272 matches
-
îngropat-o tot cu jandarii. N-a fost chip să ne amestecăm. Au făcut ei ce au vrut. Da vezi, că acum răbufnise totul la iveală și nu se mai putea. Eu le-am spus că este a lui Măruță, moroi. Da' el n-a vrut să-și dezgroape nevasta. Ci să facă ei. Ce să facă ei acuma?". Intervenția autorităților în a identifica cauza decesului nu a permis "aplicarea" practicilor tradiționale cu rol de preîntâmpinare a prefacerii mortului în moroi
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
moroi. Da' el n-a vrut să-și dezgroape nevasta. Ci să facă ei. Ce să facă ei acuma?". Intervenția autorităților în a identifica cauza decesului nu a permis "aplicarea" practicilor tradiționale cu rol de preîntâmpinare a prefacerii mortului în moroi. Altfel spus, nerespectarea practicilor în ceremonialul înmormântării ar reprezenta cauza dezordinii și momentul trebuie recuperat. Ca asupra identificării să nu planeze vreo suspiciune și ca ordinea să fie restaurată, oamenii verifică încă o dată ipoteza cum că nevasta lui Măruță ar
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
într-o dungă pusă. Nu mai era pe spate, acolo, vorbesc. Și nu se mai putea duce așa. Ucigă-te crucea, cum de te-ai făcut! Cum de nu te-ai putut liniști! Cum vorbesc oamenii! Că dacă ar fi moroi, vezi că acum îi băga și pe ei la groapă. Dacă se face!". Moroiul dispune prin urmare de capacitatea de a-și recupera trupul în întregul său. Acum sătenii dețin proba adevărului, moment în care bătălia dintre comunitate și moroi
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
mai putea duce așa. Ucigă-te crucea, cum de te-ai făcut! Cum de nu te-ai putut liniști! Cum vorbesc oamenii! Că dacă ar fi moroi, vezi că acum îi băga și pe ei la groapă. Dacă se face!". Moroiul dispune prin urmare de capacitatea de a-și recupera trupul în întregul său. Acum sătenii dețin proba adevărului, moment în care bătălia dintre comunitate și moroi se va duce pe trupul femeii. În reprezentările sătenilor femeia s-a răzbunat, după
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
moroi, vezi că acum îi băga și pe ei la groapă. Dacă se face!". Moroiul dispune prin urmare de capacitatea de a-și recupera trupul în întregul său. Acum sătenii dețin proba adevărului, moment în care bătălia dintre comunitate și moroi se va duce pe trupul femeii. În reprezentările sătenilor femeia s-a răzbunat, după moarte, pe comunitate, pentru că, atunci când a fost în viață, a fost în permanență ținta sancțiunilor. În cultura tradițională, relația individului cu comunitate nu se încheie odată cu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
aceea, în ceremonialul pregătirii mortului ("travaliul doliului") pentru înmormântare sunt luate în calcul și sunt folosite ritualuri menite să împiedice această posibilitate a răzbunării. Cum aceste ritualuri au lipsit, acest lucru a reprezentat cauza care a permis transformarea mortului în moroi. Acesta este un moment limită, care solicită soluții de "avarie". În cazul de față: "Au luat-o, au scos-o. I-au bătut piroi în inimă, cu maiul. Au pus patru boi la car, puseră tronul în car și au
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
cânepii, ghilitul pânzelor), meșteșuguri; datini, tradiții, obiceiuri (din ciclul calendaristic și din viața omului); jocurile copiilor, boli, credințe și leacuri; descântecele (textele incluse în volum sunt valoroase și interesează folclorul medical); clăcile, pețitul; idile; hramul satului; teatrul popular, poveștile cu moroi; rânduielile de sărbători (Crăciunul, Boboteaza, Paștele, Ispasul); bucătăria tradițională din Costișa; loisir-ul (scrânciobul, strânsurile/horele populare); evenimente dramatice din viața comunității (războiul, refugiul, epidemia de tifos exantematic, colectivizarea forțată a agriculturii/aria); anii de școală (învățători, profesori, colegi, întâmplări
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a lui David, care s-a făcut factor poștal, după pensionarea lui Ion Bodașcă. La dugheana lui Iftimie Ciotău (Bordei) Ca să ajungi să cumperi ceva de la prăvălia lui Iftimie (Bordei) trebuia să treci prin fața cimitirului. Se zvonea că, seara sunt "moroi" și umblă în jur. Dacă te prinde, te ia cu ei în mormânt. Ce frică îmi era să trec prin cimitir și ziua, nu numai noaptea! Mama își găsea mereu de făcut ceva și constata că-i lipsește ba una
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
