883 matches
-
se priceapă cel mai bine la genunchi, fiindcă experiența lui practică a fost de așa natură. Nu se poate spune cu precizie ce procent din mētis-ul acestor specialiști s-ar putea transfera dacă ei ar trece brusc de la Zermatt la Mont Blanc, de la Boeing 747 la DC3 și de la genunchi la mâini. Fiecare aplicare concretă a unei anumite competențe va necesita adaptări specifice la condițiile locale. O țesătoare lucrează diferit cu fiecare lot de fire. Un olar lucrează altfel cu fiecare
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
za ženata i braka, otraženi v poslanieto mu do Ugrovlahijskija mitropolit Antim, în Tărnovska knižovna škola, II, Sofija, 1980. • Ekkehard Völkl, Das rumänische Fürstentum Moldau und die Ostslaven im 15. bis 17. Jahrhundert, Wiesbaden, 1975, p. 11-12; D. Năstase, Le Mont Athos et la politique du Patriarchat de Constantinopol, de 1355 à 1375, în „Symmeikta“, Athènes, 3, 1979. se reflectă, cât se poate de bine, și în arhitectura bisericească, dominată tot mai mult de modele balcanice, în dauna celor mai vechi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
-vă că stați confortabil. Stați așa timp de două minute. Dacă sînteți Însărcinată stați așa doar aproximativ 30 de secunde.1 4. Așezați degetul mijlociu al mîinii drepte pe exteriorul degetului mare de la piciorul drept și treceți-l peste „osul montului” spre gleznă (Splină 3). Găsiți același punct și pe piciorul stîng. Figura 4-10 Punctele de calmare ale meridianului intestinului subțire 5. Așezați degetele mari În adîncitura de deasupra osului Încheieturii pe interiorul piciorului (Rinichi 3) (vezi Figura 4-11b). 6. Stația
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
și spiritualitatea țării adoptive, nutrind un cult romantic pentru figurile istorice legendare. Pasiunea peregrinărilor rousseauiste în peisajul montan o ajută se descopere dimensiunea ,,panteistică” a spațiului românesc. Întreprinde o ascensiune în Alpi, în cursul căreia escaladează ghețarul La Buée din Mont Blanc, și - primă performanță feminină - urcă pe vârful Omu din Bucegi. În 1905, înființează Societatea „Chindia”, având scopul de a pune în valoare portul și dansul popular. Debutează editorial cu romanul Der Haiduck (1908), având ca protagonist pe Iancu Jianu
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
fixarea unei stări căreia detaliile-sursă îi ,,rezumă” unda de emoție („Întâmplările se legau între ele, / frunzele împlineau o călătorie prin moarte”; „piatra adumbrea istorii miraculoase, / dar cărțile rămâneau necitite”), fie de semnalizări indirecte, învăluite, ale ,,spaimei de cenușă”. Chiar în monturi „lucrate”, cu un anume aer prețios, accentul de cruzime, evocând parcă oximoronice asocieri în genul lui Gellu Naum, este rarisim (,,prin carnea frunzei umblă fierăstraie”). E preferat, vizibil, refugiul într-o spunere mai dispersată, în pliuri relativizante, catifelând, încețoșând peisajul
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
acesta va acționa în mod egal asupra tuturor glandelor, pe măsură ce-l rotiți între palme. Foto 26a: Stimularea corectă a punctului reflex al pancreasului din palma stângă. Foto 26b: Dacă ați obosit sau dacă nu aveți suficientă forță în degete, folosiți monturile și aplicați o mișcare de presare-rotire asupra întregii zone. Această poziție permite masarea suficient de fermă a punctului reflex al pancreasului. Sfaturi pentru hipoglicemici: În cazurile de hipoglicemie, pancreasul produce prea multă insulină, așa încât puteți fi iritat, nervos, depresiv sau
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
șolduri, cu degetele spre ombilic și cu degetul mare spre coloana vertebrală. Plasați degetul mare la cinci, șase centimetri de coloana vertebrală și la cinci centimetri deasupra taliei. Căutați zona moale din partea inferioară a spatelui. Cu degetele mari sau cu monturile, presați cu mișcări circulare pe zona rinichilor. Căldura produsă va calma durerea. Bătaia ușoară în zona rinichilor cu ajutorul pumnilor va stimula circulația, întărindu-i, revigorându-i și ajutându-i să se vindece și să funcționeze normal. Puteți reduce durerea dacă
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
esența informației. Nu este ușor de realizat, câtă vreme esențializarea poate fi pândită de mai multe primejdii: neclar, banal, fără impact. Voirol oferă câteva exemple: „Accident mortal” este scurt și atâta tot. Este imprecis și banal; „La St Pierre du Mont, un zidar care își continuase munca în ciuda furtunii și-a găsit moartea, căzând de pe acoperiș”. Foarte lung, acest titlu ne ajută să contextualizăm mai bine informația, dar excesul de detalii obosește, anulând curiozitatea de a mai citi textul. „Un muncitor
