10,170 matches
-
de-o parte, cel de-a prezenta o densă paradă de personaje grotești, zugrăvite cu o profuziune de amănunte incitante, dînd senzația îmbătătoare a concretului, iar pe de alta, de-a le încadra într-o perspectivă moralistă fondată pe o morală relativ rară la speța scriitorilor de expresivitate veninoasă, "muntenească". Autorul se vrea - și nu ni se pare chiar hazardat! - "un soi de Saint-Simon, ducele, un cardinal de Retz valah". Dacă mentalitatea de victimă a unei intrasigențe o putem înțelege și
Glose la Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12736_a_14061]
-
ale cărei sublime monumente și comori de artă i le-a dăruit pentru secole cheltuitorul rege". Replica, Lovinescu o dăduse medicului său curant, doctorul Amărăzeanu, legionar convins, om de o indiscutabilă onestitate, care se străduise să salveze în ochii scriitorului morala unei generații ce-și compromisese singură destinul. Se vorbise de Carol al II-lea, căruia medicul nu-i putea ierta imoralitatea și nesocotința față de popor. Amintind de spiritul urbanistic și edilitar animat de înclinația spre monumental, al fostului suveran, Lovinescu
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
totuși, omul a fost un democrat în cea mai înaltă accepție a cuvântului. Nu concepea violențele sub nici o formă și legionarilor nu le-a iertat niciodată că i-au ucis pe Duca, Iorga, Madgearu și mulți alții încă, în virtutea unei morale a asasinatului și a unui cult al morții. E lucru știut că împotriva oricărei ideologii de extrema dreaptă, fraza i-a fost întotdeauna vehementă, nu simplu dezaprobatoare. N-a manifestat simpatie nici pentru extrema stângă, fiind un anticomunist convins. Numai
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
cadrele încătușate ale unei societăți, deci un conflict între două societăți. Aici încep să se întrevadă marile ei posibilități de a intra în ritmul istoriei, de a deveni reflexul imediat al ciocnirilor fierbinți din atelieriele muncii mai întîi, dintre două morale și două filosofii, după aceea". Pe portativ liric, un asemenea crez militant e transpus astfel: "Poeții de azi, poeții cu degetele tremurătoare ca niște plopi și scurte ca niște gloanțe/ poeții cu pietre de toate mărimile prin toate buzunarele/ trebuie
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
stânga, în procesul oglindirii, se schimbă și sensul imaginii propriu-zise, - întâi chipul, ființa ta, cu instincte cu tot, bestială, eventual, uneori, pentru o supraviețuire oarbă, potrivit legilor naturii; apoi imaginea cealaltă, reflectată, inversată, produsul educației, nu-i așa?, al filosofiei, moralei, o imagine îngerească. Nu scosesem un sunet. Omicron însă tresărise simultan ca atunci cînd ești curentat. S-ar mai cuveni să precizez că Omicron nici nu știe românește; și chiar dacă ar ști, nu comunicăm lingvistic, ci doar gând în gând
Autoportret cu lumina stinsă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12795_a_14120]
-
impune o apreciere asupra totalității activității sale care articulează o viziune asupra întregii noastre vieți spirituale, cu valențe multiple: Actualitatea acestui Lovinescu, profund și vizionar, e pentru mine de maximă importanță", ne asigură exegetul. Să relevăm o consonanță între această morală dilatată, plurifuncțională a operei lovinesciene (dl. Lefter o numește ,o morală fabuloasă") și morala analog expansionistă a acțiunii criticilor reprezentativi din decursul ,epocii de aur", nevoiți a profesa și ei ,un soi de filosofie deopotrivă existențială, socio-politică și estetică". Dintr-
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
asupra întregii noastre vieți spirituale, cu valențe multiple: Actualitatea acestui Lovinescu, profund și vizionar, e pentru mine de maximă importanță", ne asigură exegetul. Să relevăm o consonanță între această morală dilatată, plurifuncțională a operei lovinesciene (dl. Lefter o numește ,o morală fabuloasă") și morala analog expansionistă a acțiunii criticilor reprezentativi din decursul ,epocii de aur", nevoiți a profesa și ei ,un soi de filosofie deopotrivă existențială, socio-politică și estetică". Dintr-un spirit elementar de consecvență, din intransigența de atunci decurge (sau
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
vieți spirituale, cu valențe multiple: Actualitatea acestui Lovinescu, profund și vizionar, e pentru mine de maximă importanță", ne asigură exegetul. Să relevăm o consonanță între această morală dilatată, plurifuncțională a operei lovinesciene (dl. Lefter o numește ,o morală fabuloasă") și morala analog expansionistă a acțiunii criticilor reprezentativi din decursul ,epocii de aur", nevoiți a profesa și ei ,un soi de filosofie deopotrivă existențială, socio-politică și estetică". Dintr-un spirit elementar de consecvență, din intransigența de atunci decurge (sau ar trebui să
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
