255 matches
-
de asemenea vizite, și după aceea era nevoie de o bucată de timp până să-și revină la normal. Când Rolls-Royce-ul lui Abel Arrowby cotea, în cele din urmă, dispărând de pe strada noastră, mama se cufunda în tăcere, răspundea doar monosilabic, în timp ce eu și tata pășeam în vârful picioarelor, evitând să ne privim în ochi. La școală mă simțeam fericit, deși nu legasem prietenii strânse, nu trăiam momente dramatice, nu aveam profesori venerați, chiar dacă unii dintre ei, ca domnul McDowell de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cu logopedul, în etapa a doua le execută reflectat (singur, după model), iar în etapa a treia le execută independent, trecerea făcându-se treptat. Metodica conversației Se aplică tot treptat, de la întrebări ce presupun un răspuns integrat în întrebare, sau monosilabic (da, nu); se trece apoi la întrebări (pe bază de imagini) care solicită un răspuns complet deosebit de întrebare, deci trecerea se face treptat de la o vorbire ușurată la cea independentă. În esență vorbirea lui va trece de la ușor la complicat
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ecou/eco-uri, careu/care-uri, pustiu/pusti-uri), în lichida -l, precedată de diferite consoane, cu excepția ocluzivei p (ciclu-cicl-uri, ansamblu-ansambl-uri, titlu/titl-uri, dar templu/templ-e); • substantive provenite din supin: apus-uri, răsărit-uri, schelălăit-uri, miorlăit-uri etc.; • majoritatea substantivelor monosilabice la singular: arc/arc-uri, bloc/bloc-uri, drum/drum-uri, lac/lac-uri, port/port-uri, vad/vad-uri etc. Primesc dezinența -e: • substantive cu tema lexicală de singular terminată în vibranta -r, precedată de diferite consoane: filtru/filtr-e
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
numeroase: a avea, a bea, a da, a mânca, a sta. Spre deosebire de verbele cu neregularitate absolută, acestea păstrează în permanență aceeași rădăcină, care prezintă, însă, modificări importante, deosebindu-se prin aceasta și de verbele regulate. Aproape toate au structuri tematice monosilabice (consoană sau grup consonantic, urmate de o vocală sau un diftong: da, sta, bea, vrea), ceea ce face ca rădăcina lor să nu depășească, în structura multor teme verbale, dimensiunea unui singur fonem. Totuși, nu condiția „monofonemică” a rădăcinii acordă caracter
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mine vreodată?” (M. Eminescu) Sintagma formelor inverse nu mai poate fi dislocată de adverbe; este dislocabilă, în schimb, prin forme neaccentuate ale pronumelor personale: „- Doamne, prinde-l-voi strigoiul cela odată la oala cu smântână -...” (I. Creangă) Accentul: Auxiliarul este monosilabic; tema infinitivului primește accentul în funcție de tipul de flexiune al verbului: verbele din tipurile IV și V de flexiune păstrează accentul pe rădăcină: fàce, mèrge; celelalte verbe au accentul pe sufixul tematic: cântà, lucrà, dormì, sosì, cobor, ur, părèa. 2. a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cât și gramatical. Disfazia este o altă tulburare a limbajului, care poate fi diagnosticată încă din perioada verbală. Copiii disfazici prezintă o dislalie polimorfa sau generalizată, cu regrese în plan articulator și fonator. Vocabularul lor este foarte sărac, preponderent cuvinte monosilabice, propozițiile sunt foarte simplificate și reduse uneori la o simplă înșiruire de cuvinte. Acestea sunt memorate cu greutate, iar puterea de evocare a cuvintelor e foarte redusă. Frecvente sunt agramatismele, cu o simplificare a sintaxei și frazei. Caracteristic pentru disfazic
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cu deficiență mintală citesc pe litere sau pe silabe pentru că nu șiau însușit imaginea fonetica și grafică a cuvintelor. Dintre cuvinte, cel mai usor de analizat, citit și scris sunt cuvintele bisilabice cu silabe deschise („casă”, ‚masă”). Urmează apoi cuvintele monosilabice și cele polisilabice. Cel mai dificil de analizat se dovedesc a fi cuvintele ce conțin grupurile de litere sau grupuri consonantice. Oral, despărțirea în silabe a cuvintelor este realizată relativ corect, însă, în scris, micul școlar întâmpină serioase dificultăți. Regulile
