1,104 matches
-
seria Fundației privește tendințele într-un mod mai larg, prezentând evoluția și adaptarea socială în locul calităților umane și culturale dintr-un anumit moment. Mai mult, conceptul psihoistoriei - care dă evenimentelor o aură de fatalism rațional - lasă prea puțin spațiu elementelor moralizatoare. Hari Seldon speră că Planul său va reduce 30.000 de ani de Epocă Întunecată și barbarie la un singur mileniu, un scop de o gravitate morală deosebită. Evenimentele sunt tratate în general ca inevitabile și necesare, nu ca o
Seria Fundația () [Corola-website/Science/314129_a_315458]
-
ș.a. Aproape toți domnii, despre care vorbește Neculce în cursul cronicii sale, au câte un scurt portret sau câte o caracteristică. Dintre toți istoricii și criticii literari, numai George Călinescu l-a caracterizat pe ca având un "ton bârfitor și moralizator." Iată un exemplu de "bârfă" a lui Ion Neculce, cu referire la Dumitrașcu-vodă, dat de G Călinescu în Istoria literaturii... ("op.cit".): "și era om nestătător la voroavă, telpiz, amăgitor, geambaș de cai de la Fanar din Țarigrad; și după aceste
Ion Neculce () [Corola-website/Science/297634_a_298963]
-
fiind amintite în aproape toate compunerile lirice ale vremii: „A lumii cînt cu jale cumplită viața/ Cu griji și primejdii cum este și ața/ Prea subțire și-n scurtă vreme trăitoare/ O lume vicleană, o lume-nșelătoare.” Finalul operei este moralizator: dacă viața lumii este o iluzie, singura consolare a omului este credința în Dumnezeu. • "Letopisețul Țării Moldovei de la Aron vodă încoace, de unde este părăsit de Ureche - vornicul" - continuă cronica lui Ureche din 1594 pînă în 1661, anul morții lui Ștefăniță
Miron Costin () [Corola-website/Science/299037_a_300366]
-
stea, lucrarea nu conține și melodiile propriu-zise, ci numai indicația de glas pe care se cântă aceste texte. În continuare, va publica alte cărți care conțin cântece de lume ("Poesii deosebite sau cântece de lume", 1831) și lucrări cu caracter moralizator. În anul 1838, moare mama sa, Tomaida. Rămânând singur pe lume, decide să se căsătorească din nou, de data aceasta cu o tânără de numai 18 ani, pe nume Ecaterina, fiica Aniței a lui Asanache, fost vinicer domnesc. În ciuda opoziției
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
a compus canțonete cu caracter politic ce au fost jucate pe scenele craiovene. Liviu Rebreanu spunea despre Carada că și-a „"început viața cu versuri și a sfârșit-o cu poezia cifrelor"”. Opera lui propune spectatorilor și cititorilor atât idei moralizatoare, cât și idei patriotice, poeziile și poemele sale ele având un caracter naționalist. Ele au pătruns și în Transilvania. Cea mai cunoscută poezie caradiană, modestă ca valoare literară, este „Pandurul cerșetor”, scrisa cu doi ani înainte de Unirea Principatelor Române. Iată
Eugeniu Carada () [Corola-website/Science/306443_a_307772]
-
care îl definesc și nu a identității individuale. Bărbații sau femeile reprezentate de ea devin personaje, măști purtătoare, emblemele unor istorii pline de mister, întruchipând fapte bune sau nu. Trebuie însă subliniat că ei sunt întotdeauna călăuziți de forță exemplului moralizator. Singulari sau în grup, ei nu sunt localizați, totul se concentrează în jurul mesajului, al simbolului. Ei sunt portrete-purtatoare ale unui mesaj. Este o lume care, aparent, iese din sfera contemporaneității că eveniment, dar o lume în care ne regăsim reperele
Ana Ruxandra Ilfoveanu () [Corola-website/Science/317283_a_318612]
-
