537 matches
-
acestor forme religioase, pe care etnologia o confirmă, ci concepția ce stă la baza interpretării. Realitatea studiată fără idei apriorice, dar documentar și obiectiv, ne duce la concluzia contrară și anume: nu politeismul polimorfic e forma originară de religie, ci monoteismul, care a fost degradat ulterior în politeism. La acest rezultat contrar duce părăsirea metodei aprioric evoluționiste și înlocuirea ei cu ceea ce Schmidt numește „metoda istoriei culturale”. Din ce constă noua metodă și care sunt concluziile sau rezultatele ei? Odată pusă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
considerație pentru a lămuri originea ideii de Dumnezeu la aceste neamuri primitive. În ce privește originea ideii monoteiste, Schmidt se abține să răspundă, lăsându-ne s-o înțelegem noi. Dar faptul incontestabil demonstrat prin numeroasele studii asupra vieții acestor primitivi este că monoteismul spiritual e forma primordială a religiei pe pământ. Cu acest monoteism spiritual primordial stă în legătură și originea culturii. Contrar părerilor exprimate până acum, Schmidt susține cu amănunte convingătoare existența cultului religios pentru Ființa supremă la aceste popoare rudimentare: rugăciuni
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
primitive. În ce privește originea ideii monoteiste, Schmidt se abține să răspundă, lăsându-ne s-o înțelegem noi. Dar faptul incontestabil demonstrat prin numeroasele studii asupra vieții acestor primitivi este că monoteismul spiritual e forma primordială a religiei pe pământ. Cu acest monoteism spiritual primordial stă în legătură și originea culturii. Contrar părerilor exprimate până acum, Schmidt susține cu amănunte convingătoare existența cultului religios pentru Ființa supremă la aceste popoare rudimentare: rugăciuni, sacrificii, ceremonii sărbătorești. Toate formele lor de cultură și de civilizație
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
noilor rezultate ale științei etnologice. Pentru noi însă e necesar ca acesta idee s-o verificăm cu piatra de încercare a doctrinei biblice. Se confirmă oare în Biblie ideea că Dumnezeu e colaborator la cultura umană, așa cum am văzut în monoteismul primitiv? întrebarea noastră ar părea de prisos de vreme ce Biblia însăși, cu cărțile istorice, profetice, poetice, înțelepte, cu Evangheliile și Epistolele, fiind inspirată de Dumnezeu și scrisă de mână omenească, e cel mai strălucit testimoniu din lume al acestei colaborări. Chestiunea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
însușirile spiritului omenesc, ce se pot exercita în domeniul filosofic, științific, literar, artistic, meșteșugăresc, adică toate facultățile creatoare de cultură și de civilizație, ne apar inspirate și îndrumate de puterea dumnezeiască. Vechea credință a neamurilor, credință care se afundă până în monoteismul primordial, de unde strălucește atât de limpede și de convingătoare, că nu omul singur, ci omul în colaborare călăuzită de Dumnezeu s-a ridicat mai presus de natură prin plăsmuirile culturale, își găsește confirmarea insistent repetată în Biblie. Tot din Biblie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
slujește cineva, slujba lui să fie ca din puterea pe care o dă Dumnezeu, pentru ca întru toate Dumnezeu să se mărească prin Iisus Hristos”. SIMBIOZA ISTORICĂ Am constatat în capitolul precedent concordanța dintre felul de a concepe originea culturii în monoteismul celor mai primitive popoare ce trăiesc astăzi pe pământ și dintre felul de a o concepe în mozaismul biblic și în creștinismul evanghelic. Atât în monoteismul primitiv cât și în monoteismul mozaic, activitățile specific omenești, adică activitățile creatoare de cultură
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Am constatat în capitolul precedent concordanța dintre felul de a concepe originea culturii în monoteismul celor mai primitive popoare ce trăiesc astăzi pe pământ și dintre felul de a o concepe în mozaismul biblic și în creștinismul evanghelic. Atât în monoteismul primitiv cât și în monoteismul mozaic, activitățile specific omenești, adică activitățile creatoare de cultură și de civilizație, considerate în impulsul lor originar sunt atribuite puterii supranaturale și, considerate în finalitatea sau în funcția lor, sunt destinate să slujească cultului religios
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
concordanța dintre felul de a concepe originea culturii în monoteismul celor mai primitive popoare ce trăiesc astăzi pe pământ și dintre felul de a o concepe în mozaismul biblic și în creștinismul evanghelic. Atât în monoteismul primitiv cât și în monoteismul mozaic, activitățile specific omenești, adică activitățile creatoare de cultură și de civilizație, considerate în impulsul lor originar sunt atribuite puterii supranaturale și, considerate în finalitatea sau în funcția lor, sunt destinate să slujească cultului religios. Cultura ne apare astfel ca
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
