1,878 matches
-
de bună seamă, de guest-speaker-ul (sic!) Odobescu după un anume tipic: "Sciô bine că nu, spre a asculta nevoNósa și nedibacea mea rostire, v'ațN datô ostenéla a vÇ închide astă-séră, așa de mulțN, în sala cam întunecósă și cam monotonă a AtheneuluN nostru [...]. AȚN venitô aci, cum vine totô d'a-una românul - cu voNósă séô îngrijată grăbire, - cândô se aștéptă a vedé rÇsărindô din umbrele trecutuluN, lucNul vre unuN mare faptô naționalô." Mai mult decît un fapt, răscoala lui
Paralele inegale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9150_a_10475]
-
era cazul să se evoce ideea de ocupare cu forța a unui teritoriu, pentru că aceasta ar fi dat apă la moară inamicilor. Așadar, excluzînd sensul prim - "a se da jos de pe cal" - ceea ce oferă dicționarele noastre este destul de limitat și monoton: în DEX, a descăleca, cu paranteza explicativă "(Termen folosit mai ales de cronicari în legătură cu întemeierea țărilor românești)", este definit ca "A se așeza într-un loc, întemeind o țară"; în DLRM (1958), exista un singur adverb în plus: "A se
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
semne magice de după perdele... Visam că le posed în biserici umile, umbrite de sfințenie, în fața altarului... despuiate, îngenuncheate... proferînd blasfemii suave și îngrozitoare... Mi se uscau buzele de căldură, mă tîram mereu, mereu, pe stradelele în pantă, bătute în cuburi monotone, lucii... Mă îndrăgostisem, la modul cel mai senzual cu putință, de case cu verande și scări, de răscruci de drumuri, de cîte o pompă cu mînerul vopsit în verde, de vreun ciob de sticlă strălucind feeric între două cărămizi gemene
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
de pe fața lui se ghicea că în răgazul unei introduceri fade sau în pauza unor aplauze se consuma efortul de gîndire pentru ceea ce trebuia să spună mai departe. Am și acum tabloul în fața mea. începea cu un glas scăzut și monoton, lipsit de tonalitate, aproape șoptit, parcă povestea un basm de adormit copii. De pe masa îmbrăcată în pînză roșie, își scruta cu ochii micșorați de miopie mulțimea din fața lui, ca și cum abia o vedea și încerca să-și dea seama cine sînt
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
pudrată de zăpadă ce-n palma înțepenită de ger, în solzi stă să cadă. ăsta nu-i dor, e boală curată, e rupere de os, e surpare de mină, e frângere de țesut, e chemare cutremurată dintr-o moleculară derută. monoton dacă aș putea să încolțesc aceeași, în fiecare zi, ceas și secundă, aș zice că monotonia e ucigașa de serviciu și m-aș încredința ei indiferentă. doar că tot alta mă aflu, cum lumina se schimbă de la o clipă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
cât avânt le decojim, ca să le stoarcem seva peste rana zâmbetului ce-l scoatem la comandă, găunos explodând, salvatoare, expirată petardă. ne-am închis în pietroase tabieturi ce ne cioplesc în forme geometrice perfecte, doar fixitatea mai sună în noi, monotonă toacă obosită. muzici sacadate răbufnesc uneori, mâini disperate cerând ajutor, dar cine să le vadă, să le audă cum cerșesc? și vom pieri în destrămare ce vezi în mine sună a toamnă, a foșnet molcomit de frunze brune, ce auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
conține o confesiune ce indică nu doar profuziunea, ci și profunzimea experiențelor în cauză, nesațiu acaparant, purtînd neîndoios acolada unui destin: Cînd timpul ți se suprapune însă mai ales cărților (scrise ori citite), configurația lui pare la prima vedere extrem de monotonă. E doar o impresie înșelătoare. Dacă ești mai atent, te frapează varietatea uluitoare a unei lumi nebănuite care se întinde cît vezi cu ochii și ale cărei frontiere nimeni nu le atinge vreodată. Plasîndu-te conștient în această zonă, nu poți
Epistolar portughez by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9448_a_10773]
-
trebuie celebrat în orice moment. În aparenta ei monotonie lumea este un permanent miracol pe care trebuie să-l primești cu mintea deschisă și cu inima plină de bucurie: "să mă bucur/ să mă bucur și să cânt/ laude creației monotone// care mi se dezvăluie/ abia acum/ miracol repetat// cu fiecare nouă dimineață/ care îmi mai este/ dată" (p. 76). Repetitivitatea fiecărei zile îi dă autoarei sentimentul confortabil că nimic rău nu se poate întâmpla atâta vreme cât soarele va răsări la fel
Scrisul ca rugăciune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9442_a_10767]
-
