3,885 matches
-
ca întindere și bogăție de informații, cartea se bucură de o pertinentă prezentare și prefațare din partea prof. Gheorghița Durlan (alias Georgia Landur Vintilă) din Teleorman și a preotului protopop Pavel Postolachi din Pașcani. Afirmam mai sus că această lucrare este monumentală nu numai ca întindere, ci mai ales prin bogăția de informații și prin munca titanică ce a presupus cercetarea arhivelor, a altor lucrări de specialitate și a altor surse. Însă, departe de a cădea în stereotipie și a fi un
O CARTE DOCUMENT (OPINIA UNUI ZIARIST.) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1465993980.html [Corola-blog/BlogPost/370023_a_371352]
-
material, financiar și sufletesc. Toate acestea prin atenta nepăsare, un fenomen distrugător, a factorlor locali! Au fost și sunt demersuri personale și nu numai, pentru obținerea și concretizarea unor condiții decente de lucru - de creație artistică în domeniul sculpturii, artei monumentale, s.a. pentru binele și inobilarea cultural-spirituală și frumosul artistic al comunității locale, al neamului. Și aceasta din păcate nu numai pentru mine personal. Sunt zeci de cazuri de creatori în Oradea. Întâlnim în tagma creatorilor de pretutindeni un concept și
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL REALES AL MUNICIPIULUI ORADEA de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 by http://confluente.ro/cornel_durgheu_1466201872.html [Corola-blog/BlogPost/375598_a_376927]
-
creație, stagii experimentale pe diferite domenii artistice, colaborări reciproc interesate cu oficialitățile locale și nu numai, punând în vizor și analiza spațiile verzi din cuprinsul Oradiei și cele adiacente - care cer așa ceva - pentru a fi inobilate cu lucrări de artă monumental/spațială pe diferite tematici, pentru evidențierea și inobilarea istoriei neamului românesc și de ce nu pentru evocarea și prețuirea contemporanilor noștri, prin sau din materiale alternative; lemn, piatră, metal, beton armat, și totodată punându-se accent pe dezvoltarea unui turism balnear
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL REALES AL MUNICIPIULUI ORADEA de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 by http://confluente.ro/cornel_durgheu_1466201872.html [Corola-blog/BlogPost/375598_a_376927]
-
Grupul statuar al Episcopilor Greco-catolici, Coplexul sculptural-arhitectonic „Brătianu”, Grupul statuar „Horea, Cloșca și Crișan”, Monumentul Iuliu Maniu, Lupoaica cu pruncii, ș.a, în spații deja gândite de noi. Să nu mai vorbim de vechile proiecte de realizare a unor busturi monumentale expresive, pe aleile parcurilor orădene ale unor personalități ale culturii și istoriei locale, transilvane și naționale, în prezent spații sărace și austere de altfel! Astfel ar fi realizate cu forțe creatoare locale, ușor de coordonat printr-un manegement viguros, prin
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL REALES AL MUNICIPIULUI ORADEA de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 by http://confluente.ro/cornel_durgheu_1466201872.html [Corola-blog/BlogPost/375598_a_376927]
-
de altfel! Astfel ar fi realizate cu forțe creatoare locale, ușor de coordonat printr-un manegement viguros, prin constituirea unui organism sănătos și puternic într-un atelier - Centru de creație, (sunt atâtea spații neutilizate în Oradea!), o salbă de lucrări monumentale care ar înzestra mult mai mult frumusețea spirituală a orașului, istoria lui, dar și viața materială și financiară a artiștilor oradeni-bihoreni! Ar fi un gest de responsabilitate și patriotism local! Condamnându-i pe cei ce se fac vinovați de complicitate
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL REALES AL MUNICIPIULUI ORADEA de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 by http://confluente.ro/cornel_durgheu_1466201872.html [Corola-blog/BlogPost/375598_a_376927]
-
ce se fac vinovați de complicitate morală, adică lipsa de curaj civic și inițiative, sper că în următorii 4 ani de primărie, peisajul urban, estetic și istoric al Oradiei să se îmbogățească cu cel puțin 100 (una sută) de lucrări monumentale de for public, de statui evocatoare, semne și însemne decorative, etc. Se întreabă unii de ce mă implic în astfel de activități, de demersuri, de adresări? Pur și simplu, deoarece mă pricep, pentru că am fost întotdeauna un nemulțumit de „puținul” din jurul
