioasă a vieții cu aceea a operei, cu accent pe scrieri viabile, precum romanul Arhanghelii, și fiind completată cu un bogat capitol documentar și bibliografic. Totuși, Z. nu va cultiva acest
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
fiind „o predispoziție mintală dobândită, mai mult sau mai puțin durabilă, de a reacționa într-un mod caracteristic (obișnuit favorabil sau nefavorabil) față de persoane, obiecte, situații, idei sau idealuri cu care individul vine în contact” (p. 12). În a sa monografie asupra atitudinilor sociale, A. Chircev (1941) numește atitudinea „o dispoziție direcțională, având un substrat mai puțin cognitiv și mai mult afectiv și conativ, o natură mai puțin nativă și mai mult socială și un caracter mai mult dinamic decât postural
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
al importanței cruciale a culturii populare în definirea spiritualității unui neam. Un accent disonant, în contextul unei opere echilibrate, îl reprezintă insistența de a face din autorul Poemelor cu îngeri, în acord cu ideologia oficială a vremii în care apare monografia și împotriva evidenței, un „ateu politicos”, judecată care, dacă nu este evaziv-ironică, ar pune sub semnul întrebării întregul eșafodaj ideatic al demersului analitic. Orfeu și Aristarc (1982) - culegere de studii și articole despre unii dintre cei mai importanți autori români
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285404_a_286733]
-
cănd părăsește definitiv țară pentru a se stabili la Paris, va fi profesor la Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu” din București, ca titular al Catedrei de istorie a artei românești. În această perioadă îi apar numeroase lucrări, între care monografia N. Grigorescu (1957). La Paris, confruntându-se cu refuzul mai multor case editoriale de a publica o monografie depre Brâncuși, fondează în 1962 propria editură de artă, ARTED, care va funcționa douăzeci de ani, trimițând în librarii peste șaizeci de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287673_a_289002]
-
antume, cărora le-a fost adăugată o selecție din poemele apărute în periodice. Au rămas în manuscris ciclul de poeme Grigorescu, textele proiectate să alcătuiască volumele Albastru - poeme de mare, Steaua Doftanei, Cheia universală, precum și Excursii (reportaje din anii 1929-1946), monografia Din trecutul de luptă al Câmpinei. Reprezentativă pentru T.-M. e placheta Standard. Poeme de petrol și energie, unde poetul exaltă, cu un vocabular adecvat, modernitatea industrială, figurată prin sonde, motoare, pompe, uzine, cuptoare, generatoare electrice, linii de înaltă tensiune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
fost publicată postum de A. I. Odobescu, mai întâi parțial, în „Revista română” (1861-1863), apoi în volum în 1878 (cu titlul Istoria românilor sub Mihai-Vodă Viteazul), ediție supravegheată de I. Slavici, care a făcut unele modificări de ordin gramatical și lexical. Monografie a unei epoci din istoria românilor și a unui domnitor, scrierea este alcătuită, în proiectul inițial, din șase „cărți” (ultima a rămas nescrisă), urmărind principalele etape ale evoluției evenimentelor: Libertatea națională, Călugărenii, Servagiu, Unitatea națională, Mirăslău, Gorăslău. Deși concepută ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
în filologie cu teza Otilia Cazimir. În 1965 devine lector de limba și literatura română la Universitatea din Pekin și, în 1967, la Universitatea Jagellonă din Cracovia. A debutat cu o poezie în „Gazeta literară” din 1958, iar prima carte, monografia Veronica Micle, îi apare în 1972. Mai colaborează la „Viața studențească”, „Femeia”, „Cronica”, „Argeș”, „România literară”, „Flacăra”, „Revista noastră” ș.a. Se afirmă ca editor și istoric literar, autor al unor monografii, primite cu o oarecare reticență de critică. După ce și-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289458_a_290787]