272 matches
-
limbaj specific domeniului religios presupune decelarea unor trăsături care îl disting de celelalte forme de manifestare discursivă. În acest sens, Gh. Chivu susține că specificul limbajului religios nu este conferit doar de terminologie, ci și de trăsături precum: caracterul arhaic, monumentalitatea, necesitatea de a păstra distanța față de vorbirea curentă, fără a pierde însă capacitatea de comunicare și de implicare afectivă; dorința de a echilibra tradiția și modernitatea, sacralitatea și accesibilitatea. La nivelul vocabularului, remarcăm numărul însemnat de arhaisme, precum și specializarea semantică
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
gări și intrări În oraș. Indiscutabil, primul rol al unui asemenea sistem este organizarea circulației, un rol pur funcțional la nivelul orașului. însă, consecința directă este efectul spațial, acest sistem va da orașului o Înfățișare organizată , va fi pretext pentru monumentalitate și efecte plastice îndelung căutate În arhitectură , pregătind posibilități pentru monumental și falnic decor arhitectural. Dorind să desăvârșească Înfățișarea estetică a orașului, planul statuează definitiv caracterul estetic al străzii . Strada este monument colectiv și viu al orașului, elementele sale de
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
se construie?te noul Luvru, desenat de P. Lescot (1500-1578) pentru Francisc I. ?i aici, orizontală subliniaz? cele trei niveluri, �n ciuda a trei profiluri de fă?ad? ?i a unei modenaturi care urc? de la parter p�n? la coronament. Monumentalitate ?i distinc?ie, aliate bog?-?iei, caracterizeaz? acest stil clasic nou, apanaj regal. Tot at�ta originalitate, dar diferit?, g?sim �n limbajul clasic creat de Ph. Delorme (aprox. 1510-1570) la castelul Anet (aprox. 1547-1555), construit pentru Diana de Poitiers
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de D. Boytac ?i J. de Castilho; catedrală din Gra-nada (�ncep�nd din 1533), construit? de E. Egas ?i D. de Silo�. Desigur, P. Machuca comand?, �nc? din 1527, pentru Carol Quintul, palatul de la Granada, cu o distribu?ie ?i o monumentalitate de-a dreptul italiene?ți. Dar abia sub Filip al II-lea (1556-1598) modelele clasice invadeaz? arhitectură spaniol? ?i pe cea a Portugaliei, anexat? de Spania �n 1581. Extremă severitate a clasicismului de la Escurial, provenit? din rigoarea român? (Bramante), din
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de triumf ?i dou? pavilioa-ne simetrice �nainte de a intra �n curte. ?i mai mult? grandoare acestei scenografii la palatul Luxembourg, �nceput �n 1615 la Paris, pentru Maria di Medici. Palatul de Juști?ie din Rennes (1618), �ns?, �?i extrage monumentalitatea sobr? din articularea unui nivel de funda?ie cu bosaje, cu un etaj ritmat de pila?tri ?i cu acoperi?uri �nalte f?r? lucarn?. �n 1616, de Brosse deseneaz?, pentru Saint-Gervais, o biseric? gotic? ț�rzie, prima fă?ad
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ordonarea ritmurilor asigur? continuitatea plastic? de la o fă?ad? la alta, urm�nd o dominant? orizontal?. ?i sistemul de ordine, de ferestre, de lucarne este format ?i pro-por?ionat astfel �nc�ț s? imprime edificiului o scar? a c?rei monumentalitate, evit�nd grandilocven?a, exprim? noble?ea. La castelul Maisons, �n interior, cele patru paliere ale sc?rîi, dezvoltate �ntr-o cas? a sc?rîi grandioas? av�nd deasupra o cupol?, dovedesc o virtuozitate tehnic? ?i o concep?ie spa?ial
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i de o excep?ional? ele-gan??. ?i pentru casele cu arcade care m?rginesc Covent Garden (1631-1638, distruse), prima pia?? londonez? �n manieră pie?îi Arme din Livorno sau a pie?îi Royale din Paris, el reg?se?te o monumentalitate clasic? cu ordin colosal, dar mai afectat?. �n ciuda opozi?iei burgheziei fă?? de mecenatul costisitor al Stuar?ilor, reforma stilistic? se conținu?, de exemplu, �n King Charles Block din palatul de la Greenwich (1665) de c?tre J. Webb (1611-1672
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
lui Michelangelo, ba chiar de Panteonul lui Adrian � clerul, măi tradi?io-nalist, �i prefer? un plan �n form? de cruce latin?. Coloanele ?i pila?trii corintici, distribui?i regulat c�te doi pe dou? niveluri, confer? fă?adelor unitate ?i monumentalitate; c�ț despre colonada tamburului domului, aceasta face trimitere la Tempietto a lui Bramante. �n sf�r?it, siluetele oarecum baroce ale turnurilor fă?adei de vest anun?? unele efecte iluzioniste sau grandilocvente ale interiorului. Aceast? arhitectur?-spectacol, pu?în
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
