37,049 matches
-
octombrie 2010 07.30 - 11.30, Catedrală Mitropolitana Miezonoptica, Utrenia și Sf. Liturghie Organizator: Mitropolia Moldovei și Bucovinei 08.00, Biserica Pogorârea “Sfanțului Duh” Expoziție de icoane Organizator: Parohia Pogorârea “Sfanțului Duh” 09.00-20.00, Muzeul Unirii din Iași Simpozion „Monumentul - TradiȚie și viitor” , ediȚia a XII-a Organizatori: Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, Complexul Muzeal Național Moldova - Muzeul de Istorie a Moldovei - Muzeul Unirii, Direcția pentru Cultură și Patrimoniul Național, Oficiul Național al Patrimoniului, Uniunea Națională a Restauratorilor de Monumente
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
Monumentul - TradiȚie și viitor” , ediȚia a XII-a Organizatori: Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, Complexul Muzeal Național Moldova - Muzeul de Istorie a Moldovei - Muzeul Unirii, Direcția pentru Cultură și Patrimoniul Național, Oficiul Național al Patrimoniului, Uniunea Națională a Restauratorilor de Monumente Istorice din România 09.00, Stadion „Emil Alexandrescu” Campionat NaȚional Cros (juniori, tineret, seniori) Organizatori: DirecȚia pentru Sport a Județului Iași - Asociația Județeană de Atletism Iași 09.00 - 23.00, str. Costache Negri, Hala Centrală, str. Palat, Str. Sarmisegetuza Târgul
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
2010 07.30 - 12.00, Mănăstirea Golia ResfinTirea Mănăstirii Golia și Sfântă Liturghie Organizator: Mitropolia Moldovei și Bucovinei 08.00, Biserica Pogorârea “Sfanțului Duh” Expoziție de icoane Organizator: Parohia Pogorârea “Sfanțului Duh” 09.00-20.00, Muzeul Unirii din Iași Simpozion „Monumentul - TradiȚie și viitor” , ediȚia a XII-a Organizatori: Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, Complexul Muzeal Național Moldova - Muzeul de Istorie a Moldovei - Muzeul Unirii, Direcția pentru Cultură și Patrimoniul Național, Oficiul Național al Patrimoniului, Uniunea Națională a Restauratorilor de Monumente
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
Monumentul - TradiȚie și viitor” , ediȚia a XII-a Organizatori: Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, Complexul Muzeal Național Moldova - Muzeul de Istorie a Moldovei - Muzeul Unirii, Direcția pentru Cultură și Patrimoniul Național, Oficiul Național al Patrimoniului, Uniunea Națională a Restauratorilor de Monumente Istorice din România 09.00 - 23.00, str. Costache Negri, Hala Centrală, str. Palat, Str. Sarmisegetuza Târgul de Toamnă Organizator: Primăria Municipiului Iași 09.00 - 23.00, Esplanada Halei Centrale Sărbătoarea Vinului Organizator: Primăria Municipiului Iași 10.00 - 18.00
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
recent pe siteul oficial un articol ce numit “Șapte teatre care îți taie respirația”, printre acestea se regăsește și Teatrul Național din Iași ce a fost construi în locul vechii primarii a orașului, între anii 1894 și 1896. Acesta daposteste adevărate monumente de artă: Cortina pictată în 1896, Cortina de fier, pictată de Al. Goltz; Plafonul pictat de Al. Goltz, în culori pastelate, Candelabrul din cristal de Veneția cu 109 becuri. În prezent această clădire găzduiește și Opera Română. Citește tot...
Bbc Iasi [Corola-blog/BlogPost/94749_a_96041]
-
lucrurilor precum privirea-ntîmplătoare ce le-o arunci drept pomană. De-acum De-acum sub pojghița de gheață se petrece totul micile marile istorii ale zilei munții bibliotecile șoaptele din bucătărie strănutul motoarele departele strîngerile de mînă cartierele aproapele paturile încăpățînările monumentele etajele pariurile sărbătorile sub stratul fragil de gheață sunt toate așteaptă să se desprimăvăreze odată să curgă la vale Dumnezeu. Poemele Scunde și atît de naive poemele tale aidoma unor copii ce-au uitat să mai crească.
