273 matches
-
-ți boteze rufele, ca să nu ți le roadă moliile. Moroi Copiii care mor nebotezați se fac moroi*; ies noaptea din mormînt și fac diferite neplă ceri și daune - și pînă la al șeptelea an tot strigă în fiecare noapte: „Botez!“ Moroii ies la șepte ani și se arată în vedenii, mai ales cînd e lună, și atunci intră pe fereastră și sug rărunchii copiilor mici. Moși în ziua de Moși de vară se cearcă lut pe lut (se cearcă blidele de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
1609, 3 m) minciunoasă - rămășiță de la firele de tors miroi - miri mirtă - mirt mișună - grămadă de spice mîntuș - mihalț; pește mic mîțișor - ramură de salcie înflorită moghilă - movilă molășniță - vreme călduță, cînd se topește zăpada moliftă - molitvă, rugăciune moloșag - moină moroi - strigoi, vîrcolac moșinoi - mușinoi, mușuroi, fur nicar mreajă - unealtă de pescuit murgit - amurg muruială - terci muscă - mustață mică muscă-de-cal - insectă parazită mutătoare - plantă otrăvitoare N natră - urzeala dintre ițe și sul năframă - batistă năjit - nevralgie, durere de măsele năpatcă - crîsnic
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Este vorba de cele "formate" prin lecturi după ureche din Charles Mauron, autorul unor eseuri despre mitul șperțonal în literatură. Cartea lui exista într-un singur exemplar, ceea ce crea relații speciale între deținător și cei dornici s-o consulte. Despre moroi nu vă voi spune decât că în repertoarul morfologiei corporale din zona Cernăuților erau posesori de sâni și dispenser seminal. 60 "Atunci Împărăția Cerurilor va fi asemănată cu zece fecioare, care și-au luat lămpile și au ieșit în întâmpinarea
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
dar pentru alte motive, prin tre care, cred, greutatea păcatelor sale și familiarizarea lui din vreme cu Învățătura resemnării creștine, fie că a crezut sau nu În ea. Însă cel de-al treilea, Încurajat parcă de ultima lui Întruchipare de moroi, m-a bântuit pe aproape, silindu-mă la tocmeli și târguieli cu umbra-i cotonoagă, târșită noaptea până la patul meu deasupra căruia singure veghează, surâzând goale din cadre, numai icoane grațioase ale deșertăciunii deșertăciunilor noastre. Răsfoind acuma Noua Revistă Română
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cânepii, ghilitul pânzelor), meșteșuguri; datini, tradiții, obiceiuri (din ciclul calendaristic și din viața omului); jocurile copiilor, boli, credințe și leacuri; descântecele (textele incluse în volum sunt valoroase și interesează folclorul medical); clăcile, pețitul; idile; hramul satului; teatrul popular, poveștile cu moroi; rânduielile de sărbători (Crăciunul, Boboteaza, Paștele, Ispasul); bucătăria tradițională din Costișa; loisir-ul (scrânciobul, strânsurile/horele populare); evenimente dramatice din viața comunității (războiul, refugiul, epidemia de tifos exantematic, colectivizarea forțată a agriculturii/aria); anii de școală (învățători, profesori, colegi, întâmplări
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a lui David, care s-a făcut factor poștal, după pensionarea lui Ion Bodașcă. La dugheana lui Iftimie Ciotău (Bordei) Ca să ajungi să cumperi ceva de la prăvălia lui Iftimie (Bordei) trebuia să treci prin fața cimitirului. Se zvonea că, seara sunt "moroi" și umblă în jur. Dacă te prinde, te ia cu ei în mormânt. Ce frică îmi era să trec prin cimitir și ziua, nu numai noaptea! Mama își găsea mereu de făcut ceva și constata că-i lipsește ba una
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
constata că-i lipsește ba una, ba alta... Mă chema și mă trimitea la cumpărături. Doamne, ce mai fugeam! Nu mă opream până nu ajungeam în dugheană. Cumpăram și repede o zbugheam înapoi. Câte mi s-au mai întâmplat din cauza "moroilor"! O dată, din fugă, a sărit dopul de la sticla de untdelemn și când am ajuns acasă, în sticlă rămăsese doar de două degete... Mama m-a luat de păr și m-a întrebat furioasă: Unde-i, fată, untdelemnul? L-au mâncat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
O dată, din fugă, a sărit dopul de la sticla de untdelemn și când am ajuns acasă, în sticlă rămăsese doar de două degete... Mama m-a luat de păr și m-a întrebat furioasă: Unde-i, fată, untdelemnul? L-au mâncat, "moroii"! am răspuns eu, cu ochii în pământ. Mama a înlemnit. Nu știa ce să mai creadă. Tata, m-a luat cu binișorul și i-am explicat toată întâmplarea în amănunt. Putere de convingere n-a prea avut nici tata. Am
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