culturii s-ar putea lămuri ipotetic prin unitatea nediferențiată, primordială, a neamului omenesc, iar în mod teologic prin acel fond comun al revelației divine dăruit primilor oameni și păstrat din ce în ce mai obscur în spiritul urmașilor lor. Chiar atunci când, după doctrina teologică, monoteismul primar evoluează degenerescent în politeism, chiar atunci când omul, pierzând legătura cu adevăratul Dumnezeu, îi caută urmele în creație și-l confundă cu făpturile, religia și cultura continuă să trăiască în aceeași simbioză, unite în același caracter sacral. Am putea spune
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
adevăratul Dumnezeu, îi caută urmele în creație și-l confundă cu făpturile, religia și cultura continuă să trăiască în aceeași simbioză, unite în același caracter sacral. Am putea spune că nu există decât o singură formă de religie degenerată de monoteismul primar și anume: panteismul. Căci ce înseamnă oare divinizarea fenomenelor naturale, divinizarea mineralelor, a plantelor, a animalelor, din care au ieșit mitologia naturistă, fetișismul, animismul și magia, decât confundarea supranaturalului cu făpturile? E un proces de degradare a ideii divine
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
învățat, simbioza dintre religie și cultură e atât de organică încât nu se poate vorbi de una fără să studiezi pe cealaltă. Să observăm însă că, în ce privește coexistența istorică dintre religie și cultură, raportul se înfățișează într-un fel de monoteism, și altfel se poate înfățișa în politeism. În monoteism, fie că e vorba de cel primitiv, fie că e vorba de cel revelat în chip supranatural, religia primează fără excepție față de cultură, care rămâne în subordine. În politeism însă, chiar dacă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
organică încât nu se poate vorbi de una fără să studiezi pe cealaltă. Să observăm însă că, în ce privește coexistența istorică dintre religie și cultură, raportul se înfățișează într-un fel de monoteism, și altfel se poate înfățișa în politeism. În monoteism, fie că e vorba de cel primitiv, fie că e vorba de cel revelat în chip supranatural, religia primează fără excepție față de cultură, care rămâne în subordine. În politeism însă, chiar dacă aceasta nu e o regulă generală, se întâmplă ca
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de restricții, pe care le-am semnalat și care nu trec dincolo de marginile cultului. Să trecem acum la cealaltă latură a problemei noastre și anume la influența culturii asupra religiei. Ținându-ne strict de realitatea istorică, am afirmat că în monoteism, fie că e vorba de cel primitiv, fie că e vorba de cel superior, primatul religiei asupra culturii e un lucru evident și indiscutabil și că în formele politeiste întâlnim fenomenul când cultura covârșește religia și-i ia locul, divinizându-se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
contemporană, așezată într-adevăr pe baze științifice, studiind îndelung și amănunțit la fața locului viața celor mai primitive popoare ce trăiesc astăzi pe pământ, a ajuns la concluzia, care confirmă întru totul adevărul Bibliei, că forma primordială de religie e monoteismul. Teoriile evoluționiste, care aplicau domeniului religios ipoteza darwinistă și susțineau că politeismul ar fi forma primară din care s-a cristalizat ulterior monoteismul, au căzut în desuetudine nu numai prin părăsirea darwinismului în biologie, dar mai cu seamă prin rezultatele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pământ, a ajuns la concluzia, care confirmă întru totul adevărul Bibliei, că forma primordială de religie e monoteismul. Teoriile evoluționiste, care aplicau domeniului religios ipoteza darwinistă și susțineau că politeismul ar fi forma primară din care s-a cristalizat ulterior monoteismul, au căzut în desuetudine nu numai prin părăsirea darwinismului în biologie, dar mai cu seamă prin rezultatele noi ale etnologiei religioase. Popoarele primitive, la care nu se găsesc sau aproape nu se găsesc urme de totemism, de animism și celelalte
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Popoarele primitive, la care nu se găsesc sau aproape nu se găsesc urme de totemism, de animism și celelalte forme degenerate de religie, cred într-o ființă supremă, spirituală și veșnică, în care văd pe tatăl ceresc al omului. Acest monoteism primordial ne îngăduie să afirmăm, împotriva teoriilor evoluționiste, ideea degenerării formelor religioase la popoarele păgâne, de la teismul pur al revelației originare la polimorfismul panteist al zeităților identificate în creaturi, în lumina acestei idei, fenomenul henoteismului sau al cathenoteismului observat în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
originare la polimorfismul panteist al zeităților identificate în creaturi, în lumina acestei idei, fenomenul henoteismului sau al cathenoteismului observat în religiile naturale superioare, ale Indiei, ale asiro babilonienilor, ale egiptenilor, grecilor și romanilor, nu apare ca o cristalizare embrionară a monoteismului, socotit ca ulterior, ci ca o supraviețuire în politeismul degenerat a ideii Dumnezeului unic de la început. De această idee comună a unui Dumnezeu suprem, autor al lumii și al omului, e strâns legată ideea paradisului. Popoarele păgâne, cum observă istoricii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
