222 matches
-
legitimării, 31, 126, 128 cinism, 99 circumstanțele politicii, 85 civilitate, 94 coerciție justificabilă/legitimă, 73, 124-126, 128-130, 162, 164 coeziune socială, 26, 132, 134 comportament politic, 11, 33-34, 42, 76, 96-97, 160, 165 comunitate, 84, 149 comunitate internațională, 153 concepția moralistă a politicii, 145 concepții morale comprehensive, 73, 87-88, 90-91, 95, 102, 113, 126 concepții morale "metafizice", 90 concepții morale perfecționiste, 90 concepții/cercetări/teorii politice normative, 55, 65, 78, 100-102, 147 condițiile modernității, 125-126, 128, 164 consecințialism, 76 conservatorism, 104
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
77, 109-110, 145 teoria politică normativă, 9, 30, 32, 101, 114 teoria relațiilor internaționale, 77, 98 teoria statului, 98 teorie ideală, 21, 33-34, 39, 47-48, 122, 134, 146-147, 161 teorie morală, 70, 72, 146 teorie normativă, 65, 72, 147 teorii moraliste, 23 teorii de tranziție, 47 teorii non-ideale, 47 teoriile moraliste ale dreptății, 45, 131 terorism, 56 teza indemonstrabilității principiului egaliității umane fundamentale, 109 teza indiferenței la fapte a principiilor fundamentale ale dreptății, 20, 118 teza primatului dreptății, 35, 46, 48
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
114 teoria relațiilor internaționale, 77, 98 teoria statului, 98 teorie ideală, 21, 33-34, 39, 47-48, 122, 134, 146-147, 161 teorie morală, 70, 72, 146 teorie normativă, 65, 72, 147 teorii moraliste, 23 teorii de tranziție, 47 teorii non-ideale, 47 teoriile moraliste ale dreptății, 45, 131 terorism, 56 teza indemonstrabilității principiului egaliității umane fundamentale, 109 teza indiferenței la fapte a principiilor fundamentale ale dreptății, 20, 118 teza primatului dreptății, 35, 46, 48, 122, 133 toleranță, 16, 85 tortură, 58, 120 U utilitarism
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
căreia mai toate teoriile plauzibile din filosofia politică, de la marxism la libertarianism, se bazează, în ultimă instanță, fie și doar implicit, pe principiul moral al tratării tuturor indivizilor ca egali, atunci mai toate teoriile plauzibile din filosofia politică sunt teorii moraliste. În ceea ce mă privește, cred că Dworkin și Kymlicka au dreptate în această afirmație, pentru că, după știința mea, mai toate idealurile plauzibile, cel puțin prima facie, de organizare socială și politică includ una sau mai multe forme de egalitate (fie
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Morality and the Autonomy of the Political", în British Journal of Political Science 45, 1 (2015), pp. 224-225. 61 Ibidem, pp. 220-227. 62 Iar explicația acestei situații este, desigur, cea binecunoscută tuturor celor care nu citesc doar pe diagonală scrierile moraliste de filosofie politică: aceste scrieri nu sunt lucrări despre politică, în sensul uzual al termenului (i.e., activitatea de guvernare a unei societăți), ci lucrări despre idealurile dezirabile - fie și pe "termen nedefinit" - de organizare politică sau/și lucrări care încearcă
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
morali specificați de teoria politică" (Williams, In the Beginning, p. 3). Are inclusiv moralismul rawlsian, nu doar utilitarismul, o astfel de tendință? Au toate formele de utilitarism o astfel de tendință? Cum se împacă această afirmație cu faptul că teoriile moraliste nu sunt totuși, de obicei, teorii ale politicii, în sensul uzual al termenului? 65 Rawls, A Theory, pp. 397-449. Trad. rom. Rawls, O teorie, pp. 400-448. În ce mă privește, am fost convins de argumentarea lui Cohen (Rescuing Justice, pp.