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4799_a_6124]
-
Doina Ruști Din ușa bisericii Sf. Pantelimon se deschide o străduță ca o alee până în Traian, iar în intersecția asta mică, pe locul unei coșmelii, demolată anul trecut, primăria a ridicat un monument. Este vorba despre un bloc de marmură, cam cât un televizor cu diagonala de 50, lustruit bine și proțăpit pe un mic postament cubic, de ciment. Leonard l-a văzut chiar de pe când era coborât cu efort dintr-o mașină
Poveste de PAȘTE by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7399_a_8724]
-
valoare blocului săpunos, lângă care nu văzuse încă pe nimeni oprindu-se. Și-a luat vechiul șablon de plastic și-un marker mov, iar în mai puțin de un sfert de ceas a acoperit cu litere mici obrazul făinos al monumentului. Mai întâi a scris titlul: Aici zace comoara Principelui Ghica." Apoi, ceva mai mic, a rotunjit cu grijă și celelalte litere: Într-un text vizionar, din secolul al 18-lea, se spune că peste 300 de ani se va naște
Poveste de PAȘTE by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7399_a_8724]
-
citeau din curiozitate ori din neglijență, gândindu-se apoi la el până când intrau pe poarta bisericii. Mulți aprindeau o lumânare în paraclis, visând la comoara Ghiculeștilor. Apoi, câte unul se întorcea plin de gânduri și îngropa discret un bilețel lângă monumentul Primăriei. Leonard aduna imaginile hăpănite de micul glob de sub geam și-și făcea și el vise mari despre un film care să cutremure lumea, o poveste despre fraierii care începeau să îngenuncheze mai degrabă în fața pietroiului din răscruce decât în
Poveste de PAȘTE by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7399_a_8724]
-
Mâni întreprinzătoare au adus cărămizi și apoi pietre și scânduri, sub care stăteau tescuite bilețelele locuitorilor din tot cartierul. Iar în Vinerea Patimilor au început să curgă și din alte zone. Căci vineri seara, când părintele cânta Prohodul, în intersecția monumentului, pe care acum oricine îl numea Piatra Comorii, au descins televiziunile. Și, chiar la știrile din acea seara, Leonard a auzit cum vocile haiducești ale unor reportere anunțau marele miracol de la Biserica Sf. Pantelimon. Imediat după știri, au și început
Poveste de PAȘTE by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7399_a_8724]
-
iar, de la fereastra lui, Leonard a văzut fețe și spinări de oameni care își puseseră nădejdea în textul mov, scris cu markerul. Bineînțeles, toată lumea știa că era opera unei mâni oarecare. Primăria chiar amenințase că va cere despăgubiri pentru distrugerea monumentului, iar artistul dăduse mai multe interviuri în care deplângea starea de incultură a nației lui. Dar acestea erau fapte secundare. În vena destinsă a străzii Traian pulsa sângele unei dorințe pe care nimic în lume n-o mai putea opri
Poveste de PAȘTE by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7399_a_8724]
-
unul dintre soldați a bătut de trei ori cu patul puștii în ușă. Deschideți! Deschideți, circarilor, tu-vă mama voastră de bandiți împuțiți - dacă nu, tragem! Nu aveți decât". Nu auzeau bine? Era un ecou. Aici se va înălța un monument al soldatului necunoscut, oricum... Habar nu aveau pe ce lume sunt, de fapt: nu suntem în Moldova? Unde ăia, deportații"... ăia erau morți demult, culoarea lor gălbuie, de rapiță, descompusă, osândise lanuri întregi. Nu mai rămăsese viu, după gratii, decât
Poezii by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-journal/Imaginative/8259_a_9584]
-
artistice cu valoare universală din spațiul nostru cultural. Cel care l-a înlocuit atunci pe Marin Sorescu și a semnat acea decizie odioasă nu a fost nici poet și nici altceva la fel de îndepărtat de problemele artelor plastice și, implicit, ale monumentelor, ci chiar un om de specialitate, pictor de felul lui, fost președinte al UAP, fost director al Muzeului Național de Artă, adică nimeni altul decît Viorel Mărginean. Într-o asemenea situație limită, în care, împotriva naturii, decizia politică se substituia