că afirmare a ambi?iilor geopolitice engleze. Dou? aripi �ncadreaz? simetric, cu o emfaz? tea-tral?, corpul cl?dîrîi centrale prev?zut cu un ordin colosal. Silueta de ansamblu este foarte contrastat?, decupat?, dar f?r? c?utarea pitorescului; dimpotriv?, o monumentalitate grav?, dac? nu chiar sumbr?, este ceea ce se remarc?, pro-venind f?r? �ndoial? din ni?te accente palladiene. Cel?lalt arhitect baroc, N. Hawksmoor (1661-1735), colaborator principal al lui Wren, d? �ntreaga m?sur? a originalit??îi sale � superioare celei
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Chiswick House (1720-1753) a contelui de Burlington, dou? imită?îi dup? vila Rotonda de Palladio, se vor prototipul acestui palla-dianism cuceritor (vezi pliantul, foto 16). �n cea de-a doua, modelul este totu?i adaptat pentru a spori habita-bilitatea ?i monumentalitatea datorit? unui joc complex de sc?ri exterioare ?i pentru a-i ad?uga una din primele gr?dini peisagere, desenate de W. Kent. Urmeaz? că arhitec?i, precum R. Taylor (1714-1788) ?i J. Paine (1716-1789), sau arti?ți, mai
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
central? de la Anvers, de L. Delacenserie (1899), este un amalgam f?r? leg?tur? organic? de gotic, Rena?tere, clasic, baroc ?i tradi?ie local?� Din contr?, G. Semper concepe pentru cea de-a doua oper? din Dresda (1871-1878) o monumentalitate foarte demn? pe baz? de referin?e române (Coliseum), neoclasice, schinkeliene, chiar ?i baroce la portic. Cu Opera din Paris (1860-1874), eclectismul are capodoperă să (vezi pliantul, foto 20). C. Garnier (1825-1898) amplific? progresiv efectele stilistice ?i plastice din partea din
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ea vitezei�. Efectiv, A. Șanț�Elia (1888-1916), at�ț �n al s?u Manifeste de l�Architecture futuriste din 1914, c�ț ?i �n proiectele sale de oră? futurist (Citta Nova, 1914), dezvolt? viziuni ale unei metropole a c?rei monumentalitate ?ine de zg�rie-nori, precum ?i de diversitatea ?i rapiditatea fluxurilor celor mai diverse. De altfel, pentru M. Duchamp, interesat la acea epoc? de pozi?iile futuriste, arhetipul oră-?ului futurist este New York, care �este �n sine o oper? de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Perret nu reu?e?te s?-?i fac? acceptat planul pentru Le Havre cu dublu nivel de circulă?ie, dar reu?e?te �n cele din urm? s? �mpace eficacitatea unei construc?îi standardizate, diversitatea sc?rilor ?i efectelor de monumentalitate judicios localizate. A. Lur�at (1890-1970), cunoscut �nainte de r?z-boi pentru modernismul s?u de o extrem? rigoare (?coală Karl Marx, Villejuif, 1933), elaboreaz? pentru reconstruirea oră?ului Maubeuge (1945) o viziune general? ?i o tipologie echilibr�nd func
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
locuibil și, În acelasi timp, o avansare, o extensie a interiorului. În perioada premergătoare Primului Război Mondial, acest element arhitectural ajunsese să aibă o funcție mai mult decorativă (influența franceză - balcoane false) și cu marcareaunui ax compozițional de simetrie al fațadei, creând monumentalitate, și prin atenția redundantă acordată balustradei sau a consolelor ce-l susțin. În limbajul modern se revine la o imagine mai apropiată sensului inițial (cel de platformă careiese În consolă față de planul fațadei), celelalte elemente fiind simplificate la maxim sau
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
1929), Baltagul (1930), Creangă de aur (1933), Locul unde nu s-a întâmplat nimic (1933), Frații Jderi (1935-1943), Divanul persian, (1940), Povestirile de la BraduStrâmb (1941), Anii de ucenicie (1944), Nada Florilor (1951), Nicoară Potcoava (1952). Ceea ce impresionează înainte de toate este monumentalitatea operei, în care se află cea mai amplă frescă a sufletului românesc: “El are realismul lui Balzac și melancolia unui romantic, meditația aspră a lui Miron Costin, voluptatea senzorială a lui Rabelais. E precis că un pictor flamand și inefabil
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
bine înzestrat de Dumnezeu, dar așa de sărac în cultură..."11. S-a mai spus, mult prea aproape de noi și fără să fie cumva vreo șaradă, că filosofia lui Blaga ar fi nici mai mult și nici mai puțin decît "monumentalitatea artificială", sau "exacerbarea conștiinței destinului propriu", ceea ce ar face ca ea să apară "sub forma urît constructivă a voinței de operă sau, în filosofie, a voinței de sistem"12. Și traducerea operei lui Blaga a fost un subiect care a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
cu glugă, este purtată de femei și de bărbați, la drumuri lungi, pe ploaie sau ger. În prezent ea se poartă de către cei mai în vârstă. (în muzeul din Rădăuți sunt expuse mantale din Costișa, ce au un aspect de monumentalitate). Mantia verde a pădurilor, întinsă peste blânda unduire a Obcinilor, coboară până pe valea Sucevei și la noi, în sat. Cioplirea și prelucrarea lemnului se păstrează până astăzi. Consatntin Brâncuși spunea: "Gândește-te că stejarul din fața ta este un bunic înțelept