eu, cu ochii în pământ. Mama a înlemnit. Nu știa ce să mai creadă. Tata, m-a luat cu binișorul și i-am explicat toată întâmplarea în amănunt. Putere de convingere n-a prea avut nici tata. Am crezut în "moroi" cât am stat în Costișa. Mai ales că toate fetițele îmi povesteau fel de fel de bazaconii cu fantome și "moroi", cu "glasul" morților, cu "masa de spiritism", încât, în fiecare noapte căutam să nu adorm cu fața în sus
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
i-am explicat toată întâmplarea în amănunt. Putere de convingere n-a prea avut nici tata. Am crezut în "moroi" cât am stat în Costișa. Mai ales că toate fetițele îmi povesteau fel de fel de bazaconii cu fantome și "moroi", cu "glasul" morților, cu "masa de spiritism", încât, în fiecare noapte căutam să nu adorm cu fața în sus, ca să nu am coșmaruri. De multe ori, mințeam că mă doare capul, ca s-o trimită pe Oltea la dugheană... ea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în sus, ca să nu am coșmaruri. De multe ori, mințeam că mă doare capul, ca s-o trimită pe Oltea la dugheană... ea n-avea frică de cimitir. Nu credea că morții au ora lor, când ies din morminte, ca moroi. Mi-era frică să mă urc și în clopotniță, ca să nu stingheresc "strigoii" în clipele lor de odihnă. Nu pot spune că n-am urcat cu băieții din vecini, dar numai când era cineva mort. Ajutam la tras clopotele cele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
îmi țineam urechile să nu-mi spargă timpanul și-alergam treptele-n sus și-n jos, de câteva ori, până nu mai puteam. Mihai, băiatul lui Iftemie Bordei, fiind pocăit, căuta să mă convingă cum stau lucrurile cu "strigoii" și "moroii". Fiind însă de vârsta mea, nu-i dădeam crezare. Ba dimpotrivă, îi spuneam că nu știe multe, că nu vine duminica la biserică. El învăța bine și-a absorbit Institutul de Construcții, devenind inginer. A fost repartizat la Timișoara, unde
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și prundul de misterios, nouă, copiilor, nu ne era de-ajuns. Căutam mereu și mereu alte locuri prielnice de joacă, Așa am ajuns și la cimitirul de la capătul livezii noastre. Ne atrăgea ca un magnet, cu toate istorioarele înfricoșătoare despre moroi, strigoi și fantome. După știința noastră, aceștia își făceau apariția doar în miez de noapte, când oamenii erau absorbiți de somn și vise. Alergam "de-a prinselea" printre morminte, ne cățăram prin copacii mai bătrâni (cu crengile lăsate), făceam pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
busuiocul era sfințit, era arsă în foc, iar cenușa rezultată era folosită ca pudr aplicată peste bubele de la gura copiilor. Busuiocul, împreună cu leurda, aiul, leușteanul, măghiranul aveau proprietăți tămăduitoare și erau considerate plante cu virtuți de apărare împotriva răului: duhuri, moroi, cotoroanțe, muma pădurii etc. Alte plante strânse și păstrate de leacă erau mierea ursului, coada șoricelului, codelnița, floarea Paștelui, tămâia Maicii Domnului; altele, care conțineau otrăvuri - barba ursului, cucuta, capul șarpelui, mătrăguna (Bela Dona - care dilată pupila ochilor, folosită la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la cer cu îngerașii desenați pe catapeteasmă, ori este cuprins de melancolia lunii în preajma crucilor văruite ale țintirimului. Deși trăiește frica în toată amplitudinea sa, căci întunericul îl sperie, copilul încearcă totuși un fel eroic de a scăpa de gândul moroilor din cimitir, pentru a pătrunde dincolo de jocurile și de umbrele nopții, sau, poate și din simplul motiv de a se lăuda a doua zi cu propria-i vitejie și pentru a fabula asupra a ceea ce a văzut; lăudăroșenia, soră bună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
să accept că, cu bățul scrijelește la suprafață praful mărunt din vatra de lut, și-ncepe cadențat descântecul nemaiauzit de răul copiilor, Ieși ceas rău, ieși tu rău, ceas rău cu speriet, spune descântul numind ceasurile rele, cu samcă, cu moroi, cu strigoi, cu diavolițe rele, și cu ce-or mai fi fiind, le numește baba Zamfira pe toate apoi le scoate din vârful capului, din creierii capului, din cleștele obrazului, le scoate din toate locurile firave în care răul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
din leagăne și rupeau cu poftă din carnea lor fragedă, mânjind podeaua de lut cu un sânge subțire". Nu trece mult timp până ce sătenii înșiși sunt contaminați de febra maniacă a uciderii: "Murind de frică, mulți săteni trecură de partea moroilor, zdrobindu-și mai întâi nevestele și copiii, iar apoi, cu ochii sticloși și tremurând din încheieturi, sucind gâtul câinelui din bătătură și bându-i sângele negru". Ultimul refugiu al celor vii rămâne biserica, în fața căreia "se adunară, pâlcuri-pâlcuri, morții, scurgându