constata că-i lipsește ba una, ba alta... Mă chema și mă trimitea la cumpărături. Doamne, ce mai fugeam! Nu mă opream până nu ajungeam în dugheană. Cumpăram și repede o zbugheam înapoi. Câte mi s-au mai întâmplat din cauza "moroilor"! O dată, din fugă, a sărit dopul de la sticla de untdelemn și când am ajuns acasă, în sticlă rămăsese doar de două degete... Mama m-a luat de păr și m-a întrebat furioasă: Unde-i, fată, untdelemnul? L-au mâncat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
O dată, din fugă, a sărit dopul de la sticla de untdelemn și când am ajuns acasă, în sticlă rămăsese doar de două degete... Mama m-a luat de păr și m-a întrebat furioasă: Unde-i, fată, untdelemnul? L-au mâncat, "moroii"! am răspuns eu, cu ochii în pământ. Mama a înlemnit. Nu știa ce să mai creadă. Tata, m-a luat cu binișorul și i-am explicat toată întâmplarea în amănunt. Putere de convingere n-a prea avut nici tata. Am
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
eu, cu ochii în pământ. Mama a înlemnit. Nu știa ce să mai creadă. Tata, m-a luat cu binișorul și i-am explicat toată întâmplarea în amănunt. Putere de convingere n-a prea avut nici tata. Am crezut în "moroi" cât am stat în Costișa. Mai ales că toate fetițele îmi povesteau fel de fel de bazaconii cu fantome și "moroi", cu "glasul" morților, cu "masa de spiritism", încât, în fiecare noapte căutam să nu adorm cu fața în sus
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
i-am explicat toată întâmplarea în amănunt. Putere de convingere n-a prea avut nici tata. Am crezut în "moroi" cât am stat în Costișa. Mai ales că toate fetițele îmi povesteau fel de fel de bazaconii cu fantome și "moroi", cu "glasul" morților, cu "masa de spiritism", încât, în fiecare noapte căutam să nu adorm cu fața în sus, ca să nu am coșmaruri. De multe ori, mințeam că mă doare capul, ca s-o trimită pe Oltea la dugheană... ea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în sus, ca să nu am coșmaruri. De multe ori, mințeam că mă doare capul, ca s-o trimită pe Oltea la dugheană... ea n-avea frică de cimitir. Nu credea că morții au ora lor, când ies din morminte, ca moroi. Mi-era frică să mă urc și în clopotniță, ca să nu stingheresc "strigoii" în clipele lor de odihnă. Nu pot spune că n-am urcat cu băieții din vecini, dar numai când era cineva mort. Ajutam la tras clopotele cele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
îmi țineam urechile să nu-mi spargă timpanul și-alergam treptele-n sus și-n jos, de câteva ori, până nu mai puteam. Mihai, băiatul lui Iftemie Bordei, fiind pocăit, căuta să mă convingă cum stau lucrurile cu "strigoii" și "moroii". Fiind însă de vârsta mea, nu-i dădeam crezare. Ba dimpotrivă, îi spuneam că nu știe multe, că nu vine duminica la biserică. El învăța bine și-a absorbit Institutul de Construcții, devenind inginer. A fost repartizat la Timișoara, unde
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și prundul de misterios, nouă, copiilor, nu ne era de-ajuns. Căutam mereu și mereu alte locuri prielnice de joacă, Așa am ajuns și la cimitirul de la capătul livezii noastre. Ne atrăgea ca un magnet, cu toate istorioarele înfricoșătoare despre moroi, strigoi și fantome. După știința noastră, aceștia își făceau apariția doar în miez de noapte, când oamenii erau absorbiți de somn și vise. Alergam "de-a prinselea" printre morminte, ne cățăram prin copacii mai bătrâni (cu crengile lăsate), făceam pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
dar pentru alte motive, prin tre care, cred, greutatea păcatelor sale și familiarizarea lui din vreme cu Învățătura resemnării creștine, fie că a crezut sau nu În ea. Însă cel de-al treilea, Încurajat parcă de ultima lui Întruchipare de moroi, m-a bântuit pe aproape, silindu-mă la tocmeli și târguieli cu umbra-i cotonoagă, târșită noaptea până la patul meu deasupra căruia singure veghează, surâzând goale din cadre, numai icoane grațioase ale deșertăciunii deșertăciunilor noastre. Răsfoind acuma Noua Revistă Română
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Pascal, „Elemente de medicină populară evreiască din România”, În volumul Trecut și viitor În medicină, editat de dr. G. Brătescu, Editura Medicală, București, 1981, pp. 295-297. 462. Valeriu Bologa, „Raportul din 1756 al unui chirurg german despre credințele românilor asupra moroilor”, În Anuarul Arhivei de Folklor, Academia Română, vol. III, București, 1935, pp. 159-168. 463. Carmen Sylva, Astra, roman tradus de Gion, București, 1887, pp. 273-274. 464. Israel Lévy, „Le Juif de la légende”, În Revue des Etudes Juives, nr. 20, Paris, 1890
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