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13145_a_14470]
-
Al doilea text e semnat de Nazaria Buga și într-un fel ia apărarea unei imposturi: traducerea de către dna Viorica Enăchiuc a Codexului Rohonczi. Scris pretențios, articolul nu omite obiecțiile ridicate de specialiști, dar înclină să vadă în traducere un monument cultural. * În ultimele două numere din 2003 ale Magazinului istoric, un „document” senzațional: interviul acordat dnei Lavinia Betea de către dna Mândra Gheorghiu, fiica Licăi Gheorghiu și nepoata lui Gh. Gheorghiu-Dej. Portretul celebrei, cîndva, actrițe (nu prin talent) este, sub condeiul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
sunt scrierile despre București care apar astăzi în afara granițelor României. Anonimatul în care a fost proiectat acest mare oraș are numeroase cauze și, având în vedere importanța sa de-a lungul secolelor în această parte a Europei precum și numeroasele lui monumente, această stare de lucruri nu se justifică câtuși de puțin. În peisajul foarte sărac al publicațiilor privitoare la acest subiect se situează cartea doamnei Catherine Durandin*), profesoară de istorie românească și istoria relațiilor internaționale la Institutul Național de Limbi și
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
pariziană și, de atunci, întreaga sa carieră intelectuală este legată de capitala noastră al cărei farmec și detalii semnificative a știut să le perceapă cu multă comprehensiune. Impresiile sale directe privesc atât viața de toate zilele a locuitorilor cât și monumentele simbolice, dintre care Casa Scânteii și Casa Poporului sunt descrise cu interes din cauza felului foarte sugestiv în care întruchipează puterea totalitară. Din păcate, monumentele din alte epoci lipsesc în carte, probabil de teama unei posibile, nemeritate, acuzații de “ghid turistic
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
cu multă comprehensiune. Impresiile sale directe privesc atât viața de toate zilele a locuitorilor cât și monumentele simbolice, dintre care Casa Scânteii și Casa Poporului sunt descrise cu interes din cauza felului foarte sugestiv în care întruchipează puterea totalitară. Din păcate, monumentele din alte epoci lipsesc în carte, probabil de teama unei posibile, nemeritate, acuzații de “ghid turistic”. Sunt prezente numai Templul Coral și Catedrala metropolitană, a cărei descriere mi se pare însă prea fugitivă. Diagnosticul cade într-o manieră șocantă: “Această
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
construcțiile de proporții umane, cu un echilibru al volumelor moștenit în bună măsură de la arhitectura bizantină, adesea dezvoltată într-o manieră originală. Ceea ce face interesul cărții este întrepătrunderea istoriei propriu-zise cu etnologia urbană și antropologia culturală. Orașul nu înseamnă numai monumentele sale, ci și locuitorii săi. Există în carte descrieri evocatoare ale farmecului multor interioare din București, ale spațiului privat impregnat de amintiri. Sub regimul totalitar, spațiul privat s-a delimitat adesea de cel public ca un spațiu al libertății: „Când
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
Lafayette, adunat de la elevi, a făcut posibilă începerea lucrărilor de reamenajare a reședinței regale de la Versailles. După primele explozii de entuziasm, a existat o anumită îngrijorare în rîndul funcționarilor guvernamentali - poștași, inspectori, miriade de slujbași mărunți, paznicii toaletelor publice, gărzile monumentelor naționale, inspectorii vamali și cei ai inspectorilor - care, gîndindu-se mai bine, s-au temut cu toții că li s-ar fi putut micșora veniturile. Totuși, o proclamație generală emisă de rege, care a instituit un statu quo în această privință, a