Archirie și Anadan este titlul unei cărți populare, cu finalitate moralizatoare, de origine asiro-babiloniană care datează, după cercetările mai noi, din secolul al VI-lea înaintea erei noastre. Povestirea ajunge în limba română prin filiera slavona, fiind tradusă, spre sfârșitul secolului al XVII-lea, după o variantă în limba sârbo-croată. În
Archirie și Anadan () [Corola-website/Science/299156_a_300485]
-
basmul cult, care preia motivele și tehnicile narative ale acestuia. Chiar culegătorii de folclor devin povestitori, ca în cazul lui Petre Ispirescu, care actualizează și recreează basmul, păstrând funcțiile principale, formule fixe, oralitatea, anumite expresii, dar adăugând o tentă ușor moralizatoare sau aluzii mitologice de sorginte livreasca. Scriitorii devin ei înșiși autori de basme, cunoscuți fiind Nicolae Filimon, Alexandru Odobescu, Ion Creangă, Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, Barbu Ștefănescu-Delavrancea, Mihail Sadoveanu. Basmul cult, împlinit printr-o inserție expresiva specifică
Basm () [Corola-website/Science/298504_a_299833]
-
vezi!...” (Cristian Tudor Popescu); ”Filantropica” împacă, în fine, spectatori și critici.” (Alex Leo Șerban); ”Filantropica e un film care creează dependență” (Gabriela Hurezean); Este cel mai armonios film al lui Nae Caranfil...” (Mircea Toma); Comic, inteligent, fluent și fără sentimentalisme moralizatoare, filmul arată dilema unei societăți cu mari diferențe de nivel de trai și schimbări paradigmatice ale normelor morale”. (Frankfurter Rundschau); Discurs acid cu situații incisive și joviale.” (Studio Magazine); Semi-poveste, semi-comedie amară, care amintește de filmele italiene ale unui Scola
Filantropica () [Corola-website/Science/327379_a_328708]
-
un turn-clopotniță cu camera clopotelor în consolă, deschisă, cu arcade pe stâlpi și acoperiș înalt, piramidal. Pictura murală are un program iconografic dominat, în naos, de scene din Geneză, iar în pronaos de Judecata de Apoi, ca și de discursul moralizator pus în evidență de paralelismul dintre scenele din Vechiul Testament și Patimile lui Iisus. Zugravul Toader Hodor introduce în pictura murală maramureșeană motive decorative de inspirație barocă și rococo și un mod de reprezentare pictural și dinamic, străin tradiției post-bizantine. În cadrul
Mănăstirea Bârsana () [Corola-website/Science/311707_a_313036]
-
nu a apărut în Finlanda decât abia în anii 90. Educația mediatică este obligatorie în Suedia din 1980 și în Danemarca din 1970. În ambele țări scandinave, educația mediatică a evoluat în anii '80 și '90, mutând accentul de la atitudini moralizatoare la tehnici orientate spre elev. În 1994, legea educației daneză a recunoscut educația mediatică dar tot nu este o parte integrată în sistemul de educație. Accentul în Danemarca pare să fie pe tehnologia informației. Franța a predat cursuri de cinematografie
Educație mediatică () [Corola-website/Science/313884_a_315213]
-
prea mult din punct de vedere financiar. Asta deoarece a fost contemporan cu Lope de Vega, ale cărui formule dramatice, mai îndrăznețe și mai inovatoare, i-au făcut pe impresari să desconsidere comediile cervantine. Operele lui Cervantes urmăreau un scop moralizator, includeau personaje alegorice și se subordonau unității aristotelice de acțiune, timp și spațiu, în timp ce operele lui Lope rupeau această unitate și din punct de vedere moral erau mai lipsite de pudoare, iar versificația era mai variată și mai reușită. Cervantes
Miguel de Cervantes () [Corola-website/Science/307858_a_309187]
-
adulmecate de tânărul Niculae cu nări exersate parcă în lumea lui Panait Istrati. O lume și-o istorie privite când prin ochii Penei Corcodușa ori prin holbările grobiene ale lui Gorică Pirgu, când cu un soi de îngăduință complice și moralizatoare, când cinic, relativizant, făcând echilibrul extremelor (v. de pildă relatările din timpul rebeliunii legionare, cu preotul ortodox care adăpostește evrei ș.a.m.d.). Personaje memorabile nu prea se decupează din peisaj (cu excepția, zic eu, a lui Deftu: „dacă nu bei