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de pe vremea cînd conducea România literară. Ne aducem aminte cu emoție cum se străduia dl. Breban, acum vreo trei decenii, să redeștepte interesul nostru pentru realismul-socialist (îngropat de ceva vreme, dar fără forme legale, așa că putînd lua lesne înfățișare de moroi în fantezia culturală a proaspătului membru supleant al CC al PCR) sau să ne convingă de "complexul voievodal" al românilor (altfel spus, de necesitatea ivirii pe scena istoriei naționale a unui tînăr voievod cu numele de, eventual, Nicolae Ceaușescu). Istoria
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16957_a_18282]
-
și spectre pe care prefațatorul le-a descoperit în Dali și pe care i le servește, cu oarecare sadism erudit, prefațatului. Prefer să nu văd în Marx nici o fantomă rotofeie, nici un spectru scheletic, dar un strigoi popular, unul din acei moroi care bîntuie prin noaptea rațiunii nu fiindcă le-ar sta în fire să revină veșnic, ci fiindcă (așa spune credința poporului) nu s-au făcut cele de cuviință mortului. Așadar de noi atîrnă să nu mai fim vizitați niciodată de
Despre strigoi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16745_a_18070]
-
de titluri noi în beletristică! Sînt mai puțini decît degetele de la două mîini, și asta dacă binevoim să numărăm reeditări din plutonul Eliade, Cioran, Panait Istrati... Iar noutăți absolute: o carte despre Dracula, scrisă de Matei Cazacu, o alta despre moroi și rituri de înmormîntare din Oltenia, semnată de Ioana Andreescu, o șarmantă carte de bucate de Radu Anton Roman, plus o antologie de poeme ale subsemnatului, într-o colecție bilingvă a Editurii La Différence. În schimb autorii unguri, croați, sîrbi
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
anume incertitudine, reflectată și în tratarea lor lexicografică (ca sinonime parțiale sau ca entități total diferite). În Dicționarul de sinonime (DSR, 1982) de Luiza și Mircea Seche, strigoi este "tradus", în sensul său restrîns, prin numeroase denumiri, majoritatea populare - stafie, moroi, pricolici, vîrcolac, șișcoi; într-un sens mai larg, listei i se adaugă și alți termeni, care nu fac decît să aproximeze natura fantastică a apariției: arătare, duh, fantasmă, năzărire, vedenie etc. Informațiile etnografice dovedesc însă că echivalările din prima serie
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
în 1655 de Episcopul Ghedeon al Hușilor, Mănăstirea Sihăstria a fost rectitorită în 1734 de Episcopul Ghedeon al Romanului. Prădată și incendiată de turci în 1821, refăcută în 1824, mănăstirea este părăsită între 1870-1909, renașterea ei datorându-se starețului Ioanichie Moroi. În timpul anilor grei de comunism, mănăstirea a fost condusă de Arhim. Cleopa Ilie, care a schimbat vieți prin rugăciuni. Între 1496-1497, Ștefan cel Mare a ctitorit către izvoarele Tazlăului Mănăstirea Tazlău, cu Casă domnească, la vremea lor înconjurate de ziduri
Agenda2003-39-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281527_a_282856]
-
eu la Liuba, care prea se fălea cu curcubeul făcut de frate-său, Sașa, dintr-o curcubătă mare cât o zi de post. - Așa că deseară voi veni și eu să mă joc cu voi De-a moronii sau De-a moroii, auzi, vin și eu să mă joc cu voi! Mândră-i toamna ca o jună aflată înaintea sorocului nunții și bogată ca purecii pe mâță căci pe drum trec puzderii de cocii pline vârf de cucuruz și curcubete. La fiecare
Editura Destine Literare by DORINA MÃGÃRIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_266]
-
nu și-au încheiat ciclul vieții, deci nu își vor regăsi liniștea veșnică după moarte, ci se vor chinui sub forma unor strigoi. La fel se întâmplă și cu pruncii care mor de mici sau imediat după naștere și devin moroi pentru a-și bântui mamele. În cazul tinerilor nelumiți există un ceremonial în timpul înmormântării, în care se celebrează nunta cu natura și cu moartea, în încercarea de a conferi liniște veșnică mortului. Iată ce spune Dimitrie Cantemir în a sa
Moarte (mitologie) () [Corola-website/Science/302138_a_303467]
-
-și valorifice imaginația tot mai apăsătoare într-o lume lipsită cu totul de imaginație. Tânărul narator, Traian Rusu, și Mircea Mureșan, prietenul său, sunt convinși că unchiul dispărut al celui dintâi a fost ucis. Când se întoarce, acesta e etichetat moroi. Întreg romanul, ei se străduiesc să elibereze sufletul celui prins între cer și pământ, exasperând mama indecisă în zorii unei noi căsnicii. Adulții nu au timp pentru imaginație. Numai mătușa Nuți, „criminala”, o Marylin Monroe de cartier. Cum nu se
Comunismul light by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4368_a_5693]