atins? Atinsă culmea care face ca, a posteriori, toate etapele precedente ale călătoriei să devină simple trepte ale scării? Dacă acesta ar fi cazul, romanul lui Tolstoi ar pierde ironia lui esențială și s-ar apropia de o lecție de morală romanțată. Or, nu este cazul. în Epilog, care rezumă ceea ce s-a petrecut după opt ani, îl vedem pe Bezuhov părăsindu-și pentru o lună și jumătate casa și soția ca să se consacre, la Petersburg, unei activități politice semiclandestine. Așadar
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
ei (reamintesc, ne aflăm la începutul anilor '50) în Uniunea Sovietică și în țările satelite ale acesteia, inclusiv România? Firește, închisorile și metodele de reeducare ale comuniștilor, ajunse la apogeu în anii '50, nu intră în discuție în emisiunile de morală a istoriei difuzate de posturile de televiziune din Franța. Mai mult, unul dintre cei care a depus atunci mărturie în fața comisiei, regizorul Elia Kazan (fost el însuși, la un moment dat, membru a Partidului Comunist), a fost violent blamat (inclusiv
Savoarea faptului divers by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12300_a_13625]
-
atâtor altora pe care condeiul meu refuză să-i aștearnă pe aceste pagini... (soțul meu, tatăl meu, Marin Preda, Slavomir Popovici, printre ei). C. P.: Angajarea politică, în plină adolescență, v-a impus, ziceți, "o disciplină de gândire și una morală", necesare caracterului în formare. Puteți explica astăzi în ce a constat această disciplină? N. C.: Bertolt Brecht, într-o poezie, spunea că "omul bun" ("Der gute Mensch") se gândește și la altceva în afara lui însuși. "Disciplina de gândire" și cea
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
necesare caracterului în formare. Puteți explica astăzi în ce a constat această disciplină? N. C.: Bertolt Brecht, într-o poezie, spunea că "omul bun" ("Der gute Mensch") se gândește și la altceva în afara lui însuși. "Disciplina de gândire" și cea "morală" au constat exact în faptul că mă despărțeam de egocentrismul care se năștea în mine (datorită puseurilor creatoare), aderării la o cauză generală și generoasă. Că la ora aceea - în 1940! - aceasta s-a numit pentru mine "comunism" - aceasta merită
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
datoresc toate nenorocirile operei socialiste?" - se întreabă el retoric, ironizându-i pe cei care și-au luat de "nevastă, Doctrina" (Op.cit., p. 82). Dacă am vorbi în termenii lui Max Weber, angajarea sa este una care ține de așa-numita "morală a convingerii", radical opusă "moralei acțiunii" sau a "puterii", adică una ce vizează - cum spune Paul Ricoeur comentându-l pe sociologul german - un optimum etic sau "le souhaitable humain" - ceea ce este de dorit pentru om. (v. Paul Ricoeur, Lectures 1
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
se întreabă el retoric, ironizându-i pe cei care și-au luat de "nevastă, Doctrina" (Op.cit., p. 82). Dacă am vorbi în termenii lui Max Weber, angajarea sa este una care ține de așa-numita "morală a convingerii", radical opusă "moralei acțiunii" sau a "puterii", adică una ce vizează - cum spune Paul Ricoeur comentându-l pe sociologul german - un optimum etic sau "le souhaitable humain" - ceea ce este de dorit pentru om. (v. Paul Ricoeur, Lectures 1. Autour du politique, Seuil, Paris
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
german - un optimum etic sau "le souhaitable humain" - ceea ce este de dorit pentru om. (v. Paul Ricoeur, Lectures 1. Autour du politique, Seuil, Paris, 1991, p. 251). Intră în joc aici și utopia, cum atrage atenția Ricoeur, întrucât " Există o morală universală în măsura în care omenirea își poate proiecta existența ca pe un tot indivizibil", "înțeleasă ca o singură ființă suferindă", dar și în măsura în care profesează "realizarea individuală, deplin singularizată, a vocației umane" (Op. cit., p. 252). Citit sub acest unghi, am putea spune că
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
umane" (Op. cit., p. 252). Citit sub acest unghi, am putea spune că Istrati e un utopist în dubla dimensiune semnalată, căci visează la binele și eticul colectiv și, în egală măsură, la respectul pentru persoana umană. Negocierea între cele două "morale" este pentru el inacceptabilă sau, poate mai exact, față de relativul echilibru dintre ele, opțiunea sa tinde să privilegieze eticul contra "realismului" politic și a acțiunilor ce decurg din el. Dacă suntem însă mai atenți, observăm că ceea ce Weber numise "morală
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
Dacă suntem însă mai atenți, observăm că ceea ce Weber numise "morală a acțiunii" sau a "puterii" este într-o așa măsură distanțat și contrar în raport cu orice exigență etică, încât până la urmă balanța înclină clar în favoarea punctului de vedere istratian: căci "morala forței, a violenței reglate, a culpabilității calculate" - cum scrie Paul Ricoeur detaliind trăsăturile "moralei responsabilității", e descoperită de vizitatorul Uniunii Sovietice ca funcționând violent-unilateral și exclusivist și, pe deasupra, pe baza unor premise deja falsificate. Istrati denunță fără rezerve "putreziciunea precoce