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cititului implică și rostirea cu voce tare a celor citite pentru a fi percepute și pe cale auditiva. Un exercitiu fonetic complet și corect va pune elevii în situația de „a se juca cu silabele”: de la silaba dată se formează cuvinte monosilabice și bisilabice (silaba fiind plasată în diferite poziții: inițială, finala și mediana). Elevii compun la alfabetarul mobil cuvinte formate din silabe. În articularea cuvintelor trebuie să se țină seama de modul lor de formare: un cuvant este alcătuit din silabe
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
un ritm mai lent de citit-scris au format câmpul de citire de o silaba și reușesc treptat să-l extindă la cuvinte întregi. Elevii cu ritm mai lent reușesc, în perioada postabecedară, să realizeze sinteză silabelor și chiar sinteză cuvintelor monosilabice sau bisilabice. Scrierea literelor de mână, a cuvintelor, a propozițiilor și a unor texte scurte se face după normele metodologice precizate în perioada preabecedară și abecedară. Dacă elevii citesc relativ corect, în ritm propriu, actele grafice necesită o atenție sporită
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
în care sunetul se găsește în diferite poziții. Profesorul poate interveni, apelând la lista să de cuvinte. De pildă, pentru sunetul „m”, o astfel de listă poate fi structurată după modelul: Cuvinte în care „m” este în poziție inițială: → cuvinte monosilabice: mie moș mor măr mai miel mac mal moț → cuvinte bisilabice: mama mâna medic mura mere mâner masă mare mata 39 → cuvinte în care „m” este final: săpăm zidim sunam salam urcăm cântam uram lacom tărâm → cuvinte în care „m
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
diferențierea consoanelor surde de cele sonore, pentru diferențierea sunetelor cu punct de articulare apropiat: papă-babă casă-masă varză-barză-varsă zeamă-seamă parcă-barcă toamnă -doamna car-cal lac-rac corn-horn pas-vas ¾ „JOCUL SILABELOR” („Ne jucăm cu silabe”, „Silabe amestecate”, „Loto cu silabe”) Scop: Formarea unor cuvinte monosilabice, bisilabice și polisilabice pornind de la o silaba dată; activizarea vocabularului; Sarcina didactic\: găsirea unor cuvinte pornind de la o silaba dată; Reguli de joc: Copiii formează pe echipe cât mai multe cuvinte ce conțin o anumita silaba; Material didactic: tablă, cretă
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cât mai multe cuvinte mono, bi și polisilabice. Câștiga grupa care a scris cele mai multe cuvinte. 40 Complicarea jocului: → „Scară silabelor” (acest moment de complicare se poate constitui și într-un joc de sine stătător). De la o silaba se formulează cuvinte monosilabice, bisilabice și trisilabice. Ex. pa pasă pasăre pasarele. mă masă masaj masajele În perioada abecedară, această variantă de joc poate fi desfășurată pe baza fiselor individuale sau colective pe care este reprezentată o scară pe care copiii vor plasa / scrie
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
v (b), s (î), z(î), n(î); omite c, g, h, ț, ș, j; Examinarea deprinderilor de labiolectură: înțelege și execută comenzi verbale simple;indică obiecte , imagini, numite verbal; receptează și reproduce foneme; receptează , înțelege și reproduce cuvinte simple monosilabice și bisilabice; receptează și înțelege la nivel suficient propoziții simple, comenzi simple. Comunicarea verbală - nivelul de dezvoltare a limbajului verbal: coarticulează corect două foneme; coarticulează incorect trei foneme; coarticulația consonantică este deficitară; pronunță corect cuvinte monosilabice; pronunță corect cuvinte bisilabice
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