unde este admis să ia și el cuvântul. - Filip este un syngrapheus, ceea ce Înseamnă cercetător În domeniul istoriei (418 și urm.). El povestește mituri despre dispariția „Marelui Pan” (419), legendă care se referă la evanescența treptată a divinităților păgâne În favoarea monoteismului, mediatizată În secolul I d.Hr. Eusebiu din Cezareea (secolele III-IV d.Hr.) considera acest mit ca fiind punctul final al păgânismului: Praeparatio Evangelica, 5, 17. Explicațiile și interpretările care se dau fenomenului stingerii interesului pentru mantică sunt foarte controversate. Cea
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
finală pe care o lasă străluciții savanți de la Princeton și comilitonii. Neo-gnosticii își proclamă opțiunea pentru o religie prin excelență monoteistă. Nimic de reproșat, fiindcă toate marile religii contemporane sunt monoteiste. Dar ei n-au sesizat posibilitatea existenței capcanelor în monoteism, prima dintre ele fiind ispita panteistă. Dumnezeul gnostic e difuz. Filosofii introduc conceptul de transversal, care, folosit cu abilitate, ar fi putut deschide calea transmodernității. Ion Popescu-Brădiceni l-a și inventat în acest scop (numindu-l transversalie), dar ca instrument
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
diferența ontologică și pun semnul egalității între Dumnezeu și lucrările sale. Monismul lor se-ntoarce la etica omogenizantă a materiei macrofizice, deși pretind a porni de la Spirit. Dar mai există și o mare doză de mistificare și de mutilare a monoteismului creștin. Ei cred că achizițiile științei contemporane pledează pentru un Dumnezeu unic, care nu mai are nevoie să se ipostazieze Treimic în Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Pentru ei, reluând celebra profeție a lui Nietzsche, "Iisus, și nu Dumnezeu, este
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ci doar să legitimeze "științific" o redimensionare a religiei moniste iudaice, dat fiind că foarte mulți dintre neo-gnostici sunt evrei! Nu întâmplător din ruinele gnozei s-a declanșat mișcarea fantezistă New Age. Prețul: întoarcerea într-o epocă revolută, a unui monoteism incapabil să iasă din logica aristotelică a terțiului exclus. Astfel, formidabilii savanți de la Princeton au ratat deschiderea drumului către filosofia și teologia mileniului al III-lea, meritul, dinspre știință, revenindu-i europeanului Ștefan Lupașcu. 3. Feminism și creștinism. Am văzut
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
pe ideea veche că Biserica a denaturat creștinismul primitiv. Momentul crucial este stabilit în anul 325, la Conciliul de la Niceea. Știm că atunci s-a impus definitiv dogma Sfintei Treimi, care a schimbat fața civilizației europene, dând o consistență singulară monoteismului creștin prin comparație cu celelalte monoteisme (iudaic, islamic, budist sau taoist). Dar, crede Dan Brown, cotitura a fost o uriașă eroare, atent regizată de împăratul Constantin cel Mare, în beneficiul propriei puteri. Împăratul ar fi dat poruncă să se distrugă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
denaturat creștinismul primitiv. Momentul crucial este stabilit în anul 325, la Conciliul de la Niceea. Știm că atunci s-a impus definitiv dogma Sfintei Treimi, care a schimbat fața civilizației europene, dând o consistență singulară monoteismului creștin prin comparație cu celelalte monoteisme (iudaic, islamic, budist sau taoist). Dar, crede Dan Brown, cotitura a fost o uriașă eroare, atent regizată de împăratul Constantin cel Mare, în beneficiul propriei puteri. Împăratul ar fi dat poruncă să se distrugă toate evangheliile care vorbeau despre natura
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
logica triadică a lui Ștefan Lupașcu, logica nicasiană a lui Hermes și Treimea creștină. Noica arăta că marea minune a civilizației și culturii europene a fost posibilă prin decizia ecumenică de la Niceea (325), în pofida logicii monovalente aristotelice și a oricărui monoteism noncreștin, asupra recunoașterii ca fundament al creștinismului a Sfintei Treimi. Nici o gnoză nu putuse admite cum de e posibil ca Trei să fie Unu. Culturile de tip totemic nu se pot desprinde de primatul Unului, dezvoltat, cel mult, în disidența
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
care a redus obiectul cunoașterii la fenomen, noumen-ul rămânând zona inaccesibilă pentru rațiune. Dar dacă pentru gânditorul de la Königsberg Dumnezeu exista, Nietzsche declară moartea Zeului, însă pentru a-l dezgropa pe defunctul Dionysos. Practic, Nietzsche pare să fi trecut din monoteismul macrofizic al tradiției și modernității în politeismul biologic al eterogenității liberalismului modern și al postmodernității. Asta cel puțin în receptarea curentă a operei sale. Postmodernii, de la care ne-am fi așteptat să depășească impasul modernității, au restrâns și mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]