decor și la aparenta naivitate specifice tehnicii lui Eugene Sue, cu senzaționale lovituri de teatru, travestiuri și gadget-uri mecanice (recuzita scenariilor polițiste), ceea ce nu exclude reculegerea monologică în peisaje de început de lume. Când pasajele descriptive riscă să devină monotone, regia scriiturii face apel la situații burlești, ca de pildă cele cu canișul Bichon, devenit deja personaj sadea și superdotat, de vreme ce se folosește de propria grilă olfactivă spre a deplânge decăderea moravurilor umane, dar și a pegrei canine din mahalale
Intrigă și iubire în Principate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9526_a_10851]
-
ele ne permit acea selecție în care ne putem recunoaște." Iată câteva rânduri care explică întreaga poietică a Norei Iuga. Încă de la sfârșitul anilor '80 Nora Iuga a dus cu un pas mai departe experiementul desantist. Ea a opus pitorescului monoton al navetei, opulența unei vieți interioare intense, adesea în compania operelor de referință ale culturii. Viața fiecăruia dintre noi avea, în anii comunismului, o față ascunsă, a gândurilor intime, în care nu putea să pătrundă nimeni și în care libertatea
Cealaltă față a vieții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9578_a_10903]
-
știință acuitatea simțurilor și receptivitatea îți scade. Începi să gândești ca hârtiile, ca albumele, ca tonele de tipărituri urcate pe raft... Se produce o înstrăinare de realități foarte periculoasă, agravată și de convingerea, ce crește mereu, că această activitate precisă, monotonă, în esență sinucigașă, are o importanță neobișnuită... După un timp, abstrăgându-te treptat în zone inaccesibile, nu le mai vezi oamenilor decât creștetul și n-ai alt impuls, când îi întâlnești, decât să-i lovești în moalele capului. Nu e
Scriitorul și lumea lui by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7713_a_9038]
-
Loredana 2. Hotelul din containere Compania de design Tonghe Shanzi Landscape și-a construit propriul hotel de cinci stele - Xiang Xiang Xiang Pray House. Hotelul este construit în întregime din containere de transport. Privit din afară, hotelul are un aspect monoton și neatractiv, dar în interior, debordează de lux. Are douăzeci și una de camere confortabile, dispuse pe un deal în Changski, China. Fiecare cameră este utilata în stil tradițional chinezesc. Xiang Xiang Pray House se va deschide în luna august a anului
Top 10 hoteluri construite din materiale ciudate by Baciu Loredana () [Corola-journal/Journalistic/81852_a_83177]
-
zvârcolesc, mute, în mijlocul veseliei tale. În fiecare zi, la fiecare ceas, provincia îți trimite cuceriri. Vin flăcăii câmpiilor și ai munților, cu soarele în ochi și cu brazda pe talpă; vin băieții orașelor, fugiți de la școală sau alungați de toamnele monotone și nostalgice ale mahalalei. Și unii și alții vin cu pumnii strânși, cu dinții încleștați, cu sufletele pline...". Rînduri de melodramă ironică, din vremea cînd "la Bulivar!" însemna la asalt! Cartea lui Mircea Damian, un album povestit, în care vorbele
Orașe care au fost by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9736_a_11061]
-
se va apropia de el ... Deziluzie totală și inexplicabilă! Mocheta avionului era roasă, un ecran mare și plat pe care erau scrise instrucțiunele și două stewardese grase, Îmbrăcate anost și trecute de cincizeci de ani, parcă erau surori, vorbeau la fel de monoton și cu glasuri groase și dogite. După primele zece minute de zbor, Rică Olaru a chemat-o pe una din cele două, a solicitat un coniac mic și a plătit cât pentru trei mari! Noapte, liniște, oameni obosiți și cum
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
altceva în afară de probleme de importanță națională. Inamicul este și el la curent cu ascunzătoarea lui Tripp. 5 Cu picioarele sprijinite de sobă și câteva cornuri cu cârnați în buzunar, Tripp citește o poezie de Newbolt cu un glas mormăit și monoton, cel mai potrivit pentru lectura poeziei, după părerea sa: Sculați, dansați, în joc intrați... În clase dascăli minunați... O bătaie în ușă îl face să tresară. Când deschide, surpriza este și mai mare văzându-și subalternul imaginar în persoana actriței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
decît În despicarea tehnică a firului În șuvițe și mi-a zburat petecul de suflet, În mijlocul entuziasmului din sală”; sau „fluieratul e aperitivul simțului critic”); am redescoperit modernitate gîndirii lui Blaga („Între teatru și realitate se pune semnul celei mai monotone egalități matematice”; ori:„Noi suntem pentru modernism, dar nu pentru Eschil modernizat; Eschil să rămînă Eschil!”); mi-am amintit cu afecțiune de Ion Sava („A sta pur și simplu Într-un fotoliu, nu Înseamnă a fi spectator!”) ș.a.m.d.