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și prea lung pentru a da informația principală. În plus, cuvântul muncitor este vag, ca să nu mai vorbim de faptul că termenul-cheie (a murit) se află la sfârșitul titlului. Soluția ar fi decuparea titlului în supratitlu („La St Pierre du Mont”) și titlu: „Un zidar moare, căzând de pe acoperiș”. Titlul incitativ. I se mai spune titlu-formulă. Este foarte scurt, direct și șocant: „Șoc și groază”, „Înghițiți de potop” etc. Prin acest titlu, intrăm în universul nu tocmai onorabil al presei de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
C. are o contribuție decisivă la identificarea primei cronici muntene de redacție unitară în versiune arabă: Letopisețul Țării Românești (1292-1664) în versiunea arabă a lui Macarie Zaim (1971). Descoperirile ulterioare fac obiectul a patru volume, apărute nu numai în românește: Mont Athos. Présences roumaines (1979); Présences culturelles roumaines: Istanbul, Jérusalem, Paros, Patmos, Sinai, Alep (1982); Prezențe culturale românești: Austria, Belgia, Elveția, Franța, R.F. Germania, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia (1984); Prezențe culturale românești: Bulgaria, Iugoslavia, Grecia (1987). Expune în colecții publice piesele
CANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286061_a_287390]
-
mai multe ori Buni și-ar fi Întrerupt explicația și, clipind din genele rare, micșorându-și ochii aburiți de mândrie și prejudecată, le-ar fi mărturisit că ea nu poate purta decât pantofi moi, care să n-o deranjeze la monturi. Și, cu fireasca ei amabilitate, notă de subsol: amabilitate - cuvântul preferat care o caracteriza cel mai bine pe Buni. Ex.: Ai, te rog, amabilitatea, domnișoară. Ex.: Era un domn/Era un vânzător/ Era un milițian amabil. Din amabilitate deci, Buni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
un contur, o rună aproape de forma asta.” IMAGINE „Adică?” Întrebă Belbo. „Adică e Însăși runa care leagă virtual unele dintre principalele centre ale ezoterismului templier, Amiens, Troyes, domeniul Sfântului Bernard, cu marginile lui Forêt d’Orient, Reims, Chartres, Rennes-le-Chateau și Mont Saint-Michel, loc al unui străvechi cult druidic. Iar desenul În sine amintește de constelația Fecioarei!” „Eu mă delectez cu astronomia, zise cu timiditate Diotallevi, și, pe cât Îmi amintesc, Fecioara are alt contur și numără, pare-mi-se, unsprezece stele...” Colonelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
baia mică, unde se spală Sabin. După care băgăm în joc treizeci de milioane și peste trei luni scoatem două sute patruzeci de milioane. Voi vă dați seama? - Vreau și eu, mamă, de-aici zece milioane, să-mi fac operație de monturi la picioare. Maria nu e prea încântată, dar trebuie să accepte, pentru că fiică-sa și-a vândut bijuteriile primite de la italian, să aibă ce depune la Cluj. - Bine, iau și eu treizeci de milioane, să dau avans pentru un Aro
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
nu e deloc puțin lucru... de fapt, asta e salvarea, mă gîndesc. Mă transpun pentru o clipă, urmărindu-i mîinile pe care pielea are o elasticitate specială, pentru că e un pic mai multă decît ar trebui să fie, face pe monturi un fel de flori fleșcăite, cafenii; și o angoasă Îmi țipă În cap. Cum o fi să te trezești prins Într-o mașinărie care s-a consumat, i se lăbărțează caroseria, nu mai e bună? Cum o fi să te
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
italiană. Rămân cu ele la rugăciunea vesperelor, apoi iau cina cu oaspeții casei cu care schimb diferite impresii. O doamnă mai vorbăreață, pictoriță, vine de la Lille și-mi spune că în tinerețe a mers mult pe jos, urcând și pe Mont Blanc. Imi sugerează apoi că la Cannes să mă opresc și să iau vaporașul spre insulele Lerins, unde este un important centru monastic. Am auzit, am citit despre acest centru și-mi propun să ajung acolo. Ne despărțim cu promisiunea
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
invita la masă și la un moment dat el găsea prilejul să-i povestească gazdei a cui fusese În 1827, de exemplu, moșia unde azi este cartierul Monterrico. Îl dureau mereu șoldurile foarte late și avea platfus, astm, bătături și monturi și o față ca a patricienilor de pe vremea decăderii imperiului roman, În orice caz, În momentul de față era Întruchiparea decăderii occidentului. Dar Lastarria nu-și pierdea speranța de a-l Îmblînzi pe uriașul ăsta gras și murdar și scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