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
conglomerat de sate. Nenumărate biserici, chiar cele mai mari dintre ele de dimensiuni modeste, și câteva palate ale domnitorilor sau boierilor (le spunem „palate“, dar nu erau În fond decât case mai mari și mai cu grijă construite, departe de monumentalitatea palatelor apusene) dădeau relief unei aglomerații de tip rural. Orașele occidentale au Început prin a fi orașecetăți, bine strânse Între ziduri, cu clădiri pe mai multe niveluri, și fără spații lăsate În voia lor (este și tipul care se Întâlnește
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de tip american: Palatul Telefoanelor, așezat chiar lângă Teatrul Național și dominându-l. Sinteza la care se ajunge — ar putea fi numită „stilul Carol al II-lea“ — Îmbină modernismul cu căutarea unui echilibru de factură clasică și cu tendința spre monumentalitate (sunt, În genere, comenzi oficiale, clădiri destinate instituțiilor statului). Tipic, ca axă a orașului, este bulevardul Brătianu, iar În ce privește principalele edificii: Facultatea de Drept (Petre Antonescu, 1935), Academia Militară (Duiliu Marcu, 1939) și, În anii următori, Ministerul de Interne (pe
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
apărut În 2006 o statuie a generalului de Gaulle, inaugurată cu ocazia anului francofoniei. Ce e de văzut Ar fi nedrept ca Bucureștiul să fie judecat după modelul altor capitale. El este altfel. Nu se remarcă În mod deosebit prin monumentalitate, și Încă și mai puțin prin unitate de concepție. Sub acest aspect, Micul Paris se află la antipodul Parisului. Este un oraș dezordonat, de o inegalitate frapantă, un oraș eclectic, făcut din bucăți. Acesta e farmecul lui. <endnote id="6
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nu le mai poți dilua și extinde fără a te situa pe un teren fals, într-un fel de impostură sentimentală. Imaginația înnobilează ignoranța, dar nu o mai absolvă atunci când își pierde inocența. La Catedrala Sacré-Coeur, albă și impresionantă în monumentalitatea ei, rămânem câteva minute absorbiți de uimitoarea panoramă a Parisului. Culoarea galben-maro a peisajului urban din fața noastră, contopindu-se la orizont cu cerul senin, lipsit de orice scamă de nor, îmi dă senzația unei imense cetăți antice. Nu știu dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
animate de o mișcare intens dramatică, reținută însă, redusă la esențial”. Contrastul dintre trupul nemișcat al Domnului și curbele personajelor, care participă la dramă, sau zborul îngerilor în planul superior, atitudinea reculeasă a acestora, în planul inferior, conferă o anumită monumentalitate broderiilor moldovenești. Sfânta Fecioară stă aplecată asupra trupului neînsuflețit al Mântuitorului, în timp ce Maria Magdalena ridică brațele în semn de nesfârșită durere, iar Ion ține mâna domnului în mâna sa. Din Bizanț s-a moștenit structura logică a compozițiilor, din Orient
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nefericită să emigrez din Țara Maramureșului în Capitala României. Omul de aici e unul strict local, mărunt, fărâmițat, viețuitoarea speriată de câmpie, gata s-o ia în toate direcțiile la cea mai mică boare de vânt, n-are verticalitate și monumentalitate, e o ființă rizomatică. Uite, chiar și la nivel etnografic, cântecele din Maramureș au o structură care ating arheul, stratul freatic de universalitate al sufletului uman, la fel ca formele de artă în care au cristalizat marile civilizații ale lumii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de-a lungul vremii de diverși autori, fie în monografii critice, fie în opere beletristice, de la portretul aureolat romantic la cel riguros realist sau fantezist, aventuros și așa mai departe. În anii din urmă, o asemenea întreprindere (cu ambiții de monumentalitate, firește) nu s-a făcut poate și din pricina atâtor discuții pătimașe, pro sau contra (nevoii ?!) despărțirii de Eminescu. Ceea ce, oricum am lua-o, e o aberație. Iată însă, că o prozatoare de forță, din generația tinerilor scriitori afirmați după înlăturarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
zâmbet din acelea, zâmbetul lui, un zâmbet abia schițat, în colțul gurii/. Se îmbată de miresmele tari ale noii primăveri înspre care își deschide larg porțile inimii..." ș.a.m.d.), romanul se compune încet și temeinic într-un proiect de monumentalitate, în care ființa vie a eminescului se translează spectacular, tot mai accentuat, cu ostentație chiar, în dimensionalitatea mitului pe care îl va reprezenta în istorie. De-acum, totul în roman se reorganizează în registrul polemic (demascator!?) al unei parabole, al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]