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
de metri. Ditimai hăul. Ăștia mici, poate era cam devreme pentru ei, dar au rămas cu niște treburi întipărite. La ei intervenea ușor oboseala și mai ațipeau, mai picoteau. Și în special când eram pe autostradă și era ceva mai monoton, păi, trăgeau niște soamne de n-aveai treabă cu ei. Hai să vedem unde mai mergem. La Innsbruck. Eeeee, și-acum încep aventurile cu parcările! Oprim într-o parcare, frumos de tot, soare p-acolo. Mâncăm ceva, îmi fac o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Un facilitator despre „grupul de inițiativă al femeilor din Ghizela‑Timiș”1" „Era toamna lui 2002 când am ajuns pentru prima oară în comuna Ghizela din județul Timiș. Îmi amintesc o zi ploioasă, ștergătoarele de parbriz mișcându-se obsedant și monoton în timp ce mașina parcurgea strada principală întortocheată. Privirea îmi trecea de pe o parte pe alta a drumului la casele văruite și curate, dar sărăcuțe, la multitudinea de orătănii și la copiii în cizme de gumă - încălțămintea de toamnă-iarnă a copilului român
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în grabă casa. Disperat, Vladimir chemă portarul imobilului ca să declare în favoarea sa, cum că îl cunoaște de unsprezece ani, de când locuia în acest apartament. Vrând să fie cât mai util, portarul începu să dea tot felul de amănunte despre viața monotonă a chiriașului. Fusese căsătorit timp de șapte ani cu o doamnă brunetă, micuță de statură, care purta fuste foarte scurte și se farda strident, o casieră la supermarketul de peste drum. Doamna avusese un amant mult mai tânăr, cu care de
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
la televizor până noaptea târziu și să consume o sticlă de vin pe seară, pe care dimineața o găsea în fața ușii. Nu ieșea cu nimeni în oraș, probabil că nici nu avea prieteni sau cunoscuți cu care să împartă ritualul monoton pe care îl trăia în fiecare zi. Doar o singură dată, acum vreo doi ani, a fost la un meci de fotbal, căci atunci purta o șapcă roșie cu numele echipei. La fiecare două săptămâni, o doamnă blondă îi făcea
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
se retrăgeau repede până deveneau picături de sudoare pe fruntea sa. Îi plăcea să creadă că după moarte va ajunge acolo. Ziua execuției se apropia, dar lui nu îi mai era frică să părăsească tot ce însemnase viața lui, așa monotonă cum fusese. Primul pas a fost puțin ezitant, următorul mult mai sigur, iar ceilalți pași spre camera de execuție erau de-a dreptul apăsați. Urma să i se administreze o injecție letală ca un fel de eutanasie. Ca să nu i
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
dar nu se spunea nimic despre motivul pentru care se ajunsese până la sentința supremă. Zâmbi plin de ironie și împături ziarul la loc. Nu îl mai interesa altceva, într un fel fusese și el pregătit de-a lungul vieții sale monotone să nu se lase impresionat de lucruri mărunte cum ar fi propria execuție. Nu voia să fie patetic și nici să intervină în desfășurarea evenimentelor, era pe deplin mulțumit cu ceea ce i se întâmplase. De acum se putea trezi în
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
la ceafă; brățări îi împodobeau încheieturile mâinilor și gleznele, purta o floare de aur în nări, ochi întunecoși, turcmeni, voluptuoși, dinți strălucitori, dansa cu gesturi lente și ritmice, în sunet de sitar, tamburină, lăută, cimbal și trompetă. Muzica blândă și monotonă pe care o executau bărbații goi, cu turbane pe cap. Muzică plină de o semnificație profundă, în care se regăseau toate secretele magiei, superstițiilor, viciilor și suferințelor popoarelor Indiei. Pe parcursul mișcărilor sale armonioase și al chemărilor senzuale, al gesturilor hieratice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
vechi, în ceea ce privește modul de gândire, dar știu că dacă se vrea, se poate. Suntem în labirintul supraviețuirii în care ne învârtim zilnic, căutăm capătul și obosim când nu reu șim să-l găsim, ne enervăm că este mereu același traseu monoton și nu-l mai terminăm, de aici se naște stresul și boala. Ne îmbolnăvim, alergând înnebuniți și disperați să găsim ieșirea, dar dacă vom fi mai sinceri cu noi înșine, vom vedea că trăim ca mascații, ne protejăm adevărata identitate
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
Gheorghe Grigurcu Există cărți consacrate cîte unui scriitor care, propunîndu-și a-l impune atenției și unei cote de prețuire, păcătuiesc fie printr-un elogiu monoton care se nimerește să fie și disproporționat cu însemnătatea reală a celui în cauză, fie prin retușuri și omisiuni interesate ori așa-zicînd pioase. Să recunoaștem că, sub dictatul cenzurii, cea de-a doua modalitate se datora și intervenției acesteia ori
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9162_a_10487]