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
a "puterii" este într-o așa măsură distanțat și contrar în raport cu orice exigență etică, încât până la urmă balanța înclină clar în favoarea punctului de vedere istratian: căci "morala forței, a violenței reglate, a culpabilității calculate" - cum scrie Paul Ricoeur detaliind trăsăturile "moralei responsabilității", e descoperită de vizitatorul Uniunii Sovietice ca funcționând violent-unilateral și exclusivist și, pe deasupra, pe baza unor premise deja falsificate. Istrati denunță fără rezerve "putreziciunea precoce", "minciuna, ipocrizia, delațiunea, asasinatul" ca mijloace de a ajunge la putere fără a mai
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
de către organizații și programe constrângătoare, ce nu țin seama de concretul faptelor și existențelor particulare. Ambii se încadrează perfect în categoria oamenilor ce slujesc unei "morale a convingerii", vizând amintitul "optimum etic" și se opun eticii forței și puterii, acelei "morale a realității" care, prea adesea, nu e dispusă să țină seama de exigențele morale propriu-zise și acționează în funcție de interese strict politice, de conjunctură. Cei doi scriitori se regăsesc alături, din păcate de data aceasta, și prin comuna lipsă de ecou
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
impune o apreciere asupra totalității activității sale care articulează o viziune asupra întregii noastre vieți spirituale, cu valențe multiple: "Actualitatea acestui Lovinescu, profund și vizionar, e pentru mine de maximă importanță", ne asigură exegetul. Să relevăm o consonanță între această morală dilatată, plurifuncțională a operei lovinesciene (dl. Lefter o numește "o morală fabuloasă") și morala analog expansionistă a acțiunii criticilor reprezentativi din decursul "epocii de aur", nevoiți a profesa și ei "un soi de filosofie deopotrivă existențială, socio-politică și estetică". Dintr-
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
asupra întregii noastre vieți spirituale, cu valențe multiple: "Actualitatea acestui Lovinescu, profund și vizionar, e pentru mine de maximă importanță", ne asigură exegetul. Să relevăm o consonanță între această morală dilatată, plurifuncțională a operei lovinesciene (dl. Lefter o numește "o morală fabuloasă") și morala analog expansionistă a acțiunii criticilor reprezentativi din decursul "epocii de aur", nevoiți a profesa și ei "un soi de filosofie deopotrivă existențială, socio-politică și estetică". Dintr-un spirit elementar de consecvență, din intransigența de atunci decurge (sau
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
vieți spirituale, cu valențe multiple: "Actualitatea acestui Lovinescu, profund și vizionar, e pentru mine de maximă importanță", ne asigură exegetul. Să relevăm o consonanță între această morală dilatată, plurifuncțională a operei lovinesciene (dl. Lefter o numește "o morală fabuloasă") și morala analog expansionistă a acțiunii criticilor reprezentativi din decursul "epocii de aur", nevoiți a profesa și ei "un soi de filosofie deopotrivă existențială, socio-politică și estetică". Dintr-un spirit elementar de consecvență, din intransigența de atunci decurge (sau ar trebui să
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
decât întru totul lăudabilă (și, fiindcă tot pomeneam mai devreme de Calvino, să nu uităm că și autorul Baronului din copaci punea la loc de cinste amuzamentul, ba chiar îl considera o chestiune cât se poate de serioasă: "Aceasta este morala mea: cineva a cumpărat o carte, a plătit-o cu bani, trebuie să se distreze (...) Cred că amuzamentul este ceva serios", nota Calvino într-o scrisoare adresată lui Carlo Salinari). În cazul lui Eco, însă - și nu de foarte multă
Postmodernism á l'italienne by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12316_a_13641]
-
și experimentele scenice ale lui Artaud și autoarea analizează unitățile și punțile de comunicare din universul complex al gândirii despre teatru al unuia dintre cei mai interesanți teoreticieni ai săi. într-o lume unde cunoașterea și recunoașterea multiculturalismului servește relativizării moralei și conceptelor, demersul multicultural al lui Artaud se îndreaptă în direcția contrarie, a regăsirii unității pierdute, "revendicarea de la acea gândire mitică și magică a cărei logică refuză să separe reprezentarea de eficacitate". Cercetând societățile primitive Artaud caută modalitățile de comunicare
O Utopie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12360_a_13685]
-
avanpremieră, România literară a publicat câteva poeme), ci doar că ar fi o încercare de a se apropia din nou, după câțiva ani buni în care n-au prea păstrat legătura și s-au văzut foarte rar. Dacă există o morală în această carte, atunci despre asta trebuie să fie vorba: viața și ei s-au schimbat, dar poezia a rămas aceeași: "Ne vedem rar, prin vitrinele librăriilor, când ne mai apare poza pe vreo carte." (L.V.). "Viețile noastre s-au
Vieți și poee în oglindă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12347_a_13672]