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
s-ar fi putut micșora veniturile. Totuși, o proclamație generală emisă de rege, care a instituit un statu quo în această privință, a domolit toate neliniștile și a creat o loialitate înfocată în rîndul concesionarilor. În aceeași perioadă, Ministerul pentru Monumentele Naționale i-a remis regelui o factură în valoare de trei sute de mii de franci - suma cheltuită cînd prințesa Clotilde nu numai că a pus în funcțiune jocurile de apă ale fîntînilor de la Versailles, dar a folosit și reflectoarele timp
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
trebuia reîmpărțit. Prin consens, s-a renunțat la diagonala trasată din colțul din stînga sus în cel din dreapta jos, dat fiind că păstrarea ei ar fi produs o monotonie obositoare în ceea ce privește blazoanele celor vii și o lipsă de demnitate a monumentelor funerare ale celor decedați. Fabricanții de trăsuri, șomeri de zeci de ani, au fost smulși din pasivitatea senilă a pensiei ca să repare spițele și obezile diligențelor și să supravegheze înlocuirea arcurilor care ieșiseră prin piele. Armurierii au reînvățat cum se
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
cu ani n-avu pereche/ Resonul 16 lirei tale, poete glorios!/ O nație în doliu îți cântă reînvierea/ Când corpul tău se pleacă țărânei în mormânt/ Tirana moarte aicea își arată puterea/ Geniu-ți însă o-nvie de-ți nalță monument”17. Moartea poetului este deplânsă în elegii funebre, de Zaharia Antinescu 18, Iustin Popfiu 19, se oficiază servicii funebre și parastase la Bistrița, Năsăud, Blaj, Sibiu, iar Bariț, aflat la Viena, trimite o telegramă de condoleanțe familiei îndoliate. Profesorii blăjeni
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
funebre și parastase la Bistrița, Năsăud, Blaj, Sibiu, iar Bariț, aflat la Viena, trimite o telegramă de condoleanțe familiei îndoliate. Profesorii blăjeni vor lua, la puțină vreme după moartea poetului, inițiativa deschiderii unei liste de subscripție publică pentru ridicarea unui monument închinat lui Andrei Mureșanu. În 1882, când osemintele poetului sunt reînhumate în cimitirul din Groaveri, brașovenii au ridicat poetului o impunătoare piatră funebră.
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
prezentate în ortografia lor originală, adesea deconcertanta, scrisorile de la prieteni români (Cecilia Cutzescu-Storck, Marcel Mihailovici, V.G. Paleolog, Milită Petrașcu, Tristan Tzara, Ilarie Voronca ș.a.), manuscrise ale unor eseuri dedicate lui Brâncuși de autori români, precum și corespondență legată de proiectele de monumente solicitate din țară". Excepțională valoare de document a cărții este dată în primul rând de ansamblul scrierilor autografe ale lui Brâncuși în limbile română și franceză. Acolo au "zăcut" - până la acest moment al aducerii lor la lumină - frazele care ar
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
lungul secolelor viitoare singurul obstacol peste care nu se va putea trece ...". Remarcabilul aport al volumului apărut la Editură Humanitas la prezența - dar mai ales viitoarea - exegeza brâncușiana este completat de capitolele Corespondență cu și de la compatrioți, Comenzi publice de monumente: documente și corespondență și Eseuri inedite despre Brâncuși. Constantin Brâncuși, Aforismi (în colecția Carte d'artisti n. 20) A cură di Paola Molă Ed. Abscondita, Milano, 2001 Concepția editorială și condițiile grafice de excepție caracterizează selecția și traducerea italiană a
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]