în delir spre amintiri, cufundându-se într-o trăire voluptuos onirică. Cu mai accentuate note morbide, eroul din Liniște apare tulburat nu numai de drama lui sentimentală, ci și de conștiința fatalității, de neputința în fața firii. Alte nuvele (Paraziții, Iancu Moroi, Milogul) alternează perspectiva melodramatică și privirea lucid critică, sarcastică. Într-o galerie de portrete figurând ființe ratate, sunt convocate înduioșarea, umanitarismul, dar și tușa groasă, utilizată în descrierea grotescului sau a patologicului. Remarcabilă în opera scriitorului, ca și în evoluția
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
pantoful pica altfel, nu se mărita! Bătutul (lătratul) câinelui De Andrei, la doisprezece noaptea, trebuie să te sui în cireș, să asculți din ce parte bat câinii. -Dincotro or bate câinii, încolo mă voi mărita! Credințe, povestiri despre Andrei, strigoi, moroi necurat Andrei a fost un prooroc, om bătrân. Se povestește că a fost pe la războaie . A fost împușcat. Necazuri. Andrei se ține de dobitoace: -Ca să nu înnădească lupii la oi. Se ține după ferirea caselor de duhuri rele, de
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
din ograda școlii. Da dacă dă peste tine, te face șperlă ori îți strâmbă gura, o mână, un picior. Strigoii pocesc. Fix la ora unu noaptea ieșea din școală. Da amu’ nu mai sunt. Nu se aud! A fost un moroi bătrân. Strigoi. Se spune că era la noi un om cu coadă. El știa când plouă. Era strigoi. Se mai spunea că de Andrei, îmbla la doisprezece noaptea Așchiuță (Aghiuță), necuratul. Toți fugeau prin casă de dânsul. Se înfricau. Nu
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
de altă parte, se susținea că omul osedă două suflete, unul putând părăsi corpul în timpul somnului, de aici decurgând credința în existența a două tipuri de strigoi, unii vii, numiți vidme, pricolici sau vârcolaci, și alții morți, numiți stafii sau moroi. Vii sau morți, strigoii erau foarte activi în unele nopți ale anului, cea mai importantă dintre acestea fiind Noaptea Sfântului Andrei, numit ă chiar Noaptea Strigoilor. Născuți, uneori, în urma împreunării a două rude apropiate, strigoii vii aveau la spate o
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
Mavriși C. Gheorghe 459. Butu Ț. Petru 486. Miron S. Serafim 460. Cain C. Gheorghe 487. Mocanu N. Costache 461. Ceobanu C. Neculai 488. Moloman V. Dumitru 462. Chiriac P. Costachi 489. Moraru-Enache A. Vasile 463. Chirieac V. Neculai 490. Moroi Gr. Samoil 464. Cibotaru D. Dumitru 491. Moroșanu Gh. Mihai 465. Ciubotariu C. Alexandru 492. Muntianu N. Costachi 466. Cobzariu A. Giurgi 493. Murgoci Gh. Petru 467. Colotin L. loan 494. Nastasă A. Neculai 468. Coțovanu P. Mihai 495. Nedelcu
DECRET nr. 825 din 25 octombrie 2004 privind conferirea "Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162253_a_163582]
-
lui Mîndru Efim, născut la 3.03.1923 în localitatea Pîrlița, raionul Fălești), născută la data de 5 octombrie 1984 în localitatea Pîrlița, raionul Fălești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Pîrlița, raionul Fălești. (385/2006) 40. Moroi Nicolae, fiul lui Gheorghe și Maria (fiica lui Borș Alexandru, născut la 2.01.1915 în localitatea Solonceni, raionul Rezina), născut la data de 3 aprilie 1975 în localitatea Solonceni, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova
ORDIN nr. 2.197/C din 6 august 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215901_a_217230]
-
1915 în localitatea Solonceni, raionul Rezina), născut la data de 3 aprilie 1975 în localitatea Solonceni, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Independenței nr. 20, bl. 2, ap. 89. (218/2005) Copii minori: Moroi Cezara, născută la data de 7.12.2004. 41. Moroi Oleg, fiul lui Gheorghe și Maria (fiica lui Borș Alexandru, născut la 2.01.1915 în localitatea Solonceni, raionul Rezina), născut la data de 3 decembrie 1970 în localitatea Solonceni
ORDIN nr. 2.197/C din 6 august 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215901_a_217230]
-
3 aprilie 1975 în localitatea Solonceni, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Independenței nr. 20, bl. 2, ap. 89. (218/2005) Copii minori: Moroi Cezara, născută la data de 7.12.2004. 41. Moroi Oleg, fiul lui Gheorghe și Maria (fiica lui Borș Alexandru, născut la 2.01.1915 în localitatea Solonceni, raionul Rezina), născut la data de 3 decembrie 1970 în localitatea Solonceni, raionul Rezina, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova
ORDIN nr. 2.197/C din 6 august 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215901_a_217230]