un minut, gigantul rămase nemișcat, cu o expresie sumbră și trăsăturile chipului contractate. În cele din urmă rosti: ― Risc enorm intrând, dar... în sfârșit... Urcară treptele enorme de aur masiv de 14 karate, depășind porțile bătute în pietre prețioase în monturi do platină și traversară imensa anticameră, cu miile de diamante încrustate pe fiecare palmă a pereților săi înalți și cu plafonul său în cupolă. Efectul acestui decor era atât de zdrobitor, încât Gosseyn se surprinse gândind că arhitecții Institutului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
un minut, gigantul rămase nemișcat, cu o expresie sumbră și trăsăturile chipului contractate. În cele din urmă rosti: ― Risc enorm intrând, dar... în sfârșit... Urcară treptele enorme de aur masiv de 14 karate, depășind porțile bătute în pietre prețioase în monturi do platină și traversară imensa anticameră, cu miile de diamante încrustate pe fiecare palmă a pereților săi înalți și cu plafonul său în cupolă. Efectul acestui decor era atât de zdrobitor, încât Gosseyn se surprinse gândind că arhitecții Institutului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
să mă fac cu ea?“ — N-ai picioare chiar așa de mari, spuse doamna Reilly, privind sub masa din bucătărie. Nu par, pentru că-s strânse-n pantofii ăștia mici. Ar trebui să mă vezi cu picioarele goale, fato. — Eu am monturi, îi informă doamna Reilly pe cei doi. Santa îi făcu semn să nu vorbească despre defectele pe care le are, dar nu reuși să o reducă la tăcere. Sunt zile-n care abia mai pot merge. Cred că mi s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
-i spun că mîncasem spumă de ciocolată acasă la acel domn bătrîn? Doar nu era s-o plictisesc povestindu-i copilăria mea și, de altfel, nu știam cum se zice „spumă de ciocolată“ În englezește. Continuaserăm să mergem spre podul Mont Blanc și spre străzile În pantă abruptă din orașul vechi. Văzîndu-l pe Jean Piaget cum se face nevăzut cu bicicletă cu tot, Îmi spusesem că tocmai am avut o vedenie care Îmi arăta cum va fi viitorul meu, iar părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
maniac. Iar noi ne-am dus să le gâdilăm poftele, să le oferim un secret cum nu se poate mai gol, pe care nu numai că nu-l cunoșteam nici noi, dar pe deasupra știam că era fals. Avionul zbura peste Mont Blanc și călătorii se grămădeau cu toții În aceeași parte ca să nu piardă revelația acelui obtuz buboi crescut din cauza unei distonii a curenților subterani. Eu mă gândeam că, dacă ceea ce gândeam În momentul acela era just, atunci poate că nu existau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
în picioare era la fel de înalt. Poate că de-asta longobarzii îi ziceau arga lagi, „coapsă nedemnă“. Era îmbrăcat în bumbac prețios vopsit în purpură, din urechi îi atârnau niște cercei de aur lungi, la gât avea coliere și cruci cu monturi de perle și geme, pe degete, multe inele. Chipul îi era un cerc molatic cu buze prea cărnoase, date cu negru. Era aproape cu desăvârșire chel. Surâdea, arătându-se încântat că ne veda. M-am uitat în jurul meu și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și‑a pus Întrebări În legătură cu nevoia lui Ravelstein de a purta costume Armani sau de a folosi valize Vuitton, de a fuma trabucuri havaneze imposibil de obținut În Statele Unite, de a se Înconjura de accesorii Dunhill, stilouri de aur masiv Mont Blanc sau cristaluri Baccarat ori Lalique din care să servească sau să fie servit cu vin. Ravelstein era unul dintre oamenii aceia mătăhăloși - mătăhălos, nu voinic - ale căror mâini tremură când au mici acțiuni de Îndeplinit. Nu din slăbiciune, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
și aplicele Lalique. Canapeaua din living‑room din piele neagră era adâncă, largă, joasă. Tăblia de cristal a măsuței de cafea din fața canapelei era groasă de zece centimetri. Uneori, Ravelstein Își etala pe această măsuță câteva dintre posesiunile lui: stiloul Mont Blanc din aur masiv, ceasul de mână În valoare de 20.000 de dolari, cuțitașul de aur cu care Își reteza havanele obținute prin contrabandă din Cuba, cutia uriașă de țigări plină cu Marlboro, brichetele Dunhill, scrumierele pătrate din cristal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
ar exista. Pauza cu care superiorul lui Întâmpină această idee fu artistică, ezitarea sa În fața oricărei nereguli de procedură fiind Într-un echilibru perfect cu dorința sa de-a nu lăsa nici o piatră neîntoarsă În căutarea adevărului. Își scoase stiloul Mont Blank Meisterstück din buzunarul de la piept, deschide dosarul și semnă cele trei pagini de acolo, reușind să facă fiecare repetare a numelui cu mai mare grijă și, În același timp, mai hotărât. — Bine, Brunetti, dacă tu crezi că asta-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]