și reproduce cuvinte simple monosilabice și bisilabice; receptează și înțelege la nivel suficient propoziții simple, comenzi simple. Comunicarea verbală - nivelul de dezvoltare a limbajului verbal: coarticulează corect două foneme; coarticulează incorect trei foneme; coarticulația consonantică este deficitară; pronunță corect cuvinte monosilabice; pronunță corect cuvinte bisilabice; nu folosește forma de plural a substantivelor; comunicarea spontană se realizează cu dificultate, utilizează un vocabular redus, deseori folosește doar câte un cuvânt pentru a ilustra o situație, pentru a exprima o dorință; nu poate susține
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
nivelul 2, la toate subdomeniile se situează la nivelul 1 de dezvoltare. Evaluarea auzului s-a realizat cu ajutorul bateriei EARS. La începutul programului C.A discriminează și identifică cu dificultate stimuli sonori neverbali și verbali, cuvinte familiare cu structură diferită (monosilabice, bisilabice, trisilabice). Se observă dificultăți, la discriminarea cuvintelor care conțin număr diferit de silabe, precum și la nivelul cuvintelor monosilabice. Testul de percepție verbală utilizând propoziții care urmărea evaluarea capacității de a identifica cuvinte familiare co-articulate nu s-a putut aplica
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
EARS. La începutul programului C.A discriminează și identifică cu dificultate stimuli sonori neverbali și verbali, cuvinte familiare cu structură diferită (monosilabice, bisilabice, trisilabice). Se observă dificultăți, la discriminarea cuvintelor care conțin număr diferit de silabe, precum și la nivelul cuvintelor monosilabice. Testul de percepție verbală utilizând propoziții care urmărea evaluarea capacității de a identifica cuvinte familiare co-articulate nu s-a putut aplica în acestă etapă. VI. Realizarea intervenției individualizate În urma evaluărilor realizate subiectul a fost supus timp de un an școlar
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
structură mai complexă întâmpină dificultăți. De aceea am ales la început cuvinte care îi erau familiare, introducând treptat câte un cuvînt nou. Prin această metodă am urmărit și dezvoltarea vocabularului copilului care era deficitar. Dificultățile de identificare la nivelul cuvintelor monosilabice s-au redus considerabil pe parcursul programului. Poate identifica propoziții simple cu lungime diferită, precum și cu aceeași lungime și strucură sintactică, dar cu cuvinte simple, întrucât vocabularul este încă redus. În etapa a 4a a intervenției s-a urmărit recunoașterea stimulilor
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
vorbirii în propoziții, astfel că, chiar dacă vocabularul copilului este dezvoltat la un nivel destul de redus (mai puțin de 100 de cuvinte) exprimarea în propoziții este prezentă. Ultima etapă a programului a constat în utilizarea „Speech tracking-ului” cu cuvinele bisilabice, trisilabice, monosilabice și propoziții. Am remarcat o îmbunătățire a valorii trackingului (TR) la nivelul tuturor materialelor utilizate.Redarea propozițiilor cu mai multe cuvinte (45 cuvinte) s-a realizat cu dificultate, această metodă nu a fost una atractivă pentru copil, care prezintă o
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
scrisul invers e un scris în oglindă, un exercițiu de caligraf care vrea să-și ocupe timpul, dar și o „slăbiciune” față de lucrul anormal, cu efecte misterioase. Pagina la care m-am referit cuprinde numai cuvinte scurte, cele mai mult monosilabice, ușor de răsturnat. Aparent ele nu acopăr nici un secret. Atunci de ce mai trebuia făcută răsturnarea lor? Pentru a imprima o notă de ciudățenie dialogului dintre poet și ființa venită lîngă el „prin forțele necunoscute” (teleportare). Neobișnuită, întîlnirea lor stă sub