Niculae Gheran () [Corola-website/Science/315585_a_316914]
-
nu a văzut niciodată lumină tiparului: "Senza i confronti della religione". În anul 1968 publică "Îl mondo salvato dai ragazzini", o culegere, sau un canzonier, care unește în mod bizar forme de poezie tradițională, cântece, un singur act teatral, povestioare moralizatoare. Apoi, incepand cu 1971, reluând unele personaje și teme din vechiul proiect "Senza i confronti della religione", începe să scrie românul "La Storia". Cartea, cu o acține plasată la Romă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, apare în anul
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
manuscrisul final la începutul lunii martie a anului 2008, cu doar câteva zile înaintea morții. În general "" nu a fost bine primită de critici. "Entertainment Weekly" au spus în recenzia lor că „ritmul și tonul inegal duc la o poveste moralizatoare care intrigă”. "Los Angeles Times" s-a întrebat dacă manuscrisul chiar era gata pentru publicare, adăugând că nu face nimic pentru a „îmbogăți moștenirea vreunuia dintre autori”. În schimb, "San Francisco Chronicle" a descris romanul ca „potrivindu-se perfect stilului
Ultima teoremă () [Corola-website/Science/329632_a_330961]
-
C. Clarke, scris de doi Grand Masters ai domeniului SF, romanul nu a avut parte de o primire prea bună din partea criticii. În recenzia lor, cei de la "Entertainment Weekly" au spus că „ritmul și tonul inegal duc la o poveste moralizatoare care intrigă. Acest roman scris în colaborare și terminat înainte de moartea lui Clarke survenită în martie, ar fi arătat mai bine ca un proiect solo al oricăruia dintre autori." "The Washington Post" a spus că „"Ultima teoremă" se citește ca
Ultima teoremă () [Corola-website/Science/329632_a_330961]
-
un turn-clopotniță cu camera clopotelor în consolă, deschisă, cu arcade pe stâlpi și acoperiș înalt, piramidal. Pictura murală are un program iconografic dominat, în naos, de scene din Geneză, iar în pronaos de Judecata de Apoi, ca și de discursul moralizator pus în evidență de paralelismul dintre scenele din Vechiul Testament și Patimile lui Iisus. Zugravul Toader Hodor introduce în pictura murală maramureșeană motive decorative de inspirație barocă și rococo și un mod de reprezentare pictural și dinamic, străin tradiției postbizantine. În cadrul
Biserica de lemn din Bârsana () [Corola-website/Science/307971_a_309300]
-
vieții de familie, relația dintre viața și moarte, dintre iubire și fericire. Privirile scriitorului se extind însă și asupra unui câmp social vast, cuprinzând intelectuali, negustori, țărani, etc. În primul plan însă rămâne lumea nobilimii, în cadrul căreia, cu subliniate tendințe moralizatoare, Tolstoi ține să pună în relief corupția lumii mondene, a aristocrației citadine, căreia îi este opusă, într-un viu efect de contrast, viața simplă, sinceră, pură, a nobilimii rurale, reprezentată de familia Levin. În 1873, Tolstoi a început să lucreze
Anna Karenina () [Corola-website/Science/304401_a_305730]
-
creștin nu i s-ar fi putut compara, iar aceste reguli le aplica cu cea mai mare libertate. În discursurile sale, întâlnim argumente abstracte, puțină filosofie, dar mai ales imagini, comparații, argumente familiare. Cunoscând în profunzime viața poporului, tablourile sale moralizatoare nu au nimic artificial sau forțat. Este ca un tată care glumește cu copiii săi și care, făcându-se că îi părăsește, îi instruiește, îi corectează, îi încurajează 12. Hrisostom are deja ceva din prolixitatea asiatică. Aceasta ține de bogăția
Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
un polițist, tipul de „milițian”, sârguincios și tipicar. E mândru de statutul de unic polițist al comunității, are imboldul de a fi mai suspicios sau mai intransigent decât e cazul. E în elementul lui când se poate adresa grav și moralizator, adoră ocaziile când poate cita din diverse legi. Aplică legea „după capul lui”, iar zelul detectivist îl aduce în situațiile cele mai tâmpite. Este secretara primăriei. Este fiica fostului primar, Mitică Coman. Geanina e, fundamental, o „prostuță de la țară”. Fâșneață
Las Fierbinți () [Corola-website/Science/326383_a_327712]
-
au marcat profund: Romeo Castellucci. Recunosc că pentru mine teatrul e o formă de terapie, prin care ajung să mă cunosc mai bine și, eventual, să-i ajut și pe alții. Dar nu vreau să fac asta pe un ton moralizator spunând „asta e bine, asta nu e bine”. Eu doar spun o poveste, cei care mă privesc decid ce să facă cu viața lor. Cea mai impresionantă experiență a fost cea din închisori. Știu că sună ca un clișeu, dar
„Visam să fiu într-o trupă punk şi să bag droguri.” () [Corola-website/Science/295821_a_297150]
-
vor tipări, în februarie 1932, revista Muci. Cea din urmă a marcat prima expoziție personală a lui Jules Perahim, care a avut loc la Pasajul Englez, în aprilie 1932. Perahim debutează cu o serie de lucrări suprarealiste cu mesaj politic moralizator. Discursul său, încă de la debut, a fost ancorat în realitatea socială a epocii, tânărul fiind preocupat de ascensiunea extremismului de dreapta și, implicit, a discriminării. În februarie, grupul participă la grevele muncitorilor feroviari de la Uzinele Grivița, conștientizând sărăcia și exploatarea
Activism și scandal: revoluția suprarealistă în România interbelică () [Corola-website/Science/295615_a_296944]
-
istroromânilor, care optează pentru ideea originii lor sud-dunărene, iar în 1925 o lucrare a lui Tache Papahagi despre moți, în care se subliniază asemănările dintre aceștia și istroromâni. A doua carte în limba istroromână, conținând texte poetice, narative, religioase și moralizatoare populare, este publicată în 1928 de folcloristul și istoricul literar Leca Morariu. În anii 1930 apare un jurnal de călătorie al lui Emil Panaitescu, directorul Școlii Române din Roma și își publică rezultatele cercetărilor de teren folcloristul și etnologul Traian
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
بن عبدالله شیرازی), cunoscut sub numele de Saʿdī (persana: سعدی), Saadī Shīrăzī sau Saadī, (n. 1210 la Șiraz, Persia - d. 1292) a fost unul dintre principalii poeți persani. , poetul filozof, este autorul a două vaste culegeri de un pronunțat caracter moralizator: Golestan (Gradina florilor) și Bustan (Livada / Gradina Fructelor), pe lângă producții pur lirice, însumând sute de gazeluri si catrene. Golestan este considerata cea mai influentă culegere de proză a literaturii persane. Mausoleul lui se află în Șiraz (Iran). Ziua Națională Saadi
Saadi () [Corola-website/Science/333582_a_334911]
-
se ocupa de istoria Țării Românești după fuga lui Caragea, nu a fost publicată niciodată și este socotită astăzi pierdută. Valoarea operei lui Zilot Românul trebuie judecată din două perspective: cea literară și cea istorică. Opera sa deține un caracter moralizator, întâmplările istoriei fiind socotite drept răsplate ori pedepse divine. Din punct de vedere literar, analize consistente au fost făcute de către B. P. Hasdeu și Mihai Gaiță. Perioada de creație a lui Zilot se împarte în două: o etapă de luptă
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]