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Separating the Effects of W from Other Elements of Democracy", American Political Science Review 102, 3 (2008), pp. 393-400). Mă îndoiesc totuși că ea este o teorie cu totul greșită. 72 Nu vreau să sugerez aici, desigur, că toate teoriile moraliste ale dreptății legitimează (doar) politici publice "de stânga", precum cele menționate. Așa stau lucrurile, în mod evident, doar în cazul teoriilor moraliste liberale (i.e., social-democrate) ale dreptății. Lucrurile s-ar putea să stea destul de diferit în cazul teoriilor moraliste "de
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
că ea este o teorie cu totul greșită. 72 Nu vreau să sugerez aici, desigur, că toate teoriile moraliste ale dreptății legitimează (doar) politici publice "de stânga", precum cele menționate. Așa stau lucrurile, în mod evident, doar în cazul teoriilor moraliste liberale (i.e., social-democrate) ale dreptății. Lucrurile s-ar putea să stea destul de diferit în cazul teoriilor moraliste "de dreapta" (i.e., în cazul teoriilor "libert arianismului de dreapta") ale dreptății. 73 Am discutat acest ideal, așa cum este el înțeles de Dworkin
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
teoriile moraliste ale dreptății legitimează (doar) politici publice "de stânga", precum cele menționate. Așa stau lucrurile, în mod evident, doar în cazul teoriilor moraliste liberale (i.e., social-democrate) ale dreptății. Lucrurile s-ar putea să stea destul de diferit în cazul teoriilor moraliste "de dreapta" (i.e., în cazul teoriilor "libert arianismului de dreapta") ale dreptății. 73 Am discutat acest ideal, așa cum este el înțeles de Dworkin sau/și de alți egalitarieni ai șansei, în "Egalitarianismul", pp. 56-71. 74 Inclusiv despre Cohen, care a
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
precum cel al lui Edward Hall despre limitele criticii lui Bernard Williams la adresa moralismului politic (Hall, "The Limits of Bernard Williams's Critique"), care atrage atenția asupra multora dintre erorile cărora le cad de obicei pradă realiștii în interpretarea teoriilor moraliste, mă obligă să subliniez că nu toți realiștii atașează moralismului teze străine acestuia, precum cele repartizate de Geuss, Newey sau Rossi. Nici nu am vrut, de altfel, prin afirmațiile mele din acest capitol, să sugerez că toți realiștii fac acest
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Richard A. Posner ("The Problematics of Moral and Legal Theory", în Harvard Law Review 111, 7 (1998), pp. 1637-1717, The Problematics of Moral and Legal Theory (Belknap Press, Cambridge, 1999)) - susțin în continuare, ca argument împotriva moralismului, că filosofia politică moralistă și argumentarea morală abstractă în general nu au - sau nu pot avea - niciun fel de influență semnificativă în realitate, fie și doar pe termen lung, prin impactul asupra background-ului cultural (Brian Leiter, "In Praise of Realism (and Against 'Nonsense
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și Carole Pateman (Cambridge University Press, Cambridge, 2004), pp. 40-58 și "The Supposed Right to a Democratic Say", în Contemporary Debates in Political Philosophy, (ed.) Thomas Christiano și John Christman (Lanham: Wiley-Blackwell, 2009), pp. 197-212. 46 Nici ideea că teoriile moraliste sunt inacceptabile pentru că la baza lor s-ar afla dorința (secretă) de a "depăși" politica democratică nu stă mai bine din acest punct de vedere. Din câte îmi pot da eu seama, ea nu este decât o versiune a sofismului
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
săi, structurând-o ca instrument al terorii* sale. în zonele pe care le controlează la începutul anilor 1930, el preferă munca silnică; apoi, în perioada Yan'an reeducarea - un amestec de spălare a creierului și de presiune disciplinară cu pretenții moraliste. începând din 1949, arhipelagul concentraționar chinez ia ființă din coincidența a două necesități - a izola undeva masele de prizonieri naționaliști (soldați și funcționari și a-i pune la muncă forțată - și dintr-un model: arhipelagul Gulag* sovietic. După o scurtă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
au luat-o în considerare doar pe cea de drept; iar răspunsul pe care l-au găsit nu a avut nici un efect într-o chestiune de care ar fi putut să depindă însăși existența lor. Al doilea exemplu ilustrează „abordarea moralistă” a politicii internaționale. Se referă la statutul internațional al regimului comunist din China. Ascensiunea acestui guvern a ridicat două probleme pentru occidentali: una morală, alta politică. Erau natura și politicile acestui guvern în conformitate cu principiile morale ale lumii occidentale? Ar fi
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
să nu ai de-a face cu guvernul comunist al Chinei. Faptul că s-a ajuns la această concluzie negând în întregime acest test și răspunzând problemei politice în termeni morali a reprezentat, într-adevăr, un exemplu clasic al „abordării moraliste” a politicii internaționale. Al treilea caz ilustrează șocant contrastul dintre realism și abordarea legalist-moralistă a politicii externe. Ca unul dintre garanții neutralității Belgiei, Marea Britanie a intrat în război împotriva Germaniei în august 1914, deoarece Germania a încălcat neutralitatea Belgiei. Acțiunile