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ușor și în general angajatorii chiar fac acest lucru). * Dacă nu se înțelege o întrebare, să ceară lămuriri și dacă e nevoie să solicite timp de gândire pentru formularea unui răspuns la o întrebare mai dificilă. * Să evite să răspundă monosilabic, să încerce pe cât este posibil și fără să cădeți în ridicol să elaboreze răspunsurile și să ofere detalii semnificative. (Szilagyi, Vladulescu, 2001). Iată și câteva exemple de exerciții preliminare și teme de meditație pentru persoanele care urmează să se prezinte
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
Despărțirea cuvintelor în silabe Silaba 20 reprezintă sunetul (vocala) sau grupul de sunete (grup al cărui nucleu îl constituie, obligatoriu, o vocală) care se pronunță printr-un singur efort expirator. În funcție de numărul silabelor care constituie un cuvânt, se diferențiază: cuvinte monosilabice (cer, dor, spor, magi), cuvinte bisilabice (soare, via-ță, co-pil, ma-ma), cuvinte trisilabice (iu-bi-re, speranță, ui-mi-re, bi-ne-vo-i), ..., cuvinte plurisilabice (e-fer-ves-cen-ță, te-le-en-ci-clo-pe-di-e). Cuvintele plurisilabice se despart în silabe conform anumitor reguli: * o consoană aflată între două vocale trece la silaba următoare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
v (b), s (î), z(î), n(î); - omite c, g, h, ț, ș, j; Examinarea deprinderilor de labiolectură: înțelege și execută comenzi verbale simple;indică obiecte , imagini, numite verbal; receptează și reproduce foneme; receptează , înțelege și reproduce cuvinte simple monosilabice și bisilabice; receptează și înțelege la nivel suficient propoziții simple, comenzi simple. Comunicarea verbală - nivelul de dezvoltare a limbajului verbal: coarticulează corect două foneme; coarticulează incorect trei foneme; coarticulația consonantică este deficitară; pronunță corect cuvinte monosilabice; pronunță corect cuvinte bisilabice
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
și reproduce cuvinte simple monosilabice și bisilabice; receptează și înțelege la nivel suficient propoziții simple, comenzi simple. Comunicarea verbală - nivelul de dezvoltare a limbajului verbal: coarticulează corect două foneme; coarticulează incorect trei foneme; coarticulația consonantică este deficitară; pronunță corect cuvinte monosilabice; pronunță corect cuvinte bisilabice; nu folosește forma de plural a substantivelor; comunicarea spontană se realizează cu dificultate, utilizează un vocabular redus, deseori folosește doar câte un cuvânt pentru a ilustra o situație, pentru a exprima o dorință; nu poate susține
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
nivelul 2, la toate subdomeniile se situează la nivelul 1 de dezvoltare. Evaluarea auzului s-a realizat cu ajutorul bateriei EARS. La începutul programului C.A discriminează și identifică cu dificultate stimuli sonori neverbali și verbali, cuvinte familiare cu structură diferită (monosilabice, bisilabice, trisilabice). Se observă dificultăți, la discriminarea cuvintelor care conțin număr diferit de silabe, precum și la nivelul cuvintelor monosilabice. Testul de percepție verbală utilizând propoziții care urmărea evaluarea capacității de a identifica cuvinte familiare co-articulate nu s-a putut aplica
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
EARS. La începutul programului C.A discriminează și identifică cu dificultate stimuli sonori neverbali și verbali, cuvinte familiare cu structură diferită (monosilabice, bisilabice, trisilabice). Se observă dificultăți, la discriminarea cuvintelor care conțin număr diferit de silabe, precum și la nivelul cuvintelor monosilabice. Testul de percepție verbală utilizând propoziții care urmărea evaluarea capacității de a identifica cuvinte familiare co-articulate nu s-a putut aplica în acestă etapă. VI. Realizarea intervenției individualizate În urma evaluărilor realizate subiectul a fost supus timp de un an școlar
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]