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL REALES AL MUNICIPIULUI ORADEA de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 by http://confluente.ro/cornel_durgheu_1466201872.html [Corola-blog/BlogPost/375598_a_376927]
-
În seara de 5 noiembrie 2016 am avut din nou plăcerea deosebită de a participa la o manifestare artistică de excepție organizată de ARO Asociația Românilor din Frankfurt și Împrejurimi (ARO Rumänischer Kulturverein Frankfurt und Umgebung e.V.) în monumentala biserică Matthäuskirche, unde se ține din 1979 slujba duminicala a Parohiei Ortodoxe Române din Frankfurt „Adormirea Maicii Domnului”. Unul dintre obiectivele urmărite de ARO este de a împărtăși concetățenilor noștri germani artă, cultura și obiceiurile românești. Manifestarea din seara respectivă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/11-artisti-romani-din-frankfurt/ [Corola-blog/BlogPost/92397_a_93689]
-
reconsiderarea secțiunilor podurilor, redimensionarea sistemelor de canalizare și de scurgere a apelor pluviale”. Lucrările realizate de către Administrația Bazinală de Apă Siret, conduse cu rod de un director care întemeiază expresii metaforice în spirit și le coordonează în act, la scară monumentala, inginerul Emil Vamanu, leagă în Moldova destinul apelor de destinul uman. Peisajul magnific riveran al Moldovei, atât de afectiv plasticizat în multe rânduri de către dr. ing. Emil Vamanu, ca parte a frumosului natural, devine prin lucrările ce țintesc siguranță oamenilor
DR. ING. EMIL VAMANU. APA, MATERIE VITALĂ ŞI ACT ESTETIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_ing_emil_vamanu_apa_mat_aurel_v_zgheran_1380091711.html [Corola-blog/BlogPost/360976_a_362305]
-
Wind, la Galeria Les Cordeliers din Romans-sur-Isère (1999), și Finish the Poem, la Galeria S.A.N. din Sénart (2002), pe lângă numeroase expoziții de grup, în țară și peste hotare (Olanda, SUA). În 2008, urmează prima expoziție personală ca propunere de pictură monumentală, Urban Capella / Eroi și Judecători, la Galeria Cărturești, din București. În 2010, renunță definitiv la munca de advertising și se dedică exclusiv celei de artist vizual. Se afirmă ca pictor figurativ în 2011, cu Playboy Afternoon, la Dancona Budis Gallery
DAN VOINEA, PLASTICIAN DIN ROMÂNIA, EXPUNE LA TÂRGUL VOLTA DIN NEW YORK de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/i_c_r_new_york_1488422038.html [Corola-blog/BlogPost/363211_a_364540]
-
lucrări de autor, 70 volume coordonate sau în colaborare, peste 500 de studii și articole, la care se adaugă o lungă listă de eseuri, recenzii, prefețe, note, semnale editoriale ș.a. Colecția „Românii în istoria universală”, ete o altă operă istoriografică monumentală care a ajuns la volumul cu numărul 163 și pe care profesorul Buzatu a coordonat-o de mai mulți ani. Regretatul profesor și cercetător ieșean face parte din categoria acelor istorici contestați cu vehemență de mai tinerii colegi de breaslă
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul by http://uzp.org.ro/prof-gheorghe-buzatu-a-plecat-la-intalnirea-cu-maresalul/ [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
se știință ai Țării, pe care a iubit-o și respectat-o cum numai el a știut - Șerban Alexianu Cuvintele nu au cum să acopere uriasa și nedreapta durere în fața dispariției fizice surprinzătoare a Profesorului Gheorghe Buzatu. In Istoria României, monumentala sa opera cu referire în special la epoca celui de-Al Doilea Război Mondial, a însemnat dovada probității ștințifice de o excepționala rigoare. A dispărut un mare istoric, un om de o valoare deosebită,un mare și adevarat Patriot Român
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul by http://uzp.org.ro/prof-gheorghe-buzatu-a-plecat-la-intalnirea-cu-maresalul/ [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
o cangrenă. Recunoscut politolog, el aduce în discuție chestiuni foarte actuale ale filozofiei politice, precum apartenență etnică și multiculturalism, multiculturalism și pluralism, pluralismul cultural etc. Sub titlul Universalitatea operei eminesciene, profesorul face o prezentare (preocupare a sa din ce în ce mai susținută) a monumentalei lucrări, unică în spațiul literar românesc, Mihai Eminescu. Dicționar enciclopedic, realizată de reputatul eminescolog, acad. Mihai Cimpoi (publicată la Editura „Gunivas” din Chișinău), subliniind importanța covârșitoare a acesteia pentru eminescologie și literatura română, punctând câteva idei susținute de autor, între
O CARTE DE SINTEZA DESPRE CULTURA ROMANA SI RAPORTAREA LA UNIVERSALITATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1411561883.html [Corola-blog/BlogPost/376392_a_377721]
-
acolo, însă festele ce-mi juca imaginația.. faptul că și tu ai o posibilitate vastă de schimbare rapidă și de a te semăna în fapt cu cele mai frumoase femei ale lumii fără ca să fi! Frumusețea ta nu-I una monumentală, cu atât mai puțin una rece. Frumusețea ta vine din interior, din comunicarea fără de interpretare a mirajelor interioare existente în tine. Poate de aia nici nu ți-ar fi trebuit moștenirea ce aș fi putut să ți-o las, pe
NECROLOGUL PERSONAL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1417259392.html [Corola-blog/BlogPost/371989_a_373318]
-
unei matrice primordiale. Pentru că tot ce se leagă pe pământ este legat și în cer prin Legea Universului. În ceea ce mă privește, spre deosebire de Brâncuși, care nu opera cu goluri, eu operez cu goluri și plinuri echivalente. Există în sculptura mea monumentală o influență a marelui sculptor englez Henry Moore. Brâncuși spunea că golurile nasc umbre, și era urmărit de aceste umbre. Golurile din sculpturile lui Henry Moore n-au născut umbre, ci doar viziuni spre găurile negre, spre alte lumi paralele
BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1455880474.html [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
-
foarte benefică pentru celula vie. Acest generator de energie solară, construit din 8-16-32- 64 “coloane cuantice” și asamblate la această Stea Arzătoare cu 8 Raze care se multiplică în expansiune infinită spre Cerul Cristalin, ar putea deveni azi o construcție monumentală hipersferică, transcendentală, insensibilă la războiul informațional său atomic. Este, dacă vreți, Șarpele înfocat de aramă al lui Moise (Numeri, 21; 8, 9) sau Scăldătoarea Betseda (Ioan, 5; 2, 3, 4.), sau Izvorul Tămăduirii (pe care la un moment dat am
BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1455880474.html [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
-
zeu este în măsură să provoace coborârea fluxului divin asupra lui însuși, devenind el însuși un tron de energie solară peste care se așează un alt tron cu Coroana regală. Îmi aduc aminte că maestru Barbu Brezianu, care a scris monumentala monografie “Brâncuși în România”, înainte de a trece în eternitate, mi-a spus la telefon să fac tot posibilul să continui proiectul de templu al lui Brâncuși. Spunea maestrul, în vârstă de 98 de ani, că, prin sculptura mea, m-am
BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1455880474.html [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
-
am fost și nu sunt! Altfel probabil că oricine în locul lui ar fi trebuit să continue. Sunt proiecte și proiecte. De fapt, până la urmă ce este rău în faptul că Biserica Ortodoxă, ca Biserică Națională, va avea o catedrală mare, monumentală, spectaculoasă? Cum i-ar fi stat lângă Palatul Parlamentului unei bisericuțe pipernicite, amărâte și... din lemn? Probabil că unii ar fi exultat privind imaginea asta caricaturală. Și apoi, iată, cu bani mulți și în totalitate de la contribuabili s-a facut
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
Ziua Eroilor (ce frumos!), de ce nu s-ar numi chiar așa: Catedrala Înălțării? Mi s-ar părea mult mai soft și mai duhovnicesc, și nu cred că și-ar împuțina nici importanța, nici frumusețea. Pentru că în plan arhitectonic va fi monumentală. O vor admira pizmaș și tăcut chiar și cei care astăzi cârtesc. Așa e lumea! Reamintesc un fragment din replica aceea: ... Problema voastră-i Catedrala, dar nu de ea ni-i goală țara, ci de cei care s-o iubească
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
la Editura Mașina de Scris, în anul 2005, fiind premiată de Uniunea Scriitorilor. Acest masiv volum înglobează o muncă titanică de cercetare, documentare și interpretare.Din 1941, când a apărut Istoria Literaturii Române a lui George Călinescu, este cea mai monumentală lucrare de gen până în 2005. Dacă Istoria lui George Călinescu, aproape, n-a omis pe nimeni din scriitorii care au scris în limba română, indiferent dacă au trăit pe teritoriul românesc, s-au nu, în schimb Alex Ștefănescu a trecut
ARTA ŞI LITERATURA ÎN CONCEPŢIA LUI ALEX. ŞTEFĂNESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Arta_si_literatura_in_conceptia_lui_alex_stefanescu_al_florin_tene_1326202775.html [Corola-blog/BlogPost/361898_a_363227]
-
argintiu) sunt arborii locului. Trec Podul Sculy, peste Cuiejdiul deseori năbădăios, neamenajat, încă, cum trebuie. Ochii mi se izbesc, a câta oară, de blocul sanitar (laboratoare), plantat premeditat acolo de ateii trecutului de tristă amintire, pentru a obtura privirea spre monumentala biserică Sf. Ioan Botezătorul (Mărăței). Ce deschidere, cu scări largi și fântână, aș face! Peisajul s-ar schimba total prin punerea în valoare a superbei verigi energetice. Da, lanțul energetic protector mai are foarte puțin și este adus la standardele
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1374748951.html [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
partide, dar PAP (partidul acțiunea poporului) guvernează din 1959. Alte partide: partidul muncitorilor, partidul democrat, ... OBS: Când Șir Stanford a sosit în Singapore erau 1500 de indieni, iar azi chinezii sunt 77,3%! Deși populația locuiește în apartamente luxoase și monumentale clădiri, totuși Singapore e un oraș VERDE. Au fost plantați pe fiecare drum și în parcuri peste 856000 de arbori. Acolo unde nu sunt construcții sunt parcuri și grădini cu fântâni arteziene care merg tot timpul, fiecare de un alt
SINGAPORE de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1442382498.html [Corola-blog/BlogPost/343987_a_345316]
-
a fost luat din casa din Sinaia și împușcat pe partea dreaptă a șoselei Ploiești - Strejnic, la 15 metri distanță de șosea. De asemenea, județul Prahova s-a aflat în sfera studiilor lui Nicolae Iorga. Filmul documentar începe cu imaginea monumentală a lui Iorga vorbindu-le românilor despre importanța muncii în societatea românească, numind-o „cel mai puternic dezinfectant al tuturor neajunsurilor morale” și se termină cu poezia lui Nicolae Iorga „Brad bătrân” în care autorul își prefigurează propria moarte: „ A
OAMENI CARE AU FOST – NICOLAE IORGA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1480845273.html [Corola-blog/BlogPost/381024_a_382353]
-
familiei Buhușeștilor, ca să nu mai vorbim de fosta fabrică de postav, care a întreținut și dezvoltat orașul, peste un secol). Mai trebuie spus, cu o ironie amară, punând un cristal de zahăr într-o ceașcă de mătrăgună, că pe porțile monumentale ale unuia dintre palate, un basorelief ce reprezintă capul de bour, are în loc de coarne, două mânere de toporâște. Iar, în mijlocul orașului, este Casa de Cultură ce-așteaptă a fi slujită de către oameni întocmai așa: de cultură (dar unde-or fi
GHEORGHE CAUTIŞANU. O ŞTIU CEI DIN VECHEA GARDĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1442810023.html [Corola-blog/BlogPost/373791_a_375120]
-
și eruditul etnolog englez, Edward A. Armstrong, în amplul său studiu The Ritual of Plough, apărut în anul 1943, în revista de specialitate Folklore, LIV, studiu despre care, marele istoric al religiilor, savantul român, Mircea Eliade, vorbește în lucrarea sa monumentală, Istoria religiilor. Subliniem observația că slavii de răsărit au cunoscut ceva asemănător, legat de cântecul slăvirii plugului, prin anul 1028, după cum nota etnologul rus Vladimir Ivanovici Cicerov, care a cercetat îndeaproape și adnotările unui alt mare cercetător în domeniu, Sokolov
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
și firea ) sub formă de culori ordonate cu teme - sarjă ca în arta-plastică, dar apoi, transformându-le din forma viziunii plastice în poezie...cristalizându-o în idei lăuntrice cu o fină precizie. Poeta oferă prin poezia din această carte, compoziții monumentale dar și cu o linie acustică iscoditoare: ( Ou; Să mâncăm un măr; Cântarea cântărilor; Adâncul; Cartea lui Iov; Cameleonul ). ......................................................... ,, Unde-i credința, unde-i neprihana Ce-o cauți ca năuc între jivine ? Cresc coroane și copite iar dojana Ți-e
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1446211142.html [Corola-blog/BlogPost/384753_a_386082]