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Rusia ar mișca vreun deget pentru apărarea neutralității Belgiei, în timp ce dacă neutralitatea ar fi încălcată de Germania, probabil s-ar întâmpla contrariul”. La care sir Edward Grey a replicat: „Aici este esența”. Dar s-ar putea adopta poziția legalistă și moralistă potrivit căreia cel care încalcă neutralitatea Belgiei per se, din cauza defectelor sale legale și morale și indiferent de interesele aflate în joc și de identitatea agresorului, justifică intervenția britanică și, dacă tot a venit vorba, pe cea americană. Aceasta a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
secolului al XIX-lea, sau în vremea revoluției spaniole - perioade pe care le-am studiat în mod special - motivul unei asemenea atitudini ținea mult de încetineala evoluției mentalităților, în ciuda pozițiilor de principiu mai degrabă progresiste adoptate în rezoluțiile oficiale. Tonalitatea moralistă a dezbaterilor din mișcarea muncitorească a pus în evidență de nenumărate ori nu numai conservatismul dominant cu privire la locul ce le revine femeilor în familie, ci și pregnanța prejudecăților în tot ceea ce are legătură cu viața privată, și în special cu
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
i-a plăcut. A confecționat flori artificiale pentru a le comercializa, dar a fost dezamăgită, întrucât câștiga doar câte o rublă. Experimentul de reabilitare a continuat. I s-au adus în vizită patru studente ca modele, dar ele, pe poziții moraliste, au început s-o interogheze despre viața ei, ceea ce o făcea să se simtă stingherită. Liubka era extrem de atașată de binefăcătorul ei, îl iubea, îl gratifica cu gesturi de dragoste și tandrețe. El însă o respingea mereu, amintindu-i că
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
întâi, a doua și a treia. În studiul unui text literar trebuie să luăm în considerare mai ales felul în care acesta exploatează plasticitatea pronumelui on în scopuri proprii. În continuare, vom analiza exemple împrumutate din diferite genuri literare. Genurile moraliste privilegiază folosirea lui "on", după cum reiese și din următoarele maxime ale lui La Rochefoucauld 56: On est quelquefois aussi différent de soi-même que des autres (nr. 135)57. On ne loue d'ordinaire que pour être loué (nr. 146)58
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
mod direct, ori indirect, apologia creștinismului de rit răsăritean prin creațiile lor, în centrul cărora stă libertatea. O libertate de sorginte divină, o libertate la care Hristos ne cheamă: "Scoțându-ne de sub lege și de sub păcat, nu la o biată moralistă virtute ne cheamă, ci la deplina libertate ..." (N. Steinhardt, Jurnalul fericirii). Au fost amândoi convertiți: unul de la socialism, altul de la iudaism. Au suferit ambii condamnări, care le vor marca nu doar activitatea literar-artistică, ci chiar viața. În mai multe locuri
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
mai stratificate; să ne ardă cu sabia înroșită în foc. Pentru ca să ne poată trezi la ceva nou. La ceva cu totul nou, neașteptat și nebănuit: la libertate și milă. Scoțându-ne de sub lege și din păcat nu la o biată moralistă de virtute ne cheamă, ci la deplina libertate, la condiția de onoare. Și totodată, cum zice Fericitul Augustin, răpindu-ne îngrijorării căreia îi cedase Marta, ne duce la Bucurie. ("Marta trebăluia, iar Maria benchetuia"). De la condiția de sclav trecem la
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
facă "artă adevărată", "fie ea tradiționalistă, fie dacă voiți s'o numiți artă nouă sau modernistă". Ideile afirmate nu sunt nici ele noi, dar reprezintă o luare de poziție față de presiunile exercitate asupra literaturii de diversele tendințe ("politice, sociale, pedagogice, moraliste sau oricum s'ar numi și oricât de nobile ar fi"). Se susțin ideile maioresciene: arta trebuie să exprime frumosul, arta este morală prin ea însăși. Raul Teodorescu este prudent și atunci când prezintă revista Albatros, precizând că nu toate creațiile
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
o minoritate coruptă și indolentă, care folosește necinstit monopolul asupra puterii politice, pentru a se îmbogăți din procesul de privatizare al economiei, atât direct, cât și slujind interesele străine 7. Republicanii avea o perspectivă asupra politicii extrem de personalizată și de moralistă, perspectivă care explica eșecurile instituțiilor politice, prin argumentul politicienilor corupți. Prin contrast, spre deosebire atât de disidenți, cât și de elite comuniste - care, susțineau Republicanii, au fost mână în mână și sunt co-responsabile, atât pentru inechitățile din trecut, cât pentru
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Zola, Au Bonheur des Dames, p.260-261]. "Îl professait que la femme est sans force contre la réclame, qu'elle finit fatalement par aller au bruit. Du reste, îl lui tendait des pièges plus savants, îl l'analysait en grand moraliste. Ainsi, îl avait découvert qu'elle ne résistait pas au bon marché, qu'elle achetait sans besoin, quand elle croyait conclure une affaire avantageuse" [ibidem, p.261]. "Mais, dès la porte, ces dames étaient perdues. Elles tournèrent à gauche; et
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
fost. Asta ne-a intrat nouă în cap. Și trebuie să-i respecți pe alții și trebuie să nu minți. Asta e... — Cine era mai moralist în familie? Mama sau tata? — Mama, evident. Tata era mai tăcut, dar mama era moralista, mama era cea care ne bătea tot timpul la cap, plus bunica din partea mamei, cu care am trăit în aceeași curte și care ne spunea un lucru. Tot timpul ne repeta: „Să nu spu neți în sat